Știri
Știri din categoria Politică
Noua lege a salarizării ar aduce creșteri nete de până la 4.500 de lei pentru vârful administrației, într-un pachet care vizează reducerea inechităților din sectorul public, potrivit Digi24. Miza economică imediată este majorarea consistentă a veniturilor pentru demnitari, după ani de îngheț al salariilor de bază, într-un context în care autoritățile susțin că „niciun salariu nu scade”.
Legea, aflată în discuție pentru a „reduce inechitățile” din sistemul bugetar, ar include majorări și pentru alte categorii (medici, profesori, angajați din Justiție), însă materialul pune accent pe impactul asupra funcțiilor de demnitate publică. Nu toți angajații la stat ar urma să aibă venituri mai mari, conform aceleiași surse.
Conform calculelor Digi24, pentru funcțiile de vârf (președinte, premier, miniștri) majorările ar fi între 2.800 și 4.500 de lei net. Exemplele de salarii nete „prezent” versus „după aplicarea legii” sunt:
Salariile de bază ale demnitarilor sunt înghețate din 2018, notează Digi24. În acest interval, doar parlamentarii și-ar fi majorat veniturile prin creșterea sumelor decontate pentru întreținerea birourilor parlamentare.
În forma prezentată, noua lege ar repoziționa în sus grila pentru funcțiile de vârf, cu efect direct asupra cheltuielilor bugetare aferente acestor posturi, odată cu intrarea în aplicare. Materialul nu precizează un calendar ferm de implementare, dincolo de referirea la „aplicarea” noii legi.
Recomandate
Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]
USR cere schimbarea rapidă a legii ANI pentru a nu pune în pericol banii din PNRR , iar ministra interimară de Externe Oana Țoiu spune că România are „30 de zile” atât pentru a încasa finanțarea, cât și pentru a corecta, în Parlament, efectele actului normativ deja promulgat, potrivit Antena 3 . Țoiu susține că soluția este adoptarea unei noi legi depuse de USR, în timp ce îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru promulgarea actualei legi, apreciind că „putea să fie un aliat mai bun”. Miza: termenul de 30 de zile și jalonul din PNRR Ministra afirmă că România „mai are la dispoziție 30 de zile” pentru a primi banii din PNRR și, simultan, pentru a repara ceea ce numește „această eroare profundă” legată de legea ANI. În același interval, spune ea, Parlamentul ar putea adopta proiectul USR, astfel încât România să îndeplinească jalonul și să evite efecte negative asupra statului de drept și a imaginii externe. Țoiu indică explicit suma vizată: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , aferente unui jalon din PNRR, în formularea sa. Efectul imediat invocat: încetarea mandatului lui Dominic Fritz În material se arată că legea deja promulgată de președinte este cea „în temeiul căreia mandatul de primar al liderului USR Dominic Fritz, edil al Timișoarei, urmează să înceteze în 30 de zile”. Țoiu susține că impactul precedentului depășește cazul Fritz și USR, vorbind despre un efect de descurajare pentru cei care vor să se implice public „bazându-se pe faptul că există niște arbitri neutri”. Critica la adresa președintelui și argumentul de constituționalitate Oana Țoiu afirmă că, în opinia sa și a echipei USR, dar și a „multor experți”, legea ANI ar fi neconstituțională, invocând ideea aplicării „față de o faptă trecută”. Întrebată dacă a fost dezamăgită de semnarea legii, ea evită un reproș direct, dar revine la ideea că există o „cale de ieșire” prin proiectul USR din Parlament. „Și da, cred că președintele putea să fie un aliat mai bun al acestei direcții”, a spus Oana Țoiu, la Digi24. [...]
USR pune pe agenda sesiunii din 1 septembrie schimbări cu impact bugetar și de conformare , de la comasarea administrativ-teritorială și eliminarea supraimpozitării contractelor part-time până la modificarea Legii ANI , pe fondul riscului de pierdere a 770 de milioane de euro din fonduri europene, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare ale USR au stabilit luni prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Într-un comunicat, formațiunea indică drept direcții principale reorganizarea administrativ-teritorială, reforma serviciilor secrete și modificări cu efect direct asupra pieței muncii și a cadrului electoral. Reorganizare administrativă: comasări și digitalizare, cu ținta de reducere a cheltuielilor În zona reformei administrativ-teritoriale, USR susține comasarea localităților și a județelor „care nu au capacitatea financiară de a se susține”. Formațiunea leagă reducerea cheltuielilor statului și de „digitalizarea serioasă a accesului la servicii publice”. Piața muncii: eliminarea supraimpozitării contractelor part-time Pe agenda legislativă figurează și eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu normă parțială. USR argumentează măsura prin impactul asupra veniturilor mici. „Supraimpozitarea contractelor de muncă ale oamenilor cu cele mai mici venituri trebuie încetată imediat” Legea ANI: miza fondurilor europene USR anunță că va insista pentru modificarea Legii ANI, astfel încât aceasta să fie pusă în acord cu legislația europeană, despre care formațiunea afirmă că nu permite aplicarea unor sancțiuni retroactive. În același context, partidul invocă riscul de pierdere a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Control civil asupra serviciilor secrete: rapoarte în Parlament și limitarea mandatelor O altă prioritate este reforma serviciilor secrete. USR propune ca rapoartele de activitate ale serviciilor să fie dezbătute în Parlament, pentru „un control civil efectiv”. Formațiunea mai propune: limitarea la maximum două mandate, de câte patru ani, pentru șefii tuturor serviciilor secrete; interzicerea angajaților serviciilor de informații de a lucra în consultanță după încetarea activității. În plus, USR include pe listă măsuri pentru protecția minorilor în mediul online și modificări electorale, între care alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi și reducerea numărului de parlamentari. Formațiunea reiterează, totodată, că nu va vota un guvern din care PSD va face parte. [...]
Cătălin Predoiu condiționează accelerarea investițiilor americane de un guvern „cu puteri depline” , susținând că fără un executiv cu mandat complet România riscă să piardă timp și oportunități în pilonul economic al parteneriatului strategic cu SUA, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută după discuții la sediul Ministerului Afacerilor Interne cu doi congresmani americani, Mike Rogers (republican) și Eric Sorensen (democrat), la care au participat și ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman Nirenberg, și conducerea MAI. Predoiu afirmă că SUA, „ca principal partener strategic”, ar trebui să își crească prezența economică în România prin investiții, argumentând că acestea ar avea efecte directe atât asupra economiei, cât și asupra securității. „Pentru aceasta însă, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să dezvolte aceste direcții cât mai rapid și cu toată susținerea politică, o susținere politică autentică și dublată de acțiuni concrete din partea ministerelor.” În aceeași declarație, ministrul interimar al Afacerilor Interne a spus că „s-a pierdut prea mult timp” și că România „trebuie să recuperăm” în această direcție, legând explicit avansul cooperării economice cu SUA de capacitatea guvernului de a lua decizii și de a le susține prin măsuri concrete. [...]
PSD cere clarificări de la șeful SPP, într-un moment în care acuzațiile publice riscă să erodeze încrederea în instituție. Potrivit news.ro , președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că generalul Lucian Pahonțu „trebuie să-și clarifice” aspectele semnalate într-o anchetă jurnalistică, dar a insistat că Serviciul de Protecție și Pază este „extrem de profesionist” și apreciat inclusiv de parteneri externi. Grindeanu a spus că, pentru lămuriri, ar trebui întrebați și foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, precum și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, despre care a amintit că a fost președinte interimar „vreo jumătate de an”. În intervenția sa, liderul PSD a respins ideea de a „cauționa” comunismul și a criticat ceea ce a numit „ipocrizie” în spațiul public, afirmând că nu va „achiesa la corul de aplaudați la comandă” și punând sub semnul întrebării de ce apar „revelații” după două decenii de când Pahonțu este în funcție. Ce a declanșat reacțiile politice Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unei anchete cu documente și mărturii, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității. Poziția președintelui Nicușor Dan În același context, președintele Nicușor Dan a declarat joi că Lucian Pahonțu „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Nicușor Dan a mai subliniat că SPP, condus de generalul Pahonțu, „nu este un serviciu secret”. [...]
Alegerile regionale din 6 septembrie pot declanșa o criză politică în Germania , cu efecte în lanț asupra stabilității guvernării federale și a poziționării țării în Europa, potrivit unei analize publicate de Politico . Miza imediată este landul Saxonia-Anhalt , unde Alternativa pentru Germania (AfD, partid de extremă dreapta) este creditată cu un avans care ar putea face posibilă formarea unei conduceri regionale conduse de Ulrich Siegmund. În Saxonia-Anhalt, AfD este cotată la 42% și ar urma să fie „dincolo de orice îndoială” cea mai puternică forță, aproximativ dublu față de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz , conform analizei. Partidul Stângii este pe locul trei, în timp ce partenerii de coaliție ai lui Merz, social-democrații (SPD), sunt abia peste pragul de 5%, iar Verzii „plutesc periculos” în jurul aceluiași prag. Aritmetica pragului de 5% decide dacă AfD poate guverna Scenariul depinde de intrarea sau nu a SPD și a Verzilor în parlamentul regional. Dacă ambele trec pragul, partidele „mainstream” ar putea strânge suficiente mandate pentru a conduce landul. Dacă nu, AfD ar putea guverna singură sau „posibil” cu sprijinul Alianței Sahra Wagenknecht, o grupare descrisă drept „social conservatoare” de stânga, aflată și ea imediat sub pragul de 5%. Analiza avertizează că acest al doilea rezultat ar precipita o criză politică în Germania „cum nu s-a mai văzut de decenii”. Efect de domino: alte două runde de vot în est și la Berlin În logica prezentată, presiunea nu se oprește la Saxonia-Anhalt. La două săptămâni după acest scrutin, urmează alegeri în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, iar apoi în Berlin, unde este menționat, de asemenea, un sprijin puternic pentru AfD. În acest context, Politico notează posibilitatea ca Germania să se confrunte „în săptămânile sau lunile următoare” cu prăbușirea guvernului și chiar cu înlăturarea sau înlocuirea cancelarului Merz, un pas cu „puține precedente” în istoria recentă a țării. Analiza leagă această vulnerabilitate politică de o economie descrisă drept „șovăitoare”, într-o țară care prețuiește stabilitatea. Ce ar putea schimba AfD la nivel regional și de ce contează la nivel federal Deși politica externă ține de guvernul federal, Ulrich Siegmund este prezentat ca promovând teme cu impact național și european, inclusiv cereri de ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și schimbări de abordare față de ucraineni, care ar urma să fie desemnați „migranți ilegali”, nu refugiați de război. Programul de guvernare regională al AfD pentru Saxonia-Anhalt (150 de pagini) include, potrivit analizei, măsuri care intră în competențele landurilor, precum educația, cultura și anumite aspecte ale poliției și justiției penale, între care: deportări în masă „în stil Trump” ale solicitanților de azil; tăierea finanțării pentru posturi publice de radio și televiziune considerate ostile; interzicerea simbolurilor asociate culturii „woke”, inclusiv steaguri „pride”, în școli; facilități fiscale pentru familii definite ca „un tată, o mamă și cât mai mulți copii”. Analiza subliniază că, dincolo de atribuțiile formale, ascensiunea extremei drepte „otrăvește și adesea paralizează” partidele și politica de centru, amplificând riscul unei crize de guvernare la nivel federal. Textul este un comentariu semnat de John Kampfner, iar Politico precizează că opiniile îi aparțin autorului. [...]
