Știri
Știri din categoria Politică
Robert De Niro a lansat un nou atac la adresa lui Donald Trump, susținând că președintele SUA „nu va pleca niciodată” și că americanii trebuie să îl îndepărteze, relatează Euronews.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei intervenții la postul de televiziune MS NOW, în emisiunea „The Best People”, moderată de Nicolle Wallace, în timp ce Trump prezenta raportul privind starea națiunii. Actorul, cunoscut pentru criticile sale constante la adresa liderului de la Casa Albă, a spus că nu se așteaptă ca acesta să respecte limita constituțională a mandatului.
„Nu va pleca niciodată. Trebuie să-l facem să plece”, a afirmat actorul câștigător al premiului Oscar despre președintele SUA.
Întrebat explicit dacă Trump va părăsi funcția în trei ani, conform Constituției, De Niro a insistat că acest lucru nu se va întâmpla și a îndemnat la mobilizare civică. Într-un moment descris ca emoționant, actorul a repetat apelul la „rezistență”, spunând că nu există o cale ușoară pentru a contracara actuala administrație.
Euronews amintește că schimburile de replici dure dintre cei doi nu sunt noi: De Niro l-a numit anterior pe Trump „sadic” și „clovn”, iar Trump a susținut că actorul suferă de un „caz incurabil de sindrom de deranjament Trump”, formulare folosită frecvent pentru a respinge criticile politice.
Declarațiile vin și pe fondul unor date dintr-un sondaj Reuters/Ipsos, potrivit căruia 61% dintre americani consideră că Trump a devenit imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă, iar 79% sunt de acord că oficialii aleși din Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a respins rezultatele, vorbind despre „narațiuni false și disperate”, în timp ce un alt sondaj, Washington Post/ABC News/Ipsos, indică o rată de aprobare de 39% pentru modul în care Trump își exercită atribuțiile.
Recomandate
Democrații din Camera Reprezentanților își pregătesc din timp un nou demers de punere sub acuzare a lui Donald Trump , într-o mișcare care poate amplifica incertitudinea politică la Washington înaintea alegerilor din noiembrie 2026 și a începutului de mandat parlamentar din ianuarie 2027, potrivit G4Media , care citează Axios. Un grup de congresmeni democrați le cere colegilor să înceapă încă de acum strângerea de dovezi împotriva președintelui, cu obiectivul unui vot de punere sub acuzare „din prima zi”, dacă partidul recâștigă controlul Camerei la scrutinul din 2026. Miza imediată este presiunea internă care s-ar putea instala asupra aleșilor democrați care nu s-au alăturat inițiativei. Sprijin în creștere în rândul democraților și în opinia publică Deputata Delia Ramirez (Illinois) a declarat pentru Axios că partidul are nevoie de „o strategie foarte concretă și coordonată” și că ar trebui „să construiască dosarul” din timp, inclusiv prin verificarea faptelor și organizarea de audieri paralele, pentru a putea susține o eventuală procedură de punere sub acuzare. În același registru, deputata Yassamin Ansari (Arizona) a spus că, dacă democrații recâștigă majoritatea, „presiunea pentru punerea sub acuzare va fi copleșitoare”. Separat, un sondaj Strength In Numbers/Verasight publicat marți indică faptul că 55% dintre adulții americani chestionați cred că Camera ar trebui să voteze punerea sub acuzare a lui Trump, în timp ce 37% se opun. Cum s-a schimbat raportul de forțe în voturile recente Materialul trece în revistă evoluția sprijinului în interiorul Partidului Democrat la două voturi forțate de deputatul Al Green: în iunie anul trecut, 128 de democrați au votat alături de republicani pentru respingerea inițiativei, iar 78 au votat pentru promovare; în decembrie anul trecut, sprijinul a crescut la 140 de democrați, alți 47 au votat „prezent” (inclusiv liderul minorității, Hakeem Jeffries, și adjuncții săi), iar 23 s-au alăturat republicanilor. În plus, când deputata Robin Kelly a introdus în ianuarie articole de punere sub acuzare împotriva secretarului de atunci al Securității Interne, Kristi Noem, 187 de democrați din Camera Reprezentanților le-au co-sponsorizat, potrivit textului. De ce un eventual vot în Cameră nu garantează destituirea În prezent, Camera Reprezentanților are o majoritate republicană de 217 la 212, cu un independent și cinci locuri vacante (două republicane și trei democrate). Toate sondajele menționate în articol indică șanse mari ca democrații să recâștige majoritatea în noiembrie 2026. Chiar și în acest scenariu, destituirea ar rămâne greu de atins: în Senat este necesară o majoritate de două treimi (67 din 100 de voturi), iar o asemenea majoritate este descrisă ca „extrem de improbabilă”. În istoria SUA, trei președinți au fost puși sub acuzare — Andrew Johnson (1868), Bill Clinton (1998) și Donald Trump (2019 și 2021) — însă toți au fost achitați din cauza lipsei majorității de două treimi în Senat. [...]
Guvernul Bolojan cere din nou companiilor de stat să vireze la buget minimum 90% din profit , o decizie care crește veniturile fiscale pe termen scurt, dar reduce resursele rămase la dispoziția firmelor pentru investiții și capitalizare, potrivit Profit . Măsura este transmisă prin mandat către reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor (AGA) sau în consiliile de administrație (CA), după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome. Ținta rămâne repartizarea către buget, sub formă de dividende/vărsăminte, a unei cote de minimum 90% din profitul net, în loc de 50%. Confirmarea din piață: Oil Terminal a primit solicitarea Oil Terminal a anunțat că a primit de la Ministerul Energiei — acționar cu 87,7579% din capitalul social — o adresă prin care i se solicită luarea măsurilor necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2025 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat. Compania precizează că solicitarea a fost formulată în baza memorandumului aprobat în ședința de guvern. Ce se schimbă față de cadrul legal și de ce contează Decizia vine în contextul în care OG 64/2001 reglementează repartizarea unei cote de 50% din profitul acestor companii/regii/societăți către bugetul de stat sau bugetul local. Prin mandatul guvernamental, pragul urcă la minimum 90%, ceea ce mută o parte mai mare din câștiguri dinspre companii către buget. Pentru bugetul de stat pe 2026, sunt prevăzute venituri din dividende și vărsăminte la bugetul de stat reprezentând minimum 90% din profitul net al întreprinderilor publice, în cuantum de 8,26 miliarde de lei. Pentru anul trecut, fuseseră prevăzute venituri din dividende tot de 8 miliarde lei. Ce urmează În perioada următoare, deciziile de repartizare a profitului vor fi discutate și votate în AGA/CA, în funcție de structura de guvernanță a fiecărei entități, pe baza mandatului aprobat de Guvern. Profit notează că publicația a relatat anterior că Executivul intenționează să continue această măsură cel puțin până în 2028. [...]
Escaladarea atacurilor personale ale lui George Simion la adresa președintelui Nicușor Dan mută conflictul politic în zona riscului de sancțiuni și de blocaj instituțional , în condițiile în care liderul AUR este deja vizat de o cercetare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) , potrivit Digi24 . George Simion l-a atacat din nou pe Nicușor Dan după ce șeful statului a anunțat că nu va nominaliza un premier din partea AUR și nici un premier susținut de acest partid. Într-o transmisiune live pe rețelele sociale, Simion a folosit apelative jignitoare și a pus sub semnul întrebării capacitatea președintelui de a reprezenta România, afirmând inclusiv că „e o problemă cu el”. Contextul: refuzul Cotroceniului de a nominaliza un premier AUR În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că Nicușor Dan ar fi fost „pus la Palatul Cotroceni” pentru a „își bate joc de democrația din România” și a acuzat că președintele ar depăși atribuțiile constituționale prin poziționarea sa față de o eventuală formulă guvernamentală care ar include sau ar fi susținută de AUR. Simion a mai afirmat că „singura soluție este să ajungem la alegeri anticipate” și a anunțat că AUR va depune o moțiune de cenzură în luna mai. Dimensiunea de reglementare: CNCD îl cercetează pe liderul AUR Digi24 notează că CNCD îl cercetează pe George Simion în urma unei sesizări primite vineri, după ce acesta a utilizat în sens peiorativ termenul „paraplegic” referindu-se la președintele Nicușor Dan, într-un discurs ținut la o întâlnire la Azomureș. În acel context, Simion a spus că se va ocupa „mâine” de președinte „într-o reacție publică”, iar ulterior a reluat atacurile într-o transmisiune online, insistând pe aceeași linie de acuzații și insulte. Reacția președintelui: „Sub orice nivel de dialog” Nicușor Dan a calificat afirmația lui George Simion drept inacceptabilă în spațiul public și a legat recursul la injurii de lipsa argumentelor. „Declarația e sub orice nivel de dialog. Noi, politicienii, reprezentăm în urma votului niște categorii de oameni. Categoriile acestea de oameni vorbesc prin noi și cred că oamenii aceștia se rușinează când văd că reprezentantul căruia i-au dat votul folosește termenii aceștia.” Ce urmează Din informațiile prezentate, două evoluții sunt de urmărit pe termen scurt: rezultatul procedurii de la CNCD în cazul declarațiilor lui George Simion; depunerea moțiunii de cenzură anunțate de AUR în luna mai și efectele ei asupra stabilității politice. [...]
Guvernul a activat canalul diplomatic cu aliații după prăbușirea unei drone rusești la Galați , iar premierul Ilie Bolojan spune că România a informat „partenerii și aliații” și a dispus „măsuri diplomatice”, pe fondul unei noi încălcări a spațiului aerian, potrivit Antena 3 . În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan afirmă că, „în noaptea trecută”, o dronă „de fabricație rusească” a căzut în Galați și „a afectat o gospodărie”. Premierul spune că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, subliniind că prioritatea Guvernului rămâne „protecția și siguranța cetățenilor”. Ce măsuri spune premierul că au fost luate Bolojan indică două direcții de acțiune după incident: măsuri imediate, discutate cu „factorii de decizie”, fără a detalia natura lor; măsuri diplomatice, inclusiv „informarea partenerilor și a aliaților”. Mesajul către Moscova și miza de securitate Premierul condamnă „violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia”, pe care o numește „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. „O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni.” El leagă aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și spune că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. SAFE, invocat ca instrument pentru întărirea apărării Bolojan mai afirmă că Guvernul „va acționa ferm” și va folosi „toate instrumentele” disponibile, menționând explicit „programul SAFE”, cu obiectivul de „a reduce riscurile” și de „a întări apărarea țării”. Publicația nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate prin acest program. [...]
Guvernul va folosi programul SAFE pentru întărirea apărării după incidentul în care o dronă rusească cu explozibil a căzut într-o gospodărie din județul Galați, potrivit Libertatea . Premierul Ilie Bolojan spune că este vorba despre o „violare repetată” a spațiului aerian românesc și anunță un pachet de reacții care combină măsuri operative și demersuri diplomatice, cu miză directă pe securitate și pe capacitatea statului de a gestiona riscuri la granița estică. Bolojan a transmis pe Facebook că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, iar „prioritatea Guvernului României rămâne protecția și siguranța cetățenilor”. În același mesaj, premierul califică incidentul drept „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. Ce măsuri anunță Guvernul și de ce contează Din perspectiva deciziilor cu impact operațional și de politică publică, premierul indică două direcții principale: informarea partenerilor și aliaților NATO , în contextul în care, potrivit lui Bolojan, aceștia „au fost informați” și „se pregătesc măsuri”; folosirea „tuturor instrumentelor” disponibile, inclusiv programul SAFE , pentru „a reduce riscurile” și „a întări apărarea țării”. În mesajul citat de Libertatea, Bolojan leagă explicit aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și avertizează că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. Ce se știe despre incidentul din Galați Potrivit informațiilor prezentate, în noaptea precedentă mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați , iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate . Elementul considerat cel mai grav este că drona avea o încărcătură explozivă , conform explicațiilor oferite pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona ar fi fost „de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia” și că ar fi zburat „la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, ceea ce ar indica o viteză de peste 200 km/h, conform aceleiași surse. Componenta diplomatică: convocarea ambasadorului Rusiei Pe linie diplomatică, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la sediul MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , după incident, descris ca „extrem de grav”. În perioada următoare, rămâne de urmărit ce măsuri concrete vor fi detaliate în legătură cu utilizarea programului SAFE și ce pași vor rezulta din consultările cu aliații, în condițiile în care, în acest stadiu, premierul vorbește despre direcții și instrumente, fără un calendar public de implementare. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică miza diplomatică a incidentelor cu drone la graniță , după ce o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe a acuzat încălcarea suveranității spațiului aerian al României, potrivit Libertatea . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis sâmbătă, 25 aprilie, convocarea la sediul MAE a ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma incidentului produs „în cursul nopții trecute” în zona municipiului Galați. Drona era „încărcată cu explozibil”, informație confirmată pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Bogdan Toma. În comunicatul citat, MAE arată că drona este rusească și că a fost folosită în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene. Ministerul susține că Rusia „a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României” printr-o acțiune care „putea pune în pericol siguranța populației” și califică incidentul drept „iresponsabil și provocator”, cu încălcarea unor principii de bază ale dreptului internațional. Ce înseamnă convocarea ambasadorului Convocarea unui ambasador la MAE este un instrument diplomatic prin care statul gazdă transmite oficial un mesaj de protest sau de avertizare, în condițiile unei situații considerate grave. În acest caz, România semnalează că încălcarea spațiului aerian este „un incident grav și inacceptabil”, conform explicațiilor din articol. Impact operațional: evacuare și pagube locale În noaptea precedentă, „mai multe fragmente de dronă” au căzut în Galați, iar o anexă a unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Ministerul de Interne a transmis că autoritățile au dispus evacuarea persoanelor din perimetrul afectat „pe o rază de 200 m”. Context: cine este Vladimir Lipaev Vladimir Lipaev a fost numit ambasador al Federației Ruse la București în aprilie 2024, de președintele Vladimir Putin, și și-a început misiunea în România pe 6 iunie 2024. Anterior, între 2021 și 2023, a condus misiunea diplomatică a Rusiei în Estonia, de unde a fost expulzat, potrivit informațiilor prezentate. [...]
