Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, propune un „mecanism de siguranță” pentru dronele maritime ucrainene: acestea să fie programate să nu poată intra în apele teritoriale ale României și să se autodetoneze la limita de 12 mile marine, dacă se pierde controlul asupra lor, potrivit Digi24.
Propunerea are o miză operațională și de securitate la Marea Neagră: reducerea riscului ca astfel de dispozitive să ajungă accidental în zona de jurisdicție a României, într-un context în care Ucraina folosește drone maritime în războiul declanșat de Federația Rusă.
Miruță spune că a discutat „cu voce tare” ideea împreună cu colegii militari din minister și că intenționează să o propună oficial. Concret, el vrea ca dronele să fie configurate astfel încât:
Ministrul interimar susține că dronele au „foarte multe componente electronice”, iar analiza acestora ar permite producătorilor sau celor care le controlează să știe unde se află dispozitivul. În acest cadru, el consideră fezabilă o „programare implicită” care să declanșeze autodetonarea dacă drona ajunge la linia de 12 mile marine.
„Dacă se întâmplă să le pierzi în Marea Neagră, atunci când se apropie de apele teritoriale ale României, la 12 mile marine, controller-ul care gestionează această dronă să programeze să se autodetoneze automat, fără să umble nimeni după ele.”
Miruță afirmă că vrea să ceară Ucrainei o garanție că „toate dronele pe care le pun la apă în Marea Neagră” ar avea această setare tehnică.
În material nu sunt menționate un calendar, o solicitare formală deja transmisă sau o reacție a părții ucrainene. Deocamdată, demersul este prezentat ca o propunere pe care ministrul interimar intenționează să o înainteze.
Recomandate
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24 . În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței. Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată. Ce reproșează Diaconescu și ce cere mai departe În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică. „Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.” În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță. „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.” Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”. Contextul de securitate invocat: presiune regională și negocieri complicate În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”. Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”. Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat. [...]
PSD ar putea controla cheltuirea banilor publici fără să-și asume costurile ajustării fiscale din 2027–2028 , într-o formulă de guvern „tehnocrat” care ar ocoli, de fapt, problema unei majorități parlamentare funcționale, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, dincolo de jocul politic, este riscul de blocaj în reforme într-un context de deficit bugetar ridicat și condiționalități legate de fondurile europene. La o lună după moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR care a dărâmat guvernul Bolojan cu 281 de voturi, premierul desemnat Eugen Tomac promite un cabinet „în întregime din tehnocrați”. Analiza susține însă că, în lipsa unui partid și a unei majorități care să-i susțină programul, un astfel de executiv ar depinde de negocieri punctuale, ceea ce ar face dificilă continuarea reformelor. „Putere fără semnătură”: condițiile și portofoliile cu bugete mari Textul argumentează că PSD este singurul partid care a negociat deschis cu premierul desemnat și i-a pus condiții, între care: reducerea TVA la alimentele de bază și la medicamente; indexarea pensiilor; majorarea salariului minim. În aceeași logică, sunt invocate nominalizări care ar indica un control politic asupra unor ministere cu bugete mari și alocări discreționare. Potrivit analizei, PSD ar urmări în special portofolii precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, descrise ca zone unde „se finanțează primăriile”, funcționează programul Anghel Saligny și se construiește loialitatea teritorială. În paralel, ministerele unde s-ar lua „deciziile dureroase” ale ajustării fiscale ar rămâne în afara acestui interes. De ce contează economic: reforme greu de făcut fără majoritate Analiza plasează criza într-un cadru fiscal dificil: deficit bugetar ridicat, fonduri europene condiționate de reforme și presiune din partea piețelor financiare pentru fiecare săptămână de blocaj. Concluzia este că tocmai aceste constrângeri fac riscantă o formulă în care guvernul ar avea nevoie de acordul PSD „pentru fiecare decizie importantă”, ceea ce ar putea duce la paralizie. Este citată și poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, după consultări: „un guvern fără susținere politică nu poate continua reformele”. Efect politic secundar: spațiu pentru AUR și escaladarea temei suspendării Un alt efect menționat este avantajul pentru AUR, care s-ar poziționa împotriva guvernului Tomac și ar consolida statutul de forță „anti-sistem”, în timp ce ar vota în Parlament „în tandem cu PSD”. În acest context, analiza notează escaladarea retoricii: George Simion a cerut suspendarea președintelui și a lansat un „sondaj” pe Facebook, iar Călin Georgescu a îndemnat parlamentarii să declanșeze procedura împotriva „președintelui ilegal”. Textul reamintește că suspendarea este posibilă constituțional doar pentru fapte grave de încălcare a legii fundamentale. Ce urmează, în logica autorului: asumare și vot „la vedere” Ieșirea din criză este formulată ca o cerință de asumare politică: cine vrea să guverneze „să semneze și să răspundă”, iar dacă formula actuală nu strânge 233 de voturi, soluția indicată este reluarea consultărilor și construirea unei majorități viabile în jurul unui program asumat. În lipsa acestei clarificări, analiza avertizează că ambiguitatea prelungește criza și mută costurile către anii următori, inclusiv în anii fiscali dificili invocați pentru 2027 și 2028. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prăbușirea coaliției poate deraia echilibrele bugetare și măsurile economice , într-un răspuns public la apelul președintelui Nicușor Dan „la responsabilitate”, pe fondul tensiunilor politice declanșate de moțiunea de cenzură , potrivit G4Media . Bolojan a spus că apreciază mesajul președintelui, dar consideră că „era un lucru și mai bun” dacă un astfel de apel era făcut înainte de moțiunea de cenzură, astfel încât partidele să fie conștiente de riscurile ruperii continuității guvernării. În declarația citată, el leagă direct stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare” și de continuarea măsurilor care „au însănătoșit economia”. Miza invocată de Bolojan: continuitatea măsurilor și disciplina bugetară În finalul declarației de presă după ședința conducerii extinse a PNL, Bolojan a susținut că o coaliție „cu bune și cu rele” a funcționat și „a scos România din fundătura în care era”, iar întreruperea direcției ar însemna, în opinia sa, risipirea „acestui an de eforturi făcute de toți românii” și revenirea „într-o situație complicată”. Mesajul său pune accent pe două idei: fără continuarea politicilor deja aplicate, există riscul pierderii progreselor economice invocate; fără menținerea „echilibrelor bugetare”, costurile instabilității politice se pot transfera în economie. Atac politic: comparația cu PSD și referirea la 2028 Bolojan a respins ideea că PNL ar acționa cu gândul la alegerile din 2028 și a afirmat că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi făcut „exact ce a făcut PSD”, adică „să încercăm să ne extragem de la orice formă de răspundere” și să „dărâmăm guvernul din care am făcut parte” atunci când au fost afectate interesele și s-a încercat „eliminarea risipei”. Totodată, liderul PNL a spus că „partidele nu trebuie să se gândească la alegerile viitoare, ci la întâlnirea cu electoratul”. Contextul declarației: apelul președintelui și decizia PNL privind Guvernul Tomac Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri seară, la Palatul Cotroceni, un apel la responsabilitatea partidelor și a avertizat politicienii care „calculează alegerile viitoare”, afirmând: „Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”. Declarațiile lui Bolojan au venit după ședința conducerii extinse a PNL, care a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac, conform aceleiași surse. [...]
PSD acuză că blocajul politic întârzie formarea unui guvern într-un moment de „haos economic și social” , după ce PNL a anunțat că nu susține Guvernul Tomac , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, social-democrații îl atacă pe Ilie Bolojan , descris drept „premier demis”, susținând că „blochează România” pentru că „a pierdut puterea”. PSD afirmă că, dincolo de „ambițiile unui singur om”, românii ar avea nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social” pe care partidul îl pune pe seama lui Bolojan. În același mesaj, PSD reia ideea că PNL ar fi invocat anterior „responsabilitatea pro-europeană” pentru a evita ca România să ajungă pe mâna „extremiștilor”, dar că acum nu ar mai fi preocupat nici de „responsabilitate”, nici de consecințele politice ale blocajului. Miza: majoritate și guvernare fără PNL În comunicarea citată de Digi24, PSD susține explicit că „se poate guverna și fără PNL” și că ar fi „cazul” ca liberalii să treacă în opoziție, „lângă AUR”, după „7 ani la putere, fără să câștige alegerile”. Totodată, PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că ar încerca să „rescrie realitatea” și că ar fi motivat de „setea de putere”, nu de un „act de sacrificiu”. Mesajul include și un avertisment politic, în termeni duri, despre efectele pe care le-ar avea această atitudine asupra guvernării și asupra țării. Contextul imediat Reacția PSD vine după ce Ilie Bolojan a anunțat că PNL a decis să nu susțină Guvernul Tomac, decizie relatată anterior de Digi24 într-un material separat despre ședința conducerii PNL (link menționat în articolul sursă). [...]
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR împotriva modificărilor la legea vânătorii, invocând risc de impredictibilitate juridică care poate schimba, de la caz la caz, efectele suspendării în instanță a unor ordine ale ministrului mediului, potrivit Antena 3 . Sesizarea vizează Legea pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Administrația Prezidențială arată că noile prevederi „creează incertitudine”, nu sunt predictibile și ar încălca principiul separării puterilor în stat. Miza practică a demersului este modul în care se stabilesc și se aplică anual cotele de recoltă și nivelurile de intervenție/prevenție, precum și extinderea atribuțiilor administratorului faunei cinegetice, inclusiv prin formularea care permite adoptarea, cu avizul Consiliului Național de Vânătoare, a „orice alte măsuri necesare”. Ce schimbă articolul completat din lege Conform textului citat, administratorul faunei cinegetice ar urma să aibă, între altele, atribuții precum: stabilirea și aprobarea anuală a cotelor de recoltă (până la 15 aprilie pentru căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii sedentare admise la vânătoare), cu avizul autorității centrale de mediu, cote care devin „obligatoriu de realizat”, „fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare”; acordarea anuală a nivelului de intervenție și prevenție pentru prevenirea pagubelor și accidentelor la speciile prevăzute de lege, cu nivelul prevenției aprobat cel târziu la 15 mai; adoptarea, cu avizul Consiliului Național de Vânătoare, a „orice alte măsuri necesare”, în acord cu regimul cinegetic. De ce spune președintele că legea nu e previzibilă În sesizarea către CCR, Nicușor Dan susține că actul normativ ar încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii (claritate, precizie, previzibilitate). Argumentul central este că modificarea ar afecta coerența reglementării și ar crea incertitudine asupra raportului dintre norma specială nou introdusă și regimul general al contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004), inclusiv în privința efectelor suspendării unor acte. Președintele indică și problema sintagmei „orice alte măsuri”, despre care afirmă că nu are o definiție legală relevantă în legislația de contencios administrativ, în OUG nr. 81/2021 privind intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun sau în legislația-cadru din domeniu. În plus, arată că formularea nu delimitează natura măsurilor, scopul, urgența, speciile vizate, teritoriul de aplicare ori efectele juridice asupra faunei. În același document se invocă și necorelarea cu terminologia din Directiva Habitate (92/43/CEE) , care operează cu noțiuni precum „capturare”, „ucidere”, „perturbare”, „distrugere” sau „deteriorare”, în timp ce norma derogatorie nu ar face trimitere la acestea. „Efect asimetric și imprevizibil” în instanță Potrivit sesizării, ambiguitatea ar putea duce la tratamente diferite în justiție pentru ordine ale ministrului mediului, în funcție de cum califică instanța dacă un ordin intră sau nu sub incidența derogării. „Apreciem că trimiterea la sintagma «orice alte măsuri» va produce un efect asimetric și imprevizibil: pentru unele ordine ale ministrului mediului, hotărârea judecătorească de suspendare pronunțată de prima instanță va fi executorie de drept (...), iar pentru altele nu va fi executorie de drept (...).” Ce urmează Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate. Sursa nu indică un calendar al CCR și nici un termen estimat pentru pronunțare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac vrea să lege România și Republica Moldova prin proiecte comune care cer decizii guvernamentale , de la acces reciproc pe piețele media până la un sistem de educație „integrat, practic identic”, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la Radio RFI România, Tomac a spus că cele două state ar trebui să iasă din logica „ne cunoaștem, ne respectăm, dar fiecare cu treburile lui” și să treacă la proiecte „mult mai îndrăznețe”, pe care le vede complementare procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Trei direcții propuse: media, educație, sport Tomac a indicat trei priorități pe dimensiunea relației cu Republica Moldova: un acord pentru crearea unui „spațiu comunicațional comun”, care să permită acces liber al entităților media (radio și televiziuni) din România pe piața din Republica Moldova și reciproc; construirea „unui sistem de învățământ integrat, practic identic” în România și Republica Moldova, despre care a precizat că depinde de decizia celor două guverne; stimularea competițiilor și activităților sportive între federațiile din cele două state, inclusiv prin organizarea unei „cupe a României și Republicii Moldova”. Pe componenta educațională, Tomac a menționat și ideea unor olimpiade comune între elevii din România și Republica Moldova, afirmând că i-a informat deja pe „colegii de la Chișinău” despre această intenție. Argumentul de securitate: reziliență la propaganda rusă În cazul spațiului media comun, Tomac a legat explicit măsura de consolidarea „rezilienței” Republicii Moldova în fața propagandei Federației Ruse, pe care a descris-o drept „foarte agresivă” în Republica Moldova. Context politic: referire la decizia Parlamentului din 2018 privind unirea Premierul desemnat a amintit că există din 2018 o decizie a Parlamentului României prin care statul român se declară pregătit să discute scenariul unirii cu Republica Moldova atunci când Chișinăul va fi pregătit. Tomac a spus că este gata să gestioneze un asemenea proces și că va acționa „în fiecare zi” pentru apropierea dintre cele două societăți, astfel încât cetățenii „să se cunoască cât mai bine” și „să aibă toate condițiile potrivite” atunci când vor decide. [...]
