Știri
Știri din categoria Politică
România a anulat peste 162.000 de cărți de identitate, iar circa 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova, potrivit Radio Moldova, care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București. Măsura a vizat persoane din 86 de state și a fost aplicată în baza unei legi adoptate de Parlamentul României în 2023.
O anchetă publicată de Digi24.ro arată că demersul, justificat de autorități prin nevoia de a combate adresele fictive și de a limita vulnerabilități asociate inclusiv unor rețele cu legături în zona oligarhilor ruși, i-a afectat în special pe basarabeni. Aceștia s-au trezit cu acte declarate neconforme, deși documentele fuseseră eliberate de autoritățile române.
Din 2023 până la finalul lui 2025, cărțile de identitate anulate pentru cetățeni născuți în Federația Rusă au reprezentat 1% din total, adică puțin peste 1.600 de persoane, conform datelor citate. Autoritățile explică faptul că, în evaluările din 2020–2021 legate de implementarea serviciilor electronice, au fost identificate situații în care la aceeași adresă figurau înregistrate mii de persoane, inclusiv un caz cu peste 22.000 de persoane la o singură adresă din Sectorul 3 al Bucureștiului. În consecință, legislația a fost modificată astfel încât adresa de domiciliu să nu poată fi înscrisă în actul de identitate dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă.
Anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română, mai precizează sursa citată. Persoanele vizate trebuie să reia procedura de solicitare și obținere a unui nou act de identitate, în condițiile legii, iar până acum aproximativ 20% dintre cei cărora li s-a anulat documentul au obținut deja un alt act de identitate românesc, transmite Digi24.ro.
Contextul este completat de o anchetă penală derulată la începutul anului 2026: polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au făcut 73 de percheziții în județul Botoșani într-un dosar privind obținerea de acte de identitate românești false. Potrivit Parchetului General, acțiunea vizează destructurarea unei rețele care ar fi furnizat documente neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă; concomitent, au fost verificate 104 adrese la care figurau cu domiciliu cetățeni originari din aceste state, inclusiv pe baza unor contracte de închiriere false.
Recomandate
Sorin Grindeanu cere transparentizarea alocărilor din SAFE, pe fondul unui împrumut care va fi rambursat de contribuabili , după ce a susținut că a aflat abia luni cum sunt împărțiți banii pentru România din programul european, potrivit Antena 3 . Președintele PSD a declarat, joi seara, în emisiunea „Decisiv”, că din cele 16 miliarde de euro alocate României ar fi 4 miliarde de euro direcționate către infrastructură rutieră și a sugerat că decizia ar fi fost luată „la nivel de Cancelarie”, indicându-l pe Mihai Jurca , șeful Cancelariei premierului, ca punct de gestionare a procesului. „Luni am aflat, atunci când am mers la Cotroceni (...) că a fost agenda despre SAFE, despre OECD şi despre PNRR (...) Partidul Social Democrat a spus că da, susţinem şi PNRR, şi OECD (...) şi Programul SAFE.” Miza: bani din împrumut și controlul deciziei Grindeanu a argumentat că, deși România „are nevoie de aceste miliarde” pentru modernizarea armamentului, faptul că finanțarea este un împrumut impune o prezentare publică detaliată a criteriilor și destinațiilor. „România are nevoie de aceşti bani (...) dar, atâta timp cât e vorba de împrumut, şi atâta timp cât toţi românii vor da banii înapoi cu dobândă (...) eu cred că transparentizarea era obligatorie.” Liderul PSD a mai spus că, din sumele rămase, o parte ar trebui orientată către industria națională de apărare pentru a crea locuri de muncă și valoare adăugată, susținând că actuala împărțire ridică semne de întrebare. Context: ce este SAFE și ce proiecte a trimis Guvernul în Parlament Programul SAFE (Security Action for Europe) are o valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene și urmărește întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. Pentru România, alocarea este de circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, transmise Parlamentului pentru aprobare. În material se arată că sunt 15 programe de înzestrare – de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene – iar șase contracte ar urma să meargă către compania germană Rheinmetall , care ar încasa „peste 5,6 miliarde de euro”. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
Disputa despre vânzarea de pachete minoritare la companii de stat se mută pe terenul conflictului de interese și al credibilității politice , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o listă de dețineri de acțiuni atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , chiar la societăți unde acesta critică listarea și tranzacțiile cu acțiuni, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu ironizează diferența dintre poziția publică a senatorului AUR și postura sa de investitor, întrebând retoric cum se împacă „luptătorul împotriva listării companiilor de stat” cu „investitorul” care deține acțiuni la astfel de companii. Ce dețineri a indicat vicepremierul Conform listei prezentate de Oana Gheorghiu, Petrișor Peiu ar deține acțiuni la următoarele companii, cu valorile menționate în lei: Hidroelectrica SA: 666.926 lei Transgaz SA: 420.640 lei Transelectrica SA: 61.535 lei Nuclearelectrica SA: 583.144 lei Romgaz SA: 1.210.881 lei Oil Terminal SA: 26.141 lei Electrica SA: 94.720 lei Conpet SA: 48.880 lei SN Petrom SA: 1.214.939 lei Miza: mecanismul de vânzare și acuzațiile AUR Contextul este o dispută politică legată de intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni, Peiu acuzându-i recent pe premierul Ilie Bolojan și pe vicepremierul Oana Gheorghiu că ar urmări vânzarea unor pachete „de până la 10 miliarde de lei” „hoțește”, prin excluderea Bursei de Valori și prin alocarea către fonduri alese de guvernanți, la un preț stabilit de aceștia. Senatorul AUR a dat ca exemple Hidroelectrica și Romgaz și a susținut că, printr-un astfel de procedeu, statul ar avea „o gaură de aproximativ 1 miliard de lei”. „ Plasare accelerată privată” (ABB) , în centrul disputei Peiu afirmă că vânzarea ar urma să fie făcută printr-un mecanism numit „plasare accelerată privată”, descris în documente cu abrevierea ABB („accelerated book building”) – o procedură de vânzare rapidă către investitori, folosită de regulă pentru a strânge capital într-un interval scurt, fără o ofertă publică clasică. În acest cadru, intervenția vicepremierului mută discuția de la tehnica tranzacției la legitimitatea criticilor formulate de unul dintre principalii contestatari ai listărilor și vânzărilor de pachete minoritare la companii cu capital de stat. [...]
Moțiunea de cenzură capătă și o miză de reglementare privind listarea companiilor de stat , după ce PSD, AUR și PACE au anunțat că vor vota „pentru” demiterea Guvernului Bolojan , pe fondul unei dispute legate de un raport despre posibilitatea listării unor participații la societăți controlate de stat, potrivit Economica . Vicepremierul Oana Gheorghiu le-a trimis fiecărui deputat și senator o scrisoare în care cere „înțelepciune și curaj” la votul de marți pe moțiunea de cenzură și a atașat „raportul exploratoriu” privind posibilitatea listării unor companii de stat, document prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat pe site-ul Guvernului. Opoziția leagă votul de temeri privind „înstrăinarea” activelor strategice Din PSD, Ștefan Ovidiu Popa susține că parlamentarii social-democrați vor vota „fără ezitare” moțiunea de cenzură și afirmă că, deși Guvernul ar nega intenția de a înstrăina active, „documentele asumate” ar indica contrariul. El invocă o „listare accelerată” a unor participații din companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Salrom sau Nuclearelectrica și reclamă lipsa de transparență. PACE – Întâi România, prin liderul de grup Adrian Peiu, spune că mesajul vicepremierului este „un motiv în plus” pentru a vota „la vedere” moțiunea PSD–AUR–PACE. Peiu acuză Guvernul că ar fi condus prin ordonanțe de urgență și asumări de răspundere care ar fi ocolit Parlamentul și întreabă dacă a existat vreo consultare cu opoziția pe tema planului de „înstrăinare” a celor mai profitabile companii ale statului. AUR, prin deputatul Valeriu Munteanu, afirmă că va vota pentru moțiune și anunță că juriștii partidului ar urma să sesizeze Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), pentru a verifica dacă a existat o prelucrare legală a datelor, în contextul în care mesajul ar fi fost trimis pe adrese private de e-mail ale parlamentarilor. Munteanu spune că nu se știe cum au ajuns aceste adrese „de la Parlament la Guvern”. Poziția vicepremierului: „narativ fals” despre „vânzarea țării” În mesajul către parlamentari, Oana Gheorghiu afirmă că a transmis raportul în forma originală pentru ca votul să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiunea lor denaturată”. Vicepremierul susține că moțiunea de cenzură ar porni de la un „narativ fals” – că Guvernul ar vrea să „vândă țara” – pe care îl descrie drept o manipulare menită să creeze isterie. Votul pe moțiunea de cenzură este programat pentru marți, iar, din reacțiile citate, PSD, AUR și PACE își mențin public intenția de a vota pentru demiterea Guvernului. [...]
Republicanii din Congres lasă să treacă termenul-limită din legea puterilor de război fără să forțeze un vot privind Iranul , deși unii dintre ei au invocat explicit data de 1 mai ca moment în care Legislativul ar trebui să intervină, potrivit NPR . Miza imediată este una de reglementare: dacă și cum mai poate Congresul să-și exercite controlul asupra folosirii forței militare, într-un context în care administrația Trump susține că „ceasul” legal nu mai curge din cauza armistițiului. Legea War Powers Resolution (1973) prevede că, în lipsa unei declarații de război sau a unei autorizări explicite, președintele trebuie să oprească acțiunile militare în 60 de zile de la notificarea Congresului (sau în 90 de zile dacă cere o prelungire). Termenul de 60 de zile expiră vineri, 1 mai, însă Congresul nu a inițiat demersuri pentru a impune respectarea cerinței, iar senatorii au plecat în pauză de o săptămână după ce Senatul a respins pentru a șasea oară o încercare a democraților de a opri războiul. De ce nu intervine majoritatea republicană Liderul majorității republicane din Senat, John Thune , a spus că nu intenționează să programeze un vot pentru autorizarea folosirii forței în Iran sau pentru o altă poziționare formală a Senatului. El a indicat că, „în acest moment”, nu vede sprijin suficient în interiorul conferinței republicane pentru un astfel de pas. Reticența de a-l contrazice pe Donald Trump vine, potrivit materialului, într-un moment politic dificil pentru republicani, pe fondul frustrării publice legate de conflict și de efectul acestuia asupra prețurilor la benzină. Chiar și așa, majoritatea parlamentarilor republicani fie susțin conducerea lui Trump în timp de război, fie spun că sunt dispuși să-i acorde mai mult timp în condițiile unui armistițiu „fragil”. Cine cere totuși un rol mai clar al Congresului Câțiva senatori republicani semnalează că vor, în cele din urmă, un vot sau o strategie mai bine definită: Senatoarea Lisa Murkowski (Alaska) a spus într-un discurs în plen că va introduce o autorizare limitată a folosirii forței militare când Senatul revine din pauză, dacă administrația nu prezintă un „plan credibil”. Senatoarea Susan Collins (Maine) a votat pentru prima dată alături de democrați, în încercarea de a opri războiul, și a cerut o strategie clară de încheiere a conflictului, insistând că termenul de 60 de zile „nu este o sugestie, este o cerință”. Senatorul John Curtis (Utah) a spus că nu ar susține finanțarea continuării războiului până când Congresul nu votează o autorizare. În paralel, senatorul Kevin Cramer (Dakota de Nord) a afirmat că ar vota pentru o autorizare dacă Trump ar cere-o, dar a pus sub semnul întrebării chiar constituționalitatea War Powers Resolution. Argumentul administrației: armistițiul „oprește” termenul Administrația Trump nu a arătat interes să ceară aprobarea Congresului și susține că termenele din War Powers Resolution nu se aplică, deoarece războiul s-ar fi încheiat „efectiv” odată cu armistițiul început la începutul lui aprilie. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat la o audiere că, în condițiile armistițiului, „înțelegerea” administrației este că termenul de 60 de zile „se pune pe pauză sau se oprește”. Un oficial de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a spus că, în sensul legii, „ostilitățile” începute sâmbătă, 28 februarie, „s-au încheiat”, adăugând că SUA și Iranul nu au mai făcut schimb de focuri de la armistițiul de două săptămâni început pe 7 aprilie. Democrații contestă această interpretare. Senatorul Tim Kaine a spus că nu crede că textul legii ar susține ideea că 1 mai nu ar fi termenul real, iar senatorul Adam Schiff a argumentat că oprirea bombardamentelor, în timp ce alte capabilități militare rămân active, nu ar trebui să „oprească ceasul”. Materialul notează că disputa are loc în timp ce Iranul menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz , iar Marina SUA menține o blocadă pentru a împiedica petrolierele iraniene să iasă pe mare. Ce urmează Pe termen scurt, termenul de 1 mai trece fără o acțiune a majorității republicane pentru a forța o autorizare sau pentru a impune oprirea operațiunilor, ceea ce lasă administrației spațiu să-și susțină interpretarea privind armistițiul. Următorul punct de inflexiune indicat în material este revenirea Senatului din pauza de o săptămână, când Murkowski spune că ar putea depune o propunere de autorizare limitată dacă nu apare un „plan credibil” din partea administrației. [...]
