Știri
Știri din categoria Politică
Noua lege a salarizării ar aduce creșteri nete de până la 4.500 de lei pentru vârful administrației, într-un pachet care vizează reducerea inechităților din sectorul public, potrivit Digi24. Miza economică imediată este majorarea consistentă a veniturilor pentru demnitari, după ani de îngheț al salariilor de bază, într-un context în care autoritățile susțin că „niciun salariu nu scade”.
Legea, aflată în discuție pentru a „reduce inechitățile” din sistemul bugetar, ar include majorări și pentru alte categorii (medici, profesori, angajați din Justiție), însă materialul pune accent pe impactul asupra funcțiilor de demnitate publică. Nu toți angajații la stat ar urma să aibă venituri mai mari, conform aceleiași surse.
Conform calculelor Digi24, pentru funcțiile de vârf (președinte, premier, miniștri) majorările ar fi între 2.800 și 4.500 de lei net. Exemplele de salarii nete „prezent” versus „după aplicarea legii” sunt:
Salariile de bază ale demnitarilor sunt înghețate din 2018, notează Digi24. În acest interval, doar parlamentarii și-ar fi majorat veniturile prin creșterea sumelor decontate pentru întreținerea birourilor parlamentare.
În forma prezentată, noua lege ar repoziționa în sus grila pentru funcțiile de vârf, cu efect direct asupra cheltuielilor bugetare aferente acestor posturi, odată cu intrarea în aplicare. Materialul nu precizează un calendar ferm de implementare, dincolo de referirea la „aplicarea” noii legi.
Recomandate
Noua lege a salarizării unitare ar urma să mărească salariile pentru 56% dintre bugetari de la 1 ianuarie 2027, cu un efort bugetar estimat la 8 miliarde de lei , potrivit HotNews . Restul de 44% ar urma să rămână la nivelul actual prin „diferențe compensatorii”, astfel încât niciun salariu aflat în plată să nu scadă, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul introduce o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, aplicați la o valoare de referință de 4.100 de lei, care determină salariul de bază. Coeficientul maxim (8) este rezervat președintelui României, iar coeficientul 1 este pentru debutanți, conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Muncii. Cum se împart creșterile și cine rămâne „înghețat” Pentru cele peste 1,2 milioane de posturi ocupate din sectorul public, ministrul interimar a indicat următoarea distribuție a creșterilor salariale proiectate de la 1 ianuarie 2027: 21% dintre posturi: creșteri de peste 10%; 14%: creșteri între 5% și 10%; 21%: creșteri între 0% și 5%. Pentru celelalte 44% dintre posturi, Guvernul mizează pe mecanismul diferențelor compensatorii, pe fondul reducerii sau eliminării unor sporuri, astfel încât venitul total să nu scadă. Vârful grilei: președintele, premierul și Parlamentul În noua grilă, cel mai mare salariu este cel al președintelui României: 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). HotNews notează că, potrivit datelor Administrației Prezidențiale , la 31 martie 2026 indemnizația brută lunară era de 24.960 de lei (aprox. 15.000 de lei net, circa 3.000 de euro). În zona executivă, premierul ar urma să aibă tot coeficient 7,5, adică 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Vicepremierii ar urma să aibă 27.060 de lei brut (15.830 de lei net, circa 3.000 de euro), iar miniștrii 26.650 de lei brut (circa 15.590 de lei net, peste 2.970 de euro). În Parlament, deputații și senatorii ar urma să aibă coeficient 6: 24.600 de lei brut (14.391 de lei net, circa 2.750 de euro), la care se adaugă „alte drepturi și facilități”. Președinții Senatului și Camerei Deputaților ar urma să aibă 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Accent pe debutanți: exemple din educație și sănătate Inițiatorii proiectului susțin că cele mai mari creșteri sunt orientate către începutul de carieră. Exemplele prezentate includ: profesor debutant în preuniversitar: salariul de bază ar crește de la 6.446 de lei brut (3.770 de lei net, 718 euro) la 7.544 de lei brut (4.414 lei net, 840 euro), o creștere de 17%; asistent medical în spital: salariul de bază ar crește de la 5.530 de lei brut la 7.011 lei brut (echivalent net 4.100 de lei, 780 euro). Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, ministrul a indicat o creștere medie de 3% a salariului lunar brut (cu sporuri incluse), până la 22.051 de lei, echivalentul a 12.900 de lei net (2.460 de euro), în condițiile în care salariul de bază ar urma să fie calculat la un coeficient 4 (16.400 de lei brut, echivalentul a 9.594 de lei). De ce apar înghețări: cazul judecătorilor și costul litigiilor Ministrul interimar a indicat explicit că în unele zone, unde salariile „în plată” sunt peste grilă, soluția va fi înghețarea, nu reducerea, invocând riscul de litigii și principiul drepturilor câștigate. Ca exemplu, proiectul ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor (de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027), dar, pentru că nu pot fi diminuate, acestea ar urma să fie înghețate. În același context, documentul citat menționează costuri mari generate de hotărâri judecătorești: tranșe scadente de 7,14 miliarde lei în 2026 (din care 5,95 miliarde în justiție) și o estimare de 11,15 miliarde lei pentru 2026–2029 (din care 9,69 miliarde în justiție), pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, însă pentru a intra în vigoare trebuie asumat de viitorul guvern și trimis în Parlament. HotNews amintește că un executiv demis prin moțiune de cenzură nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, ceea ce mută decizia politică asupra următoarei formule guvernamentale. [...]
Criza din principalul partid de opoziție din Turcia ar putea deschide calea pentru alegeri anticipate care să-i permită lui Recep Tayyip Erdogan să ocolească limita constituțională de mandate , pe fondul unei intervenții judiciare și polițienești care a aruncat CHP într-o dispută internă de legitimitate, potrivit HotNews . Duminică, poliția a făcut o descindere la sediul Partidului Republican al Poporului (CHP) din Ankara pentru a-i îndepărta pe liderii aleși, după o decizie a unui tribunal din Ankara care a invalidat președintele ales la congresul din 2023. Mișcarea este percepută ca o nouă încercare de a slăbi rivalii politici ai președintelui în perspectiva alegerilor prezidențiale. Deși scrutinul prezidențial este programat pentru mai 2028, analiști citați de AFP susțin că există șanse ridicate ca alegerile să fie anticipate, ceea ce i-ar permite lui Erdogan – aflat la putere din 2003 – să candideze pentru un nou mandat. De ce contează: anticipatele pot „fenta” limita de mandate Constituția Turciei limitează președintele la două mandate consecutive de cinci ani, însă organizarea de alegeri anticipate înainte de finalul mandatului actual ar permite ocolirea acestei prevederi, notează analiza citată. În acest context, slăbirea și dezorganizarea CHP ar putea deveni un avantaj tactic pentru Erdogan într-o campanie accelerată, în care opoziția ar intra „împiedicată din punct de vedere juridic și golită din interior”, potrivit lui Seren Selvin Korkmaz, cofondatoare a Institutului de Cercetare Politică din Istanbul. Ce se întâmplă în CHP: o criză internă cu efecte pe termen lung Decizia instanței l-a readus în prim-plan pe Kemal Kiliçdaroglu, în detrimentul lui Özgür Özel, ceea ce a declanșat o „criză de legitimitate” internă, considerată deosebit de dăunătoare pentru capacitatea partidului de a funcționa coerent. Hamish Kinnear, analist senior la Global Risk Insight, estimează că această criză ar putea dura luni sau chiar ani, timp în care guvernul ar putea lua în calcul convocarea de alegeri anticipate pentru a exploata noua falie din opoziție. Context: CHP crescuse în sondaje după protestele din 2025 Potrivit materialului, institutele de sondare au indicat o creștere a popularității CHP după protestele declanșate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu , în martie 2025. Imamoglu, desemnat candidat prezidențial al partidului după victoria CHP la alegerile locale din 2024, era considerat cel mai puternic oponent al lui Erdogan. Între timp, Özel – care a preluat conducerea protestelor – a devenit o figură-cheie în partid și cere convocarea rapidă a unui congres CHP, precum și alegeri anticipate, într-un moment în care disputa internă riscă să reducă capacitatea opoziției de a intra organizat într-un eventual scrutin. [...]
Victoria lui Ken Paxton în primarele republicane din Texas riscă să scumpească și să complice strategia electorală a partidului înainte de alegerile intermediare , pe fondul consolidării influenței lui Donald Trump asupra selecției candidaților, potrivit Digi24 . Ken Paxton, procurorul general al Texasului, l-a învins în turul doi al alegerilor primare pe senatorul John Cornyn, un nume cu patru mandate și fost candidat la funcția de lider republican. Presa americană a relatat că Paxton a câștigat cu peste 60% din voturi, iar rezultatul a fost anunțat rapid după închiderea urnelor de Fox News și CNN. Informația este relatată de AFP și News.ro, preluate de Digi24. Miza pentru Partidul Republican depășește un simplu duel intern: susținerea lui Trump s-a dovedit decisivă în această cursă, dar alegerea unui candidat perceput drept mai „riscant” poate transforma un loc considerat, în mod normal, sigur într-o competiție costisitoare la alegerile generale. În articol se arată că democrații îl văd pe Paxton drept candidatul mai vulnerabil și cred că avantajul său le-ar putea permite „o miză serioasă” pentru o victorie la nivel de stat, deși republicanii rămân favoriți în Texas. De ce contează: costuri mai mari și tensiuni în partid înainte de noiembrie Potrivit materialului, victoria lui Paxton „va adânci probabil neliniștea” în rândul republicanilor din Senat, mai ales în condițiile în care unii dintre ei l-au îndemnat pe Trump să-l susțină pe Cornyn. Temerea este că partidul va fi nevoit să cheltuiască sume mari pentru a apăra un mandat care, de regulă, nu ar trebui să fie competitiv. Liderul majorității din Senat, John Thune, a avertizat săptămâna trecută că atacarea senatorilor în funcție poate avea consecințe și că intervențiile lui Trump ar putea face avansarea agendei sale „mai complicată”, notează Digi24. Cum a fost răsturnată cursa și ce urmează Cornyn intrase în an ca favorit al „establishmentului”, însă susținerea târzie a lui Trump a schimbat dinamica, oferindu-i lui Paxton un impuls decisiv și sancționându-l pe Cornyn pentru că „nu a mai fost în pas” cu președintele, potrivit articolului. Paxton urmează să îl înfrunte pe democratul James Talarico, reprezentant de stat descris ca o figură națională în ascensiune, care a strâns sume mari și susține că ambii republicani reprezintă un sistem politic „defect”, înclinat spre donatorii bogați. Profilul candidatului: un nume puternic, dar încărcat de controverse Digi24 amintește că Paxton a traversat ani de scandaluri juridice, etice și personale, inclusiv o punere sub acuzare în 2023 în Camera Reprezentanților din Texas (condusă de republicani), acuzații de luare de mită și abatere profesională, precum și un divorț dificil. El a fost achitat de Senatul Texasului după procesul de punere sub acuzare și a susținut că acuzațiile au fost motivate politic. La petrecerea de după victorie, Paxton i-a mulțumit lui Trump și a numit sprijinul acestuia „cea mai puternică forță din politică”, conform relatării. În discursul de învins, Cornyn a citat din scriptură: „Am luptat lupta cea bună, am terminat cursa şi mi-am păstrat credinţa”. În context mai larg, articolul notează că rezultatul din Texas se adaugă unei serii de victorii din sezonul primarelor care i-au întărit lui Trump influența asupra carierelor politice republicane, chiar dacă în partid există semne de distanțare pe fondul unor controverse recente menționate în material. [...]
USR își închide public opțiunea unei coaliții cu PSD , într-un moment în care în spațiul public circulă speculații despre negocieri „pe surse”, potrivit news.ro . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că formațiunea „nu va mai face parte dintr-un guvern cu PSD” și neagă existența unor „negocieri subterane”. Fritz susține că mesajele vehiculate de unele televiziuni și comentatori ar avea ca scop „să semene neîncredere” și să afecteze „alinierea” dintre USR și PNL, pe care le numește „cele două partide mari de centru-dreapta”. Liderul USR afirmă că excluderea unui guvern cu PSD nu ține de „orgoliu” sau „încăpățânare”, ci de „asumare și claritate morală” pentru menținerea unui parcurs „proeuropean și reformist”. „Nu vom mai face parte dintr-un guvern cu PSD. Nu există niciun fel de negocieri subterane despre asta.” Mesajul politic: delimitare de PSD și de asocierea PSD–AUR În postarea citată, Fritz afirmă că USR nu va fi „de decor” într-un guvern care „maschează colaborarea între PSD și AUR” și că partidul nu va „sacrifica speranțele românilor” pentru o „presupusă stabilitate”. El le cere cetățenilor să nu se lase „dezbinați” de „virușii dezinformării” și să urmărească activitatea miniștrilor USR, nu informațiile „pe surse”. Reacții din Guvern: Buzoianu și Darău resping „știrile pe surse” Subiectul a fost preluat și de doi miniștri USR, care au reacționat pe Facebook. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că ideea unor negocieri USR–PSD ar fi „revoltătoare” și leagă tensiunile politice de faptul că USR ar fi susținut reforme prin miniștrii săi și ar fi încercat „curățenie” în instituții „într-un mandat de doar câteva luni”. Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite la rândul său că USR „rămâne consecvent” și „nu va mai face parte dintr-un guvern cu PSD”, restul fiind „can-can”, potrivit aceleiași surse. [...]
Sondajul indică o presiune publică pentru politici mai intervenționiste, chiar cu risc fiscal. Potrivit INSCOP , aproape 50% dintre respondenți spun că statul ar trebui să protejeze populația „chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, un semnal relevant pentru modul în care ar putea fi primite măsuri de cheltuire publică sau de sprijin social în perioada următoare. În același sondaj, mai mult de două treimi dintre români consideră că „este momentul unei schimbări complete a clasei politice”. Combinația dintre cererea de schimbare politică și acceptarea unui risc financiar mai mare pentru protecție socială conturează un climat în care decidenții pot fi împinși către soluții rapide, cu impact bugetar. De ce contează pentru economie și finanțe publice Afirmația că statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu-și mai putea plăti datoriile sugerează o toleranță ridicată față de deteriorarea echilibrelor fiscale, cel puțin la nivel declarativ. În termeni practici, acest tip de așteptare publică poate crește presiunea pentru: extinderea programelor de sprijin și a cheltuielilor sociale; intervenții mai puternice ale statului în economie; amânarea sau evitarea unor măsuri nepopulare de consolidare bugetară (reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe). Ce se știe și ce nu se știe din informația publicată Materialul publicat de INSCOP rezumă concluziile principale (proporțiile „mai mult de două treimi” și „aproape 50%”), însă nu include în extrasul disponibil detalii metodologice (eșantion, perioadă de culegere, marjă de eroare) sau defalcări pe categorii socio-demografice. În lipsa acestor informații, interpretarea trebuie limitată la semnalul general transmis de rezultate, nu la diferențe între grupuri sau la tendințe în timp. [...]
Austria își justifică veto-ul din 2022 ca instrument de presiune în UE pe migrație , iar mesajul are implicații directe pentru modul în care statele pot folosi decizii de reglementare europeană ca pârghie politică, potrivit Antena 3 . Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner , a spus la Constanța că blocarea aderării României la Schengen nu a fost „împotriva României”, ci un „strigăt” către comunitatea europeană, în contextul presiunii migraționiste resimțite atunci de Austria. Declarațiile au fost făcute marți, în timpul unei vizite în Portul Constanța, unde Karner a susținut o conferință de presă alături de ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Discuțiile au vizat cooperarea bilaterală în securitatea europeană și combaterea migrației ilegale. Întrebat dacă regretă veto-ul din 2022, oficialul austriac a afirmat că a fost „una dintre cele mai dificile decizii” din cariera sa. „Nu a fost o decizie împotriva României, a fost o decizie pentru Austria, pentru siguranța populației austriece. (...) Nu a fost un veto adresat României și Bulgariei (...) ci un strigăt al meu adresat comunității europene”, a declarat Gerhard Karner. Argumentul Vienei: presiunea pe azil și trecerile ilegale Karner a invocat date din 2022 pentru a explica poziția Austriei: aproximativ 112.000 de solicitanți de azil și circa 3.500 de treceri ilegale ale frontierei austriece într-o singură săptămână, potrivit declarațiilor sale. El a susținut că situația s-a schimbat între timp, indicând că „săptămâna trecută” ar fi fost înregistrate aproximativ 20 de cazuri, „cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani”, și a legat această evoluție inclusiv de cooperarea cu România. Ce transmite România: cooperare operativă și acțiuni comune Ministrul austriac a apreciat investițiile României în securizarea frontierelor și combaterea migrației ilegale. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , Karner a evidențiat „profesionalismul” instituțiilor române și a descris România drept „un partener apropiat și valoros al Austriei”. „România a devenit o parte importantă și valoroasă a sistemului Schengen. Cooperarea noastră a contribuit la succese remarcabile pentru siguranța cetățenilor noștri”, a transmis ministrul federal de interne al Austriei. La rândul său, Cătălin Predoiu a spus că România susține dezvoltarea mecanismelor comune cu Austria, inclusiv prin: schimburi de informații operative; cooperare directă între structuri specializate; acțiuni comune împotriva traficului de migranți și a criminalității organizate. Context: de la veto la aderarea completă Austria a blocat în decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând atunci migrația ilegală, decizie care a generat tensiuni între București și Viena. Ulterior, după negocieri și măsuri suplimentare privind securizarea frontierelor, Austria și-a schimbat poziția, iar România a intrat complet în Schengen la începutul anului 2025. [...]
