Știri
Știri din categoria Politică
Robert De Niro a lansat un nou atac la adresa lui Donald Trump, susținând că președintele SUA „nu va pleca niciodată” și că americanii trebuie să îl îndepărteze, relatează Euronews.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei intervenții la postul de televiziune MS NOW, în emisiunea „The Best People”, moderată de Nicolle Wallace, în timp ce Trump prezenta raportul privind starea națiunii. Actorul, cunoscut pentru criticile sale constante la adresa liderului de la Casa Albă, a spus că nu se așteaptă ca acesta să respecte limita constituțională a mandatului.
„Nu va pleca niciodată. Trebuie să-l facem să plece”, a afirmat actorul câștigător al premiului Oscar despre președintele SUA.
Întrebat explicit dacă Trump va părăsi funcția în trei ani, conform Constituției, De Niro a insistat că acest lucru nu se va întâmpla și a îndemnat la mobilizare civică. Într-un moment descris ca emoționant, actorul a repetat apelul la „rezistență”, spunând că nu există o cale ușoară pentru a contracara actuala administrație.
Euronews amintește că schimburile de replici dure dintre cei doi nu sunt noi: De Niro l-a numit anterior pe Trump „sadic” și „clovn”, iar Trump a susținut că actorul suferă de un „caz incurabil de sindrom de deranjament Trump”, formulare folosită frecvent pentru a respinge criticile politice.
Declarațiile vin și pe fondul unor date dintr-un sondaj Reuters/Ipsos, potrivit căruia 61% dintre americani consideră că Trump a devenit imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă, iar 79% sunt de acord că oficialii aleși din Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a respins rezultatele, vorbind despre „narațiuni false și disperate”, în timp ce un alt sondaj, Washington Post/ABC News/Ipsos, indică o rată de aprobare de 39% pentru modul în care Trump își exercită atribuțiile.
Recomandate
Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele impuse de Donald Trump prin invocarea International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), legea federală privind puterile economice în caz de urgență internațională, potrivit Fox News , într-o decizie cu miză majoră pentru delimitarea puterilor dintre Casa Albă și Congres. Hotărârea, adoptată vineri cu 6 voturi la 3, anulează tarifele și reprezintă un eșec pentru una dintre politicile economice emblematice ale președintelui, pe care acesta a descris-o drept „de viață și de moarte” pentru economia americană. În opinia majoritară, președintele Curții Supreme, John Roberts, a argumentat că puterea de a stabili tarife aparține Congresului, iar formulările invocate din International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) nu pot fi interpretate ca o delegare largă către executiv. Roberts a insistat că legea permite președintelui să „reglementeze” „importul” în contextul unei urgențe naționale, dar nu menționează explicit „tarifele”, iar această absență a cântărit decisiv în raționamentul instanței. „Autorii Constituției au dat această putere «doar Congresului» — în pofida implicațiilor evidente ale tarifelor asupra politicii externe”, a scris John Roberts pentru majoritate. Cazul a vizat folosirea de către Trump a IEEPA pentru a introduce așa-numitele tarife „Liberation Day” asupra majorității partenerilor comerciali ai SUA. Curtea a audiat pledoariile în noiembrie, după ce instanțe inferioare, inclusiv U.S. Court of International Trade și U.S. Court of Appeals for the Federal Circuit, blocaseră deja demersul administrației. În aprilie, Trump declarase deficitul comercial al SUA drept „urgență națională”, iar avocații guvernului au folosit această declarație ca bază legală pentru activarea IEEPA, care permite reacții la „amenințări neobișnuite și extraordinare” după declararea unei urgențe. Din relatarea Fox News reiese că pachetul de tarife contestat includea atât o taxă globală de 10%, cât și tarife mai mari, descrise drept „reciproce”, aplicate anumitor state. În paralel, instanțele inferioare au cerut Departamentului de Justiție să explice de ce administrația a ales IEEPA, în condițiile în care există legi mai țintite adoptate de Congres pentru tarife, inclusiv acte normative care plafonează nivelurile sau stabilesc termene supuse controlului legislativ. Elementele-cheie ale disputei juridice, așa cum sunt prezentate în articol, au fost: dacă formularea din IEEPA care autorizează președintele să „reglementeze … importul” poate include și impunerea de tarife, deși termenul „tarife” nu apare în lege; ce limite („balize”) ar exista asupra puterii executive dacă instanța ar accepta interpretarea administrației; dacă deficitul comercial, descris de Trump ca „susținut”, poate fi tratat drept o „amenințare neobișnuită și extraordinară”, în condițiile în care reclamanții au arătat că acesta persistă de aproape 50 de ani; dacă alte instrumente cu efect economic similar (sancțiuni, embargouri, licențe, cote) ar putea fi folosite în baza aceleiași legi. Decizia a fost adoptată cu opoziția a trei judecători — Clarence Thomas, Samuel Alito și Brett Kavanaugh — care au formulat opinie separată. Pentru mediul de afaceri și pentru partenerii comerciali ai SUA, hotărârea contează deoarece reduce spațiul de manevră al Casei Albe de a introduce rapid tarife generalizate prin invocarea unei urgențe naționale și mută centrul de greutate înapoi spre Congres, acolo unde Constituția plasează în mod tradițional politica tarifară. [...]
Discursul lui Donald Trump privind Starea Națiunii a fost marcat de tensiuni și momente simbolice puternice , într-o intervenție de 108 minute în fața Congresului, desfășurată pe 24 februarie 2026. Potrivit Axios , mesajul președintelui a accentuat contrastul dintre republicani și opoziția democrată, pe teme precum imigrația, taxele vamale și identitatea culturală. 1. Schimb dur de replici cu democrații Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc când Trump a cerut celor prezenți să se ridice dacă sunt de acord că „prima datorie a guvernului american este să protejeze cetățenii americani, nu imigranții ilegali”. O parte dintre democrați au rămas așezați, iar președintele le-a spus că „ar trebui să le fie rușine”. Mai mulți congresmeni democrați au protestat vocal, iar Rashida Tlaib și Ilhan Omar au părăsit sala la scurt timp. 2. Decorații acordate în timpul discursului Trump a oferit mai multe distincții chiar în timpul alocuțiunii. Printre acestea: Medalia Prezidențială a Libertății pentru portarul echipei de hochei a SUA, Connor Hellebuyck; Legiunea de Merit pentru un salvator din Garda de Coastă; două Medalii de Onoare ale Congresului pentru militari distinși. De asemenea, au fost acordate medalii Purple Heart unor membri ai Gărzii Naționale implicați într-un atac armat la Washington, în noiembrie 2025. 3. Apariția echipei masculine de hochei Campioana olimpică la hochei masculin a fost invitată în plen și a primit una dintre cele mai lungi ovații ale serii. Victoria din 2026 a fost prima medalie de aur obținută de echipa masculină după celebrul succes din 1980. 4. Protestul congresmanului Al Green Democratul Al Green a afișat un mesaj în care condamna rasismul, făcând referire la un videoclip controversat distribuit anterior pe rețeaua Truth Social, asociată lui Trump. Incidentul a dus la altercații verbale și la evacuarea sa din sală. 5. Critici la adresa Curții Supreme privind taxele vamale Președintele a criticat decizia Curții Supreme de a bloca mai multe taxe vamale impuse de administrația sa, calificând hotărârea drept „foarte nefericită”. Reacția din sală a fost mai reținută decât în alte momente, semnalând o anumită rezervă inclusiv în rândul republicanilor. Discursul a avut loc într-un context politic tensionat, cu absența mai multor membri ai Congresului și cu proteste din partea opoziției. Potrivit Axios, intervenția a reflectat strategia politică a președintelui de a consolida mesajele-cheie pentru anul electoral. [...]
Președintele american Donald Trump a rostit în fața Congresului un discurs de 108 minute, cel mai lung din istoria modernă a Statelor Unite , depășind inclusiv propriul record stabilit anul trecut. Intervenția a marcat revenirea sa la Casa Albă și a combinat mesaje economice, avertismente de politică externă și atacuri la adresa democraților, într-un context politic tensionat înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026. Mesaj economic: tarifele, alternativa la impozitul pe venit Trump a susținut că tarifele vamale impuse de administrația sa au generat venituri substanțiale și ar putea „înlocui în mod substanțial” sistemul modern de impozitare pe venit. Declarația vine după ce Curtea Supremă a invalidat o parte din regimul tarifar anterior, decizie calificată de președinte drept „regretabilă”. El a promis că va folosi alternative legale pentru a menține taxele de import în vigoare și a afirmat că prețurile la energie și combustibil sunt în scădere. În același timp, liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să adopte legea „Save America Act”, care ar impune prezentarea dovezii cetățeniei la înregistrarea pentru vot, susținând că măsura ar preveni frauda electorală. Iran, Ucraina și Venezuela Pe plan extern, Trump a avertizat că nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare și a afirmat că Teheranul construiește rachete capabile să ajungă în SUA. A spus că preferă soluția diplomatică, dar a subliniat că America „nu va ezita” în fața amenințărilor. Referitor la războiul din Ucraina, președintele a reiterat ideea că invazia Rusiei nu ar fi avut loc dacă el s-ar fi aflat la putere și a promis eforturi pentru încheierea conflictului. În același discurs, a prezentat Venezuela drept „noul prieten și partener” al SUA, după înlăturarea de la putere a lui Nicolás Maduro, și a vorbit despre eliberarea unor deținuți politici. Imigrație și ordine publică Trump a afirmat că frontiera SUA este „cea mai puternică și sigură din istorie” și că fluxul de fentanil a scăzut cu 56% într-un an. A lăudat mobilizarea Gărzii Naționale în orașe precum Memphis, New Orleans și Washington, invocând scăderea criminalității, deși datele arată că trendul descendent începuse anterior. Discursul a fost marcat și de momente tensionate. Congresmanul democrat Al Green a fost escortat din sală după un protest, iar peste 20 de democrați au boicotat intervenția, organizând un miting alternativ. Trump a acordat mai multe medalii în timpul discursului și a lansat noi critici la adresa opoziției. Intervenția, desfășurată sub tema „America la 250 de ani: Puternică, Prosperă și Respectată”, a avut un pronunțat caracter electoral, președintele încercând să consolideze sprijinul republican înaintea scrutinului din toamnă. [...]
Trei grupuri politice din Parlamentul European cer Comisiei să se delimiteze de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump , după ce un comisar european a participat ca observator la reuniunea inaugurală de la Washington, potrivit HotNews.ro , care diverse surse. Social-democrații, liberalii din Renew și Verzii îi solicită U rsulei von der Leyen să se distanțeze „clar” de inițiativa americană și să oprească trimiterea de observatori. Într-o scrisoare comună, Iratxe Garcia, Valerie Hayer și copreședinții Verzilor, Terry Reintke și Bas Eickhout, critică participarea comisarei pentru Mediterana, Dubravka Suica, pe care o consideră o „eroare gravă de judecată” din punct de vedere instituțional, legal și politic. Potrivit semnatarilor, prezența la eveniment transmite un semnal de sprijin, într-un context geopolitic sensibil, și poate fi interpretată drept o slăbire a angajamentului UE față de multilateralism și față de ONU . Eurodeputații susțin că oferirea de legitimitate unei structuri create în afara cadrului Națiunilor Unite riscă să fragmenteze eforturile internaționale de pace și să afecteze echilibrul instituțional al Uniunii. Ei amintesc că Suica a participat fără un mandat explicit din partea statelor membre. Comisia Europeană a explicat că a dorit „să fie la masă” , nu doar un donator de ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza. Totuși, state precum Spania, Franța și Slovenia au criticat la rândul lor prezența Bruxellesului la reuniune. Consiliul pentru Pace a fost lansat de Donald Trump pentru a supraveghea procesul de pace din Gaza și alte conflicte globale, în afara ONU, instituție pe care o acuză de ineficiență. Inițiativa a stârnit rezerve în rândul mai multor puteri europene. La prima reuniune a participat și președintele României, Nicușor Dan , în calitate de observator. [...]
Traian Băsescu a criticat dur susținătorii lui Călin Georgescu după întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump , apreciind că vizita din SUA închide discuția privind legitimitatea alegerilor prezidențiale din 2025, potrivit Digi24 . Fostul președinte a comentat participarea actualului șef al statului la prima ședință a Consiliului Păcii de peste Ocean, unde Donald Trump a avut cuvinte de apreciere la adresa României și a lui Nicușor Dan . Băsescu a susținut că momentul a fost „bine pregătit”, cu un lobby eficient la nivelul administrației americane, astfel încât mesajul transmis în plen să fie unul favorabil. În opinia sa, declarațiile liderului american arată clar că, în Statele Unite, nu mai există îndoieli privind legitimitatea alegerilor din 2025. În același context, fostul șef al statului i-a criticat pe cei care continuă să afirme că „adevăratul președinte” ar fi Călin Georgescu , deși acesta ar fi obținut circa două milioane de voturi, față de aproximativ șase milioane pentru Nicușor Dan. Băsescu a catalogat aceste poziții drept dăunătoare pentru România. El a readus în discuție și anularea alegerilor din 2024, susținând că motivele trebuie lămurite printr-o anchetă instituțională. Fostul președinte consideră că ar trebui analizate documentele CSAT și implicat procurorul general, pentru a clarifica circumstanțele în care au fost invalidate milioane de voturi. Potrivit acestuia, explicațiile nu pot veni exclusiv de la președinte, ci trebuie furnizate de instituțiile abilitate. Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena politică, în care întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump este interpretată diferit de partidele și liderii implicați în disputa privind scrutinul anterior. [...]
Nicușor Dan, președintele României, a participat la primul summit al Consiliului pentru Pace, organizat la Washington de către Donald Trump, unde a subliniat rolul României în sprijinirea regiunii Gaza. Potrivit HotNews.ro , Nicușor Dan a mulțumit fostului președinte american pentru inițiativa de pace și a evidențiat contribuțiile pe care România le poate aduce în reformarea instituțiilor din Gaza. În discursul său, Nicușor Dan a menționat câteva direcții prin care România poate ajuta Gaza: Reconstrucția școlilor și extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni. Oferirea de expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, cum ar fi serviciile de ambulanță și pompieri. Reformarea instituțiilor precum poliția, justiția și administrația publică, unde România deține experiență semnificativă. Președintele a subliniat importanța relațiilor tradiționale bune ale României cu poporul israelian și cel palestinian, considerându-le un avantaj în eforturile de mediere și reconstrucție. „Este important de menționat că avem relații tradițional bune atât cu poporul israelian, cât și cu poporul palestinian, ceea ce va reprezenta un avantaj. Prin urmare, puteți conta pe noi”, a afirmat Nicușor Dan. Prezența președintelui român la Washington a fost, de asemenea, un prilej de a clarifica relațiile bilaterale cu Statele Unite, mai ales în contextul unor tensiuni anterioare legate de alegerile anulate din 2024. Nicușor Dan a precizat că participarea României la summit este un pas important pentru a consolida legăturile cu administrația Trump și pentru a demonstra angajamentul țării în direcția păcii și stabilității internaționale. [...]
