Știri
Știri din categoria Politică
Rectorul SNSPA cere retragerea mandatului lui Adrian Veștea, pe fondul riscului de blocaj politic. Într-o intervenție citată de News, Remus Pricopie susține că învestirea unui „Guvern Veștea” nu ar aduce „liniștea și echilibrul politic” de care România are nevoie și afirmă că desemnatul pentru formarea Cabinetului ar trebui să își depună mandatul.
Pricopie afirmă că, după ziua precedentă, „spectrul politic pare mai tensionat” decât în momentul moțiunii de cenzură și cere ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări cu partidele parlamentare „în spiritul și litera Constituției”, considerând că o astfel de decizie ar ajuta la detensionarea situației și la reconstruirea încrederii.
„Nu cred că un Guvern Veștea poate aduce liniștea și echilibrul politic de care România are nevoie.”
Rectorul SNSPA pune accent pe nevoia de negociere între partide și spune că acestea „au împins confruntarea foarte departe”. În același context, el apreciază că „critica președintelui privind lipsa disponibilității pentru negociere este justificată”.
„Fără negociere nu există politică. Există doar confruntare. Iar confruntarea permanentă nu produce guverne stabile, ci crize tot mai adânci.”
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze viitorul Guvern, însă fără consultarea PNL, potrivit informațiilor din articol. Ulterior, liberalii au decis că nu vor susține Cabinetul Veștea, iar orice membru care ar face parte din acesta sau l-ar vota, dacă se ajunge în Parlament, va fi exclus.
Recomandate
Ludovic Orban contestă legitimitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că decizia riscă să adâncească criza politică , în condițiile în care, susține el, PNL nu i-ar fi acordat un mandat statutar, iar singura susținere certă ar veni din partea PSD, potrivit Digi24 . Fostul președinte al PNL afirmă că Veștea „a greșit” acceptând propunerea președintelui Nicușor Dan și că ar fi ascuns acest lucru față de conducerea partidului. În aceeași intervenție, Orban susține că desemnarea ar fi fost făcută fără garanții de sprijin parlamentar dincolo de PSD, ceea ce ar pune sub semnul întrebării șansele de învestire și ar prelungi instabilitatea. Miza: un guvern fără mandat politic intern în PNL Orban invocă hotărâri anterioare ale PNL de a nu vota învestirea unui guvern sprijinit de PSD și cere conducerii liberale să mențină această linie. El compară situația cu un episod anterior, menționând „votul de nesusținere a Guvernului Tomac”, despre care spune că „nu era susținut decât de PSD”, și concluzionează că Veștea ar fi „în aceeași situație”. În acest context, Orban îl descrie pe Veștea drept „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea doar a PSD” și cere explicit ca Biroul Politic Național al PNL să decidă „să nu susțină un guvern Veștea”. Acuzații de încălcare a procedurilor statutare și de „scindare” a PNL Un punct central al criticii este procedura internă de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru. Orban afirmă că, potrivit statutului PNL, candidatul ar trebui stabilit în Consiliul Național și că Veștea nu ar fi avut un vot de susținere pentru această poziție. Totodată, Orban susține că Veștea ar fi știut dinainte de desemnare și nu ar fi discutat cu conducerea partidului, ceea ce, în interpretarea sa, ar alimenta o „gravă criză politică” și ar face parte dintr-un „plan evident de scindare” a PNL. În plus, fostul lider liberal îl acuză pe președintele Nicușor Dan că, prin această desemnare, „a încălcat orice regulă elementară” de funcționare democratică, în măsura în care ar fi nominalizat un premier dintr-un partid parlamentar fără acordul acelui partid. Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Orban Din declarațiile citate reiese că următorul test politic este decizia conducerii PNL privind susținerea sau respingerea unui eventual guvern Veștea. Orban mizează pe menținerea deciziei de a nu vota un executiv sprijinit de PSD, ceea ce ar complica formarea unei majorități și ar putea prelungi blocajul politic. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea refuză să-și depună mandatul, deși PNL i-a retras sprijinul și i-a dat ultimatum , ceea ce prelungește incertitudinea privind formarea rapidă a unui guvern cu majoritate și împinge criza politică spre o nouă rundă de consultări la Cotroceni , potrivit Antena 3 . Veștea a spus, după ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, că va merge mai departe „cu mandatul încredințat”, invocând nevoia „urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”. El a susținut că nu își dorește tensiuni interne și că respectă decizia colegilor, chiar dacă ar fi vrut ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”. În același mesaj, Veștea a respins ideea că desemnarea sa ar fi „un act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan și a argumentat că un guvern minoritar nu este o opțiune potrivită în acest moment. Decizia PNL și presiunea internă BPN al PNL a votat respingerea „Guvernului Veștea”, cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri, conform informațiilor prezentate de Antena 3. Conducerea partidului i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până marți, ora 10:00. Totodată, PNL a decis că parlamentarii care nu respectă linia partidului și votează învestirea Guvernului Veștea vor fi excluși. Ce urmează: consultări reluate la președinte Conducerea PNL a mai hotărât să solicite președintelui reluarea consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern. În acest context, refuzul lui Veștea de a renunța la mandat menține deschis un conflict politic cu efect direct asupra calendarului de instalare a unui executiv și asupra capacității de a obține o majoritate parlamentară pentru învestire. [...]
Adrian Veștea spune că merge la votul de învestitură chiar fără sprijinul PNL , mizând pe evitarea unei crize politice care, în opinia sa, ar lovi economia, potrivit Digi24 . Veștea, desemnat duminică de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, a fost întrebat într-un interviu la Digi24 ce va face dacă PNL decide, după ședința de astăzi, să nu îl susțină pentru Palatul Victoria. El a evitat inițial un răspuns direct, dar a indicat că o eventuală retragere a sprijinului ar trebui privită „ca o măsură de responsabilitate”, adăugând că este „un liberal vechi”. Ulterior, Veștea a afirmat că își menține candidatura și că va merge mai departe cu nominalizarea indiferent de decizia partidului, argumentând că România nu își permite prelungirea instabilității. „România nu are timp să facă nici alegeri anticipate, cum și-ar dori unii. Economia României ar avea de suferit și vom intra într-o situație de criză.” În același context, el a susținut că „datoria și obligația” sa este să ducă procesul până la capăt, invocând urgența formării unui guvern și afirmând că are „capacitatea și pregătirea necesare” pentru a trece peste obstacolele politice din acest moment. Miza imediată rămâne decizia PNL privind susținerea sa, în condițiile în care Veștea indică faptul că va testa oricum majoritatea în Parlament la votul de învestitură. [...]
AUR respinge scenariul unei rupturi în Parlament , după ce au apărut informații că 10 parlamentari ai partidului ar urma să plece către grupul „ Uniți pentru România ”, un posibil semnal de instabilitate în aritmetica voturilor din Legislativ. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat la Digi24 că informația este „nu numai eronată”, ci „chiar fabricată”. Potrivit Digi24, informația privind o posibilă demisie a celor 10 parlamentari AUR și trecerea lor la grupul „Uniți pentru România” ar fi fost obținută „pe surse”. Întrebat direct despre acest scenariu, Peiu a spus că „nu e adevărat” și că este „exclus” să se întâmple. „Este exclus să se întâmple acest lucru. E o informație nu numai eronată, aș spune chiar fabricată.” Întrebat cine ar „fabrica” o astfel de informație, liderul senatorilor AUR a indicat, fără nume, că ar fi vorba despre „cei care vor să creeze senzația că se pot aduna voturi și din partea partidului de opoziție din România”. Context: negocierile pentru majoritate și acuzații la adresa președintelui În aceeași intervenție, Peiu a comentat și discuțiile politice din jurul premierului desemnat Adrian Veștea și întâlnirea acestuia cu grupul parlamentar PACE. Senatorul AUR a susținut că un guvern ar trebui să „izvorască dintr-o majoritate politică asumată de partide” și a acuzat că președintele Nicușor Dan nu ar trebui „să intervină sub nicio formă în viața internă a unui partid”, referindu-se la situația din PNL. Peiu a reluat și poziția AUR privind ieșirea din blocajul politic după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, afirmând că partidul ar fi susținut varianta alegerilor anticipate dacă nu se poate forma o majoritate stabilă și că AUR ar fi fost dispus să își asume guvernarea, dar că președintele ar fi exclus „orice fel de participare AUR”, inclusiv la votarea unui guvern. [...]
PNL își asumă opoziția pentru următorii doi ani , după ce partidul a respins intern susținerea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, potrivit Euronews . Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de desemnarea lui Veștea și al acuzațiilor liberalilor că președintele Nicușor Dan și PSD ar fi încercat să provoace o fragmentare a PNL. Votul invocat de liderii PNL este cel „de aseară”, în care 41 de liberali s-au pronunțat împotriva susținerii lui Veștea. În această logică, Robert Sighiartău spune că partidul nu va „cădea în capcane” și că poziționarea în opoziție ar fi o decizie politică asumată pe termen de doi ani. Presiune internă pe Veștea: „în afara deciziilor partidului” dacă nu renunță Sighiartău afirmă că, dacă Adrian Veștea nu își depune mandatul, acesta „se va situa în afara deciziilor partidului”, iar efectele le va suporta inclusiv prin „lipsa de încredere” dacă își continuă demersul. Deputatul PNL califică drept „aventură politică” acțiunile lui Veștea și contestă explicațiile acestuia privind lipsa unei informări prealabile a partidului. „E nevoie de legitimarea unei conduceri în contextul actual. Cu atât mai mult, la cum văd eu lucrurile, PNL se va poziționa în opoziție în următorii doi ani.” În același context, Sighiartău susține că, dacă președintele Nicușor Dan a mizat pe un astfel de „joc”, „înseamnă că nu are informații corecte” despre PNL. Majoritatea pentru guvern, sub semnul întrebării În relatarea citată, PNL contestă și ideea că Veștea ar avea deja sprijin suficient pentru a trece de votul Parlamentului. Sighiartău spune că „în acest moment, premierul desemnat Veștea nu are majoritate”, chiar dacă ar exista anunțuri de susținere din partea PSD și a unor facțiuni din SOS și POT, „în frunte cu Victor Ponta”. În această ecuație, ar mai fi necesare voturi de la UDMR, de la minorități și „de cel puțin 25 de parlamentari”, conform declarațiilor sale. „Precedentul Tăriceanu” și linia roșie: o nouă apropiere de PSD PNL își justifică decizia de a rămâne în opoziție și printr-o lecție politică din trecut, invocând „precedentul Călin Popescu Tăriceanu”, când o parte din partid ar fi ales să rămână la putere alături de PSD. Sighiartău susține că electoratul liberal ar fi sancționat „drastic” apropierea de PSD în guvernările anterioare și că partidul ar urmări acum să își recâștige încrederea alegătorilor. În același registru, liberalii îl menționează pe Eugen Tomac drept unul dintre „actorii” unei „scenete” politice, în timp ce disputa centrală rămâne legată de susținerea parlamentară reală pentru un eventual guvern condus de Veștea și de riscul unei rupturi în PNL. [...]
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
