Știri
Știri din categoria Politică
$207.15-1.01%EWU$46.99-0.69%XBR/USD$99.82-5.82%WTI/USD$94.87-5.01%CO1$105.37-1.81%CL1$94.43-3.32%Aproximativ 100 de români intră în cursa electorală din Marea Britanie, iar concentrarea candidaturilor la Reform UK ridică miza politică a scrutinului local și regional din 7 mai, potrivit G4Media, care citează o analiză RFI România.
Scrutinul din 7 mai include alegeri locale în Anglia, dar și alegeri parlamentare în Scoția și Țara Galilor. Conform datelor prezentate de RFI, exact jumătate dintre candidații români (50) reprezintă partidul Reform UK, ceea ce îl plasează net în fața celorlalte formațiuni în rândul candidaților de cetățenie română.
Cea mai mare parte a candidaturilor românești vizează alegerile locale din Anglia: 60 sunt în Londra și 39 în restul țării. O singură candidatură este menționată pentru parlamentul din Țara Galilor (Senedd): Gabriela Ferguson, din partea Partidului Liberal Democrat.
După Reform UK, următoarele partide ca număr de candidați români sunt:
Geografic, cele mai multe candidaturi românești sunt în estul Londrei, în circumscripția Barking și Dagenham (17 candidați), urmată de Newham și Brent.
Potrivit aceleiași analize, dintre candidați, 60 sunt bărbați și 40 sunt femei.
Recomandate
Dan Barna propune un „moratoriu” de câteva luni pentru moțiunile de cenzură , ca soluție de stabilizare politică menită să nu blocheze implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și SAFE, potrivit Economica . Eurodeputatul USR a spus, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre criza politică, că nu exclude inițierea a două moțiuni de cenzură în perioada următoare. În acest context, el a avansat scenariul unei guvernări minoritare care să continue până în toamnă, „din interes național”, pentru a asigura stabilitatea necesară derulării proiectelor din PNRR și SAFE. Miza: continuitatea proiectelor PNRR și SAFE, în plină criză politică Barna a indicat că o „perioadă de calm” ar putea ajuta la absorbția fondurilor europene și că o astfel de soluție ar putea fi discutată în consultările politice convocate de președintele Nicușor Dan. „Una dintre variante este să continue guvernarea minoritară din interes naţional, pentru SAFE şi PNRR, până în toamnă.” În același timp, eurodeputatul a criticat dur contextul politic actual, pe care l-a descris drept „extrem de nefericit”, susținând că actuala criză a fost declanșată de PSD „dintr-un orgoliu prostesc”. Termen-limită 31 mai pentru contracte A7 și A8 și problema „credibilității” în relația cu Comisia Un punct operațional invocat de Barna este întârzierea semnării contractelor pentru mai multe tronsoane din autostrăzile A7 și A8 finanțate prin SAFE. El a afirmat că termenul-limită pentru parafarea contractelor de proiectare și execuție este 31 mai și că ar putea exista renegocieri cu Comisia Europeană. Barna a legat direct capacitatea de negociere de credibilitatea statului român în raport cu Comisia, susținând că instabilitatea politică poate împinge România într-o zonă în care „nu mai ești credibil”, chiar dacă o prelungire de „o lună sau două” ar putea fi realistă. Ce urmează: discuții la Cotroceni pe SAFE și PNRR Președintele Nicușor Dan a anunțat că i-a invitat luni, la Cotroceni, pe liderii partidelor pro-europene și pe liderul grupului parlamentar al minorităților naționale pentru o discuție „tehnică și aplicată” despre programele SAFE și PNRR. Invitația vine după ce șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari. Criza politică a fost declanșată după ce PSD, membru al coaliției de guvernare, a decis să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Președintele a mai spus că își exercită rolul de mediator și că, deși consultările au fost informale, partidele participante și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele considerate esențiale în perioada următoare, inclusiv aderarea la OECD, SAFE și PNRR. [...]
Dominic Fritz a reluat presiunea pentru o poziționare publică fermă față de Rusia , folosind incidentul de la Galați ca argument împotriva discursului pro-rus din zona „suveranistă”, potrivit Mediafax . Liderul USR susține că evitarea explicită a calificării Rusiei drept „agresor” nu mai poate fi tratată ca o nuanță politică, în contextul în care resturi de dronă rusească au ajuns pe teritoriul României. Într-o postare pe Facebook, Fritz a legat direct incidentul de la Galați de costuri concrete pentru populație, afirmând că „înțelepciunea rusească” s-a prăbușit „în curtea unui român”, care „nu a devenit mai înțelept, ci mai sărac”. Mesajul său vizează ideea că efectele războiului nu sunt doar geopolitice, ci se traduc în pagube și insecuritate la graniță. Atac la „suveraniști” și la retorica anti-UE Fritz îi acuză pe „suveraniști” de ipocrizie și întreabă retoric dacă România ar trebui „să cedăm Galațiul sau Tulcea Rusiei” pentru a nu mai fi atacată cu drone. În același mesaj, îl critică pe fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, pe care îl numește „propovăduitorul putinismului”, amintind o afirmație atribuită acestuia despre Vladimir Putin, descris ca fiind „dedicat țării lui”. Liderul USR atacă și linia antieuropeană, punând în opoziție sprijinul UE cu amenințările venite dinspre Rusia: „Suveraniștii strigă de ani de zile pe rețelele sociale că pericolul vine de la Bruxelles, de la «globaliști». Doar că Bruxelles a trimis 100 de miliarde de euro pentru a construi spitale și autostrăzi. Rusia a trimis 44 de drone peste granița noastră”. Context: incidentul de la Galați Poziția lui Fritz vine după ce, în noaptea de vineri spre sâmbătă, resturi de dronă s-au prăbușit în Galați, în zona Bariera Traian, eveniment descris în material drept „cel mai grav incident cu drone de la începutul Războiului din Ucraina”. În finalul mesajului, Fritz susține că cei care nu pot folosi „Rusia” și „agresor” în aceeași propoziție „nu sunt patrioți”, ci „oglinda în care Moscova se privește mulțumită”. [...]
USR vrea să introducă în Codul rutier obligația de a forma „ culoarul de salvare ” , o regulă care ar standardiza comportamentul șoferilor în ambuteiaje și ar permite intervenții mai rapide ale echipajelor de urgență, potrivit Mediafax . Inițiativa legislativă, semnată de deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, urmărește modificarea Codului rutier astfel încât obligațiile șoferilor în trafic intens să fie prevăzute explicit, în condițiile în care legislația actuală „nu oferă prevederi clare”, conform articolului. „Mulți șoferi țin deja cont de această practică, dar lipsa unui temei legal creează confuzie și întârzieri. Proiectul elimină ambiguitatea și stabilește reguli clare pentru toți participanții la trafic, precum și sancțiuni pentru nerespectarea lor”, a declarat deputatul USR Dumitru Văduva. Ce reguli ar deveni obligatorii Proiectul definește formarea culoarului de salvare ca obligație în trafic aglomerat, cu reguli diferite în funcție de tipul drumului: Drumuri cu o singură bandă pe sens: șoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga. Drumuri cu două sau mai multe benzi: șoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar ceilalți cât mai spre dreapta. Nerespectarea obligației de a forma culoarul de salvare ar urma să fie contravenție , la fel și circulația prin culoar de către șoferii care nu au acest drept, potrivit inițiativei citate. Argumentul de reglementare: sancțiuni și aliniere la practici europene USR susține că proiectul ar transforma o practică deja folosită de unii șoferi într-o obligație legală , cu sancțiuni, pentru a reduce întârzierile în intervențiile de urgență și pentru a alinia România la „standardele europene”. În motivarea publică, USR invocă exemple din Europa: în Germania, unde culoarul de salvare este reglementat din anii ’80, analizele ar indica reducerea timpilor de intervenție, iar în Austria, unde măsura a fost introdusă în 2012, studiile operatorului de autostrăzi ar arăta o creștere cu peste 25% a vitezei de deplasare a ambulanțelor în trafic blocat, conform articolului. „Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute”, a afirmat deputatul USR Ovidiu Paraschivescu. Ce urmează Materialul nu precizează calendarul parlamentar al proiectului sau pozițiile altor partide. În forma prezentată, inițiativa ar introduce în Codul rutier o obligație explicită și un regim de sancțiuni pentru nerespectarea culoarului de salvare, cu impact direct asupra regulilor de circulație în ambuteiaje. [...]
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , spune că vor urma evaluări în instituțiile din subordine dacă apar concursuri „pe ultima sută de metri” pentru permanentizarea unor posturi , pe fondul unei „forfote” pe care o pune pe seama unor reprezentanți PSD, potrivit Mediafax . Buzoianu a fost întrebată despre riscul ca persoane din instituțiile subordonate ministerului să încerce să blocheze decizii sau reforme, discuția vizând și posibile concursuri organizate în această perioadă pentru ocuparea unor funcții-cheie. Acuzația: concursuri pregătite în criză politică pentru „permanentizarea” unor oameni Ministra afirmă că a aflat „pe surse” despre o „foarte mare forfotă” în instituții din subordinea Ministerului Mediului , unde s-ar pregăti concursuri pentru ocuparea unor posturi-cheie, cu scopul de a permanentiza persoane aflate temporar în funcții. „Zilele acestea am aflat despre autoritățile din subordine a Ministerului Mediului, că este o foarte mare forfotă, că se pregătesc să fie date concursuri de către reprezentanții PSD ca să fie ocupate anumite posturi-cheie din instituție.” Ea susține că, dacă va constata că „pe linie politică” se încearcă permanentizarea unor posturi „acum, pe ultima sută de metri”, vor exista evaluări, iar cei pe care îi consideră că „sabotează” instituțiile nu vor mai fi nominalizați de Ministerul Mediului, „cât sunt ministru”. Ce spune despre amploarea situației în subordine Întrebată dacă se referă la instituții conduse interimar, Buzoianu a indicat că situația ar fi mai largă, arătând că „peste tot” există posturi ocupate fie prin concurs, fie prin interimari numiți de directorii instituțiilor din subordine. În acest context, ea a afirmat că, în „zilele de criză politică”, s-ar pregăti dosare pentru lansarea rapidă a unor concursuri, astfel încât persoane numite interimar să fie confirmate pe posturi prin proceduri de concurs. „Noi nu vom permite un astfel de teatru de prost gust pe banii și pe nervii românilor. Deci în niciun caz nu se vor permanentiza posturi politice pentru niște oameni care nu vor putea să demonstreze că au competența necesară (…) și nu în plină criză politică când nimeni nu se uită pe subiectul acesta, repede, rapid, lansăm niște concursuri și punem acolo niște oameni care să fie permanent acolo.” Ministra nu indică în material nume de instituții sau persoane și își bazează afirmațiile pe informații despre care spune că le-a aflat „pe surse”. [...]
Europa trebuie să se pregătească să se apere fără SUA , inclusiv după plecarea lui Donald Trump , avertizează fostul președinte francez François Hollande , într-o intervenție relatată de HotNews . Mesajul are o miză directă pentru politicile publice și pentru economie: dacă garanția americană nu mai poate fi presupusă, Europa trebuie să accelereze investițiile și coordonarea în apărare și industrii strategice. Hollande susține că europenii trebuie să învețe să „trăiască singuri”, pentru că o revenire a SUA la rolul tradițional în Europa nu ar trebui considerată automată nici în scenariul în care Trump nu mai este la Casa Albă. „Dar să nu credem că, atunci când Donald Trump nu va mai fi preşedinte, Statele Unite vor reveni în Europa, ca înainte. S-a terminat.” „Europa Apărării”, într-un format mai restrâns Fostul președinte francez pledează pentru construirea rapidă a unei „Europe a Apărării”, dar într-un format mai mic decât UE în ansamblu, pe motiv că nu există timp pentru modificări de tratate în actualul context internațional. În viziunea sa, UE „în 27” rămâne funcțională pentru dosare economice, monetare și bugetare, însă pentru apărare și proiecte industriale majore ar fi nevoie de un nucleu de state care vor și pot să avanseze mai repede. „Europa în Șase sau Opt”: apărare și industrii strategice Hollande propune o arhitectură cu două niveluri: păstrarea UE-27, dar și o formulă de cooperare între „Șase sau Opt” state, în funcție de voința politică, pentru a dezvolta: „industriile viitorului”; sectorul digital; inteligența artificială; apărarea. Pe componenta militară, el spune că proiectele ar trebui făcute „cu cei care sunt cei mai convinși” și indică drept exemple statele din prima linie în contextul războiului din Ucraina (țările scandinave și baltice), precum și țări cu capacități industriale mari, precum Germania și Italia. Declarațiile au fost făcute la o conferință în Liffré (Ille-et-Vilaine), în cadrul unui eveniment politic regional din Bretagne. Hollande, predecesorul lui Emmanuel Macron, nu își ascunde ambițiile pentru alegerile prezidențiale din 2027, potrivit informațiilor din articol. [...]
România a cerut o reuniune NATO pe securitatea la Marea Neagră , care ar urma să aibă loc „pe parcursul următoarelor săptămâni”, într-un demers ce vizează atât coordonarea aliată, cât și resurse suplimentare pentru întărirea Flancului Estic, potrivit News . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea va fi dedicată securității la Marea Neagră și că discuțiile includ „evident” și Delta Dunării. Reuniunea a fost solicitată de România, conform declarațiilor făcute la Antena 3. De ce contează: consultări și resurse pentru Flancul Estic Miza reuniunii, a indicat ministrul, este să ofere un cadru în care aliații să discute „necesitatea de a asigura practic efortul comun aliat” și „resursele pentru a întări Flancul Estic”. În același timp, Oana Țoiu a precizat că aliații au fost informați în cursul zilei, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte . Context: întrebări despre Articolul 4 după „incidentul cu drona” Declarațiile au venit în contextul unei întrebări legate de posibilitatea ca România să activeze Articolul 4 din Tratatul NATO , mecanismul de consultare între aliați atunci când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate, după un „incident cu drona”. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al reuniunii sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din aceasta. [...]
