Știri
Știri din categoria Politică
Rareș Bogdan pune costul împrumuturilor și blocajul politic în sarcina lui Ilie Bolojan, susținând că România ajunge să se finanțeze mai scump decât state din regiune, potrivit Adevărul. Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o emisiune TV, într-un atac dur la adresa lui Bolojan, pe care îl acuză și de „îngroparea economiei”.
În emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache”, Rareș Bogdan a legat „blocajul politic” de costuri economice „tot mai mari”, invocând dobânzile la care se împrumută statul român și comparându-le cu cele ale altor țări din regiune. El a indicat un interval de 6,89–7% pentru România, pe fondul unui „rating BBB negativ”, și a pus alături niveluri mai mici pentru Albania (4,95%), Serbia (6,01%) și Ungaria (5,5%).
„În momentul acesta avem un blocaj politic care ne costă economic foarte mult.”
Rareș Bogdan a susținut că Ilie Bolojan ar fi afectat economia și mediul de afaceri, cu referiri explicite la antreprenori și sectorul HoReCa. În aceeași intervenție, liberalul a afirmat că pe litoral ar fi „cel mai prost an din ultimii 15”, pe fondul scăderii consumului, și a adăugat în listă „creșterea impozitelor și taxelor”.
„Bolojan tocmai a îngropat economia României, a omorât întreprinzătorii și HoReCa.”
Pe lângă componenta economică, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Bolojan că schimbă orientarea doctrinară a PNL, ducând partidul „spre o zonă a troțkismului, neomarxismului”, cu trimitere la „Școala de la Frankfurt”. În acest context, el a reclamat că inițiatorii unei „platforme liberal-conservatoare” în interiorul PNL ar fi atacați „pe toate fronturile”, în loc să fie chemați la discuții.
Întrebat cine îi atacă, Rareș Bogdan a răspuns că ar fi vorba despre „toți lustruitorii soclului lui Ilie Bolojan”.
În aceeași serie de declarații, Rareș Bogdan a lansat și un atac la persoană, susținând că discursurile lui Ilie Bolojan nu ar fi scrise de acesta și invocând numele Anetei Bogdan, pe care o descrie drept specialist în comunicare.
„Eu nu cred că a citit trei cărți în viața lui, doar le-a cumpărat.”
Articolul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la aceste acuzații, iar afirmațiile rămân la nivel de declarații politice făcute într-o emisiune TV.
Recomandate
Rareș Bogdan susține că majorarea taxelor „lovește” în HoReCa și micii antreprenori , iar în interiorul PNL se conturează o dispută de direcție economică, nu o ruptură politică, potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL spune că platforma liberal-conservatoare anunțată de Alin Tișe ar urmări „o dezbatere liberă de idei” în partid, nu formarea unei noi forțe politice. În declarații la Antena 3, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „eșec al politicilor de creștere a taxelor”, afirmând că efectele se văd deja în economie: „HoReCa este la pământ”, iar „micii întreprinzători din România suferă”, la fel ca „tot ce înseamnă antreprenoriat românesc”. În aceeași logică, el a susținut că România ar trebui să urmărească atragerea de investiții, nu creșterea impozitelor și taxelor. Disputa din PNL: orientarea economică și electoratul-țintă Rareș Bogdan a insistat că grupul din jurul platformei liberal-conservatoare nu vrea să părăsească PNL și nici să construiască un partid nou, ci să promoveze idei „aproape de baza partidului”. În acest context, el a invocat și miza electorală, spunând că PNL nu își poate „abandona” electoratul din zona rurală, semi-urbană și din orașele mici, nici rețeaua de „1100 de primari”. Totodată, europarlamentarul a afirmat că PNL nu poate concura „pe o singură zonă ideologic-doctrinară” cu SENS și USR, argumentând că România ar avea „un public progresist de maxim 15-20%”. Critici la componența guvernării și direcția partidului Întrebat dacă se conturează un „curent” în jurul lui Ilie Bolojan ca posibil candidat la prezidențiale, Rareș Bogdan a descris direcția ca fiind una „progresistă” și a criticat faptul că, în guvern, din patru miniștri ar fi „doar un singur liberal și un fost liberal”, menționându-i pe Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. În aceeași intervenție, el a mai susținut că PNL ar fi fost îndepărtat de propria bază și a criticat și profilul unor consilieri, despre care a spus că au avut poziționări dure împotriva Statelor Unite. [...]
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
Promulgarea legii deschide posibilitatea finanțării din bugete publice a unor evenimente în 2026 , după ce președintele Nicușor Dan a semnat actul care declară anul viitor „Anul Statelor Unite ale Americii în România”, potrivit news.ro . Legea a fost inițiată de mai mulți parlamentari AUR. Actul normativ prevede că, pe parcursul anului 2026, pot fi organizate evenimente „menite să consolideze relaţia strategică româno-americană” și să reafirme angajamentul României față de „valorile lumii libere, libertatea de exprimare şi democraţia autentică”. Ce pot face autoritățile și în ce limite Pentru atingerea obiectivelor, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini material ori logistic, în limita alocărilor bugetare aprobate , următoarele tipuri de activități: conferințe și dezbateri publice; evenimente culturale, academice și educaționale dedicate istoriei și valorilor americane; acțiuni de diplomație publică și comunicare româno-americană; alte activități de promovare a cooperării româno-americane și a valorilor democratice. În plus, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot difuza materiale tematice realizate cu ocazia acestui an tematic. Parcursul legislativ Proiectul de lege inițiat de AUR a fost votat în plenul Camerei Deputaților pe 30 iunie, cu 283 de voturi pentru, 8 contra și 4 abțineri. Promulgarea de către președinte finalizează procesul legislativ și permite aplicarea prevederilor în 2026, în limitele bugetelor deja aprobate. [...]
Marea Britanie are un nou premier, iar Andy Burnham anunță o guvernare mai puțin centrată pe Londra , cu intenția de a conduce periodic și din Manchester, sub conceptul „Downing Street North”, potrivit Bild . Burnham (56) a fost însărcinat la prânz de regele Charles al III-lea cu formarea guvernului și îl înlocuiește pe Keir Starmer (63), care a demisionat. Schimbarea de la vârful executivului vine într-un context de instabilitate politică prelungită: Burnham devine al șaptelea premier britanic de la referendumul Brexit din 2016, notează publicația. Pentru mediul de afaceri, mesajul central din profilul noului lider este accentul pe dezechilibrele regionale dintre capitală și nordul mai sărac și promisiunea unei prezențe guvernamentale mai consistente în afara Londrei. „Downing Street North”: semnal politic către nordul Angliei Burnham, descris ca foarte popular în Manchester și supranumit „regele Nordului”, spune că nu vrea să guverneze exclusiv din Londra, ci „în mod regulat” și din Manchester. Formula „Downing Street North” sugerează o repoziționare simbolică a centrului de greutate al deciziei politice, într-o țară în care tensiunile regionale sunt un subiect recurent. Continuitate și ruptură: proiectul de identitate digitală Un punct concret de politică publică menționat de Bild este intenția lui Burnham de a opri un proiect de identitate digitală (Digital ID) al predecesorului său. Publicația amintește că, în 2005, Burnham a lucrat ca ministru junior în Ministerul de Interne și se ocupa atunci de un proiect controversat de „Identity Card” (un tip de carte de identitate). Acum, el ar susține o schimbare de direcție și ar vrea să blocheze o inițiativă „similară, dar mult mai modernă”. Profil personal și profesional, pe scurt Bild trece în revistă câteva elemente biografice care conturează stilul public al noului premier: a studiat literatura engleză și a început ca jurnalist la o publicație de nișă („Tank World”), axată pe containere-cisternă și logistică industrială; provine dintr-o familie de clasă muncitoare (tată inginer în telecomunicații, mamă recepționeră într-un cabinet medical) și spune că în copilărie „nu au existat vacanțe în străinătate, dar nici sărăcie”; este comparat, ca stil, cu Markus Söder: „emoțional”, „ancorat regional” și critic față de „bula capitalei”; este căsătorit cu Marie-France van Heel (56), născută în Olanda și crescută în Belgia; au trei copii adulți (un fiu și două fiice). Burnham urmează să fie numit premier de regele Charles în cursul după-amiezii, conform aceleiași surse. Din informațiile disponibile în material, rămâne de văzut cum va fi tradusă în decizii administrative și bugetare promisiunea de „guvernare din nord” și ce calendar va avea oprirea proiectului de identitate digitală. [...]
Prezența lui Aleksandar Vučić la summitul de la Kiev redeschide discuția despre cât de prudent ar trebui să fie Bruxelles-ul cu Serbia , într-un moment în care o apropiere rapidă ar putea aduce în UE un nou actor imprevizibil, pe modelul Ungariei, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Participarea președintelui sârb la Summitul Europa de Est–Ucraina de la Kiev este prezentată ca o premieră pentru Serbia, stat considerat tradițional un aliat important al Rusiei în estul Europei. În logica geopolitică a regiunii, o eventuală distanțare a Belgradului de Moscova ar fi „o veste excelentă” pentru Uniunea Europeană și pentru România, dar ar însemna o pierdere pentru Vladimir Putin, care ar rămâne fără un „cap de pod” la Belgrad, notează publicația. Două lecturi: oportunitate strategică vs. risc de „import” al blocajelor în UE Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, vede gestul lui Vučić ca pe un semnal pozitiv și susține că Serbia ar trebui încurajată să se apropie de Uniunea Europeană. El argumentează că Belgradul a fost tratat „cu prea multă lejeritate” de actorii strategici din regiune și chiar sugerează că interesul Moscovei pentru Serbia nu ar mai fi la fel de mare ca în trecut. În același timp, Bălăceanu avertizează asupra lipsei de predictibilitate în Balcanii de Vest și asupra vulnerabilităților pe care le poate genera o regiune „nehotărâtă” între direcții geopolitice. În acest context, el menționează, între altele, dezvoltarea industriei naționale de apărare a Serbiei, reintroducerea serviciului militar obligatoriu (cu rezerva formulării „dacă nu mă înșel”) și faptul că unele achiziții recente ar fi fost făcute din China. De ce contează pentru România: vecinătate, stabilitate și calcul politic Analiza punctează că România a avut „ani la rând” dificultăți strategice fiind „închisă” la Vest de doi aliați ai lui Putin: Ungaria condusă de Viktor Orbán și Serbia condusă de Vučić. În această cheie, o repoziționare a Serbiei ar schimba ecuația regională, însă rămâne neclar dacă este vorba despre o schimbare de fond sau despre o mișcare tactică. Bălăceanu mai notează că Vučić nu a semnat declarația comună a liderilor est-europeni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, explicând că Serbia nu face parte din „coaliția de voință” pentru sprijinul Ucrainei. Tot el amintește că Vučić a anunțat alegeri anticipate în Serbia. Avertismentul politologului: „joc dublu” și riscul unui nou caz de tip Ungaria Politologul Radu Albu Comănescu (Universitatea Babeș-Bolyai) se declară mult mai sceptic față de ideea unei conversii pro-europene autentice la Belgrad. El invocă existența unui discurs anti-occidental în societatea sârbă, sensibilitatea la mesajele anti-europene și anti-NATO ale Rusiei și lipsa unei asumări a greșelilor istorice legate de Kosovo și Bosnia. În interpretarea sa, deschiderea către Ucraina poate fi mai degrabă o tactică de a „juca pe două tablouri”, pentru a vedea „care aduce mai mult”. În plus, Comănescu avertizează că o integrare „prematură” a Serbiei ar putea aduce în UE probleme de solidaritate și de funcționare a procesului decizional, cu efect de fragmentare, într-un scenariu comparabil cu modelul Ungariei lui Orbán. În lipsa unor pași concreți din partea Belgradului, participarea la summit rămâne, deocamdată, un semnal interpretabil: fie începutul unei repoziționări, fie o mișcare pragmatică într-un context regional volatil, cu implicații directe pentru securitatea și stabilitatea la granița estică a Uniunii Europene. [...]
PSD condiționează votul pe legea salarizării de amendamente și avertizează că forma actuală taie venituri potrivit Adevărul . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul nu va susține proiectul în varianta aflată acum în discuție, pe motiv că ar dezavantaja profesori, medici și militari, și anunță că social-democrații lucrează cu sindicatele la modificări „consistente”, care să rămână în limitele bugetare. Grindeanu a legat blocajul de o criză guvernamentală care, în opinia sa, paralizează instituțiile și întârzie proiecte urgente, inclusiv reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El a arătat că, din șase proiecte restante, doar patru au fost depuse în Parlament, în timp ce legea salarizării și legea integrității nu au intrat încă în procedura legislativă. „Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, ai medicilor și ai militarilor. Este exclus ca PSD să susțină această variantă. Repet: exclus.” Ce spune PSD că votează și ce condiții pune În conferința de presă, liderul PSD a indicat explicit proiectele pe care partidul le-ar susține și liniile roșii pe cele sensibile: PSD ar vota modificările la Codul administrativ; ar susține legea privind recompensarea salariaților din Ministerul Finanțelor; ar vota legea decarbonizării, dar în forma care include amendamentele PSD și UDMR; ar susține Codul Urbanismului, însă cu condiția ca transferul atribuțiilor privind autorizațiile de construire în București către Primăria Capitalei să se aplice din mandatul următor, nu imediat. Pe legea integrității, Grindeanu a spus că PSD ar vota doar o variantă care nu diminuează atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI). Miza economică invocată: salarii, TVA și blocaje administrative Pe lângă disputa politică, Grindeanu a susținut că forma actuală a legii salarizării ar include diminuări de venituri pentru asistente medicale și pentru medicii din serviciile de ambulanță și a comparat nefavorabil proiectul actual cu varianta prezentată în luna mai de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre care a spus că era „mult mai bună” pentru sistemul sanitar. În același registru, liderul PSD a afirmat că atacurile cibernetice asupra platformelor statului, inclusiv la Agenția Națională de Cadastru, ar fi blocat piața imobiliară. Tot el a avertizat că, fără o intervenție legislativă rapidă, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 19% de la 1 august. „Comisie de criză” în Parlament: soluție de avarie pentru proiectele urgente Pentru a accelera adoptarea unor măsuri, Grindeanu a propus înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să elaboreze amendamente pentru „deblocarea României”. El a insistat că nu ar fi vorba despre „un guvern paralel”, ci despre un mecanism legislativ de lucru rapid, în condițiile în care Executivul interimar nu poate adopta ordonanțe. În paralel, Grindeanu a susținut că nu există o majoritate parlamentară funcțională și a afirmat că PSD va continua discuțiile pentru formarea unei majorități care „să excludă voturile extremiste”, dar să asigure stabilitatea. Cum justifică participarea AUR la comisie, dar nu și o alianță Întrebat dacă invitația la comisie se aplică și partidelor considerate extremiste, Grindeanu a răspuns că propunerea se adresează tuturor grupurilor parlamentare, întrucât acestea sunt reprezentate în Parlament, dar a separat participarea într-o comisie de ideea unei alianțe guvernamentale. „N-are cum să fie o alianță într-o comisie. Eu n-am cerut asta.” El a reiterat că PSD nu ia în calcul o alianță guvernamentală cu AUR și a definit „parlamentarul extremist” ca fiind cel care intră „în coliziune cu principiile și valorile europene și euroatlantice”, menționând explicit votul împotriva sancțiunilor contra Rusiei. Ce urmează Din declarațiile lui Grindeanu reiese că votul PSD pe legea salarizării depinde de pachetul de amendamente negociat cu sindicatele și de forma finală care ar trebui să respecte „anvelopa bugetară” (limita totală de cheltuieli). În lipsa trimiterii proiectului în Parlament și a unei majorități funcționale, PSD împinge soluția către o structură parlamentară ad-hoc, care să producă rapid modificări și să reducă riscul de blocaj pe reformele urgente. [...]
