Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan susține că PNL este „sub un asalt teribil” după ce a „tăiat privilegii” și a promovat un alt stil de guvernare, potrivit News. Mesajul, transmis la Congresul Extraordinar al partidului de la Romexpo, indică o repoziționare politică a conducerii liberale: PNL își explică vulnerabilitatea prin măsuri interne de „curățare” și prin refuzul unor înțelegeri politice.
În discurs, Bolojan a afirmat că nu își amintește „în ultimii ani un atac atât de puternic asupra unui partid”, legând presiunea de decizii care ar fi deranjat interese și ar fi redus beneficii.
„Pentru că am deranjat, am aprins lumina, am tăiat privilegii, am arătat un alt mod de guvernare, suntem sub un asalt teribil din toate părţile şi cu toate armele.”
Președintele PNL a mulțumit liderilor și membrilor care, spune el, au rezistat „atacului furibund” asupra partidului. În același timp, a legat explicit căderea Guvernului prin moțiune de cenzură de o strategie care ar fi mizat pe „trădări” și pe atragerea unor lideri locali cu promisiuni de funcții și avantaje personale.
„Strategia s-a bazat pe faptul că (...) veţi trăda, veţi accepta momeala unor posturi, a unor avantaje personale (...)”
Bolojan a susținut că PNL „nu și-a trădat valorile” și a respins ideea ca partidul să devină „brelocul PSD”, formulare folosită pentru a descrie o eventuală subordonare politică.
Din informațiile disponibile în textul sursei nu reiese ce măsuri concrete va adopta conducerea PNL după acest mesaj și nici care sunt pașii politici imediat următori; declarațiile sunt prezentate ca poziționare în fața presiunilor și ca apel la coeziune internă.
Recomandate
Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării modul în care PNL a guvernat până în 2024, susținând că partidul a intrat într-o coaliție „pentru funcții, nu pentru reforme”, cu decizii luate „din afara partidului”, ceea ce ar fi avut cost electoral și ar fi contribuit la micșorarea influenței formațiunii , potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde Bolojan a încercat să fixeze o direcție politică pentru partid, nu o competiție de persoane. În evaluarea sa, compromisurile din perioada de guvernare ar fi dus la pierderea de credibilitate și la degradarea poziției PNL, pe care o descrie drept „un partid mediu spre mic”. Miza: repoziționarea PNL pentru o revenire la guvernare Bolojan le-a transmis delegaților că „acest congres este despre direcție” și a propus „reconstrucția unui partid demn, curajos, principial”, cu obiectivul de a recâștiga încrederea publică și de a redeveni „un partid mare”. El a susținut că PNL a acordat „încredere multor oameni care nu meritau” și că partidul ar fi fost „trădat”. În același mesaj, liderul PNL a condiționat revenirea la guvernare de renunțarea la compromisuri și de asumarea unui proiect propriu: „Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni şi fuga de răspundere a altora.” Ce semnal transmite pentru perioada următoare Din discurs reiese o linie politică axată pe delimitarea de guvernarea de tip „împărțire de funcții” și pe promisiunea unei agende de reforme, fără a detalia însă măsuri concrete sau un calendar. Bolojan a mai spus că românii „nu mai trebuie să voteze de furie”, ci partidele ar trebui să vină cu „soluții viabile”. [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
Intrarea lui Dragoș Pîslaru în PNL ridică miza politică asupra gestionării fondurilor europene , după ce fostul lider REPER a legat decizia de susținerea „direcției de reformă” asumate de Ilie Bolojan și a respins ideea că înscrierea ar fi fost o condiție pentru participarea la guvernare, potrivit Mediafax . Pîslaru a declarat duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, că intrarea sa în partid este „pur și simplu” un gest de sprijin „într-un moment dificil” pentru PNL și pentru România, în contextul în care Ilie Bolojan candidează pentru șefia partidului. Fostul lider REPER a insistat că nu a existat o condiționare politică pentru rolul său în guvern și că, timp de aproape un an, a avut încrederea PNL și a lui Bolojan pentru a-și exercita mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. „Niciodată președintele Partidului Național Liberal nu m-a obligat să devin membru al partidului și nu a fost vreun moment în care participarea mea în guvern să fie condiționată de calitatea de membru PNL.” Argumentul performanței: absorbție „record” pe fonduri UE În explicațiile sale, Pîslaru a invocat și rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, afirmând că România a atins „un nou record de absorbție” a fondurilor europene pe zona non-agricolă, de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). El a spus că nu urmărește o competiție internă în partid, ci o contribuție prin profilul și activitatea sa guvernamentală. Ce spune despre o posibilă fuziune REPER–PNL Întrebat despre o eventuală fuziune sau absorbție a REPER de către PNL, Pîslaru a răspuns că decizia aparține conducerii REPER și că partidul „nu a fost construit în jurul unui personaj, ci în jurul unor valori”. Totuși, a adăugat că și-ar dori un „efort politic comun” în 2028, în zona reformistă și pro-europeană. „M-aș bucura să existe un efort politic comun pentru 2028, dar aceste decizii sunt la nivelul conducerii REPER. Nimeni nu poate împinge REPER să ia decizii într-un fel sau în altul.” Context: congres cu tensiuni interne și schimbări de statut Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo (București), pe fondul unor tensiuni interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la funcția de președinte al PNL și candidează cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. La congres participă 1.793 de delegați. Înscrierea lui Dragoș Pîslaru și a Oanei Gheorghiu în PNL a avut loc cu puțin timp înaintea congresului, iar cei doi au fost incluși în echipa politică propusă de Ilie Bolojan. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea congresului pentru 21 iunie, la București, cu 85% dintre voturile exprimate, ședință în care a fost aprobată și modificarea Statutului partidului. [...]
Ilie Bolojan ridică miza disciplinei interne în PNL, cerând „o alegere” între loialitate și plecare voluntară , în contextul Congresului Extraordinar de duminică, potrivit News . Mesajul are o componentă operațională directă pentru partid: nu anunță excluderi la congres, dar trasează o linie de demarcație pentru cei acuzați de „trădare” sau „complot”. Bolojan a spus că PNL „nu dă pe nimeni afară” la congres, însă a insistat că formațiunea trebuie să aibă „uși batante”, deschise în ambele sensuri, atât pentru cei care vor să intre, cât și pentru cei care vor să iasă. În viziunea sa, partidele „etanșe” pierd resurse umane, iar PNL ar trebui să atragă și să valorifice „energii și resurse uriașe” din România, inclusiv prin respectarea și punerea în valoare a oamenilor competenți. „Nu reglăm conturi, dar cerem o alegere” În fața delegaților, liderul PNL a legat explicit ideea de deschidere de o condiție de loialitate față de deciziile partidului, invocând tensiuni recente. „Cine nu vrea să fie alături de noi, cine trădează partidul şi deciziile sale, cine complotează pe sub masă, aşa cum s-a întâmplat toate zilele astea, împotriva partidului nu mai poate rămâne cu noi, nu mai e loc de întors. Astăzi nu dăm pe nimeni afară.” Bolojan a adăugat că la congres „nu reglăm conturi”, dar că partidul „cere o alegere”: fie respectarea direcției și a deciziilor, fie „o demisie de onoare”. Ce urmărește conducerea: coerență și unitate de acțiune Potrivit lui Bolojan, PNL poate crește prin coerență și prin respectarea regulilor interne. El a susținut că „nu există performanță” fără respect între oameni, disciplină și unitate de acțiune — un mesaj care indică o încercare de a consolida controlul intern fără a recurge, cel puțin formal, la sancțiuni în cadrul congresului. [...]
Ilie Bolojan a transmis că PNL rupe logic „parteneriatul cu PSD” și își revendică un „model de guvernare” bazat pe reguli și respect pentru banul public, în discursul susținut la Congresul Extraordinar al partidului, potrivit News . Mesajul are miză de guvernare: Bolojan descrie explicit relația cu PSD ca fiind „imposibilă” și leagă blocajele din coaliție de frânarea reformelor. Bolojan a spus că PNL nu și-a dorit Congresul, dar că acesta a fost „impus” de criza internă, iar partidul trebuie să decidă „cine este și ce vrea să fie” și să-și clarifice direcția pentru anii următori. El i-a invitat pe scenă pe cei pe care îi propune în „mica echipă” de conducere: președinți de organizații, vicepreședinți regionali și echipa de la vârful partidului. Ruptura politică, justificată prin blocarea reformelor În intervenția sa, liderul PNL a acuzat PSD că a frânat guvernarea și că a ieșit din logica de coaliție atunci când măsurile au ajuns „la interesele și la rețelele clientelare”. În acest context, Bolojan a afirmat că a crezut că face un parteneriat, dar a concluzionat că relația cu PSD „nu este posibilă”. „Nu poţi să fii partener cu minciuna, cu fuga de răspundere şi cu dispreţul pentru România.” El a invocat și episodul unei moțiuni depuse „într-o situație-limită”, despre care a spus că a fost urmată de lipsa unei soluții și de evitarea răspunderii. „Buget în comă” și costuri sociale: argumentul pentru continuitatea liniei PNL Bolojan a susținut că redresarea nu se face fără costuri sociale și fără un preț politic pentru cei care aplică reforme. Într-o comparație, a descris bugetul ca pe un „bolnav”: ar fi fost preluat „în comă”, tratat „dureros uneori”, iar acum ar fi ca un „pacient în recuperare”. Totodată, a admis că „nu a fost totul perfect” și că mai sunt etape de parcurs, dar a insistat că direcția aleasă a fost „corectă” și că „se vede din datele” pe care le au (fără a detalia indicatori sau valori în discursul redat de sursă). „Standard” de guvernare și mesajul către electorat Bolojan a încadrat guvernarea PNL drept o încercare de a impune reguli și disciplină în cheltuirea banului public, fără „aroganțe” și cu asumarea măsurilor nepopulare. El a afirmat că acest „model de guvernare” ar fi stabilit un „standard care nu mai poate fi negat” și a legat creșterea încrederii în PNL de percepția că partidul a fost corect. „Nu am fost perfecţi, dar am fost corecţi.” În aceeași linie, Bolojan a susținut că PNL „a scos România din mlaștina” în care ar fi lăsat-o „guvernarea Ciolacu”, prezentând această teză drept explicația pentru schimbarea de percepție în rândul publicului. [...]
Congresul PNL i-a prelungit mandatul lui Ilie Bolojan până după 2030, mutare care îl poziționează ca rival direct al președintelui Nicușor Dan și redesenează, în interiorul coaliției, raportul de forțe pentru următorul ciclu electoral, potrivit HotNews . Miza imediată a congresului extraordinar, organizat la Romexpo „în regim de urgență”, a fost blocarea tentativei lui Adrian Veștea de a se instala ca premier. În acest context, Bolojan – care avea mandat la conducerea partidului până în iulie 2027 – primește acum un mandat de patru ani, „practic până după alegerile prezidențiale din 2030”. Mandatul extins: de la conducerea partidului la competiția pentru Cotroceni Analiza notează că prelungirea mandatului schimbă calendarul intern al PNL și îi oferă lui Bolojan o fereastră politică pentru o candidatură la prezidențiale în 2030, în competiție directă cu Nicușor Dan. În logica prezentată, grăbirea căderii guvernului Bolojan de către președinte și PSD a accelerat reașezarea conducerii liberale și i-a consolidat poziția liderului PNL. Ruptura internă: boicotul taberei Veștea și planul de excludere Congresul a scos la suprafață o fractură deschisă. Tabăra Veștea a boicotat reuniunea, iar Alina Gorghiu, plasată de HotNews în zona anti-Bolojan, a ales să participe la „Ziua Iei”, la Rociu (Argeș), în timp ce la Romexpo se vota noua conducere. În privința lui Adrian Veștea, publicația arată că nu a fost exclus pe loc, însă PNL ar urma să aștepte pierderea calității de prim-vicepreședinte pentru ca excluderea să fie mai ușor de făcut. Totodată, sunt menționate „15 organizații” care se opun lui Bolojan și care „vor părăsi treptat partidul”, unii lideri fiind descriși ca pregătiți să își facă un nou partid. „Lupta cu Sistemul”, noua linie de mesaj în jurul lui Ciucu și Orban Un alt element central a fost mesajul anti-„Sistem” promovat de Ciprian Ciucu și Ludovic Orban, ambii amintiți ca fiind anchetați de DNA. Ciucu a renunțat în ultimul moment la funcția de prim-vicepreședinte după acuzații de luare de mită formulate de Direcția Generală Anticorupție, iar ulterior a vorbit despre presiuni ale „Sistemului” asupra PNL. „Este un Congres care vine în urma faptului că Sistemul a ales să pună presiune pe PNL” În aceeași cheie, HotNews notează că Bolojan a transmis un mesaj de încredere pentru Ciucu și că l-a sprijinit politic în competiția pentru Capitală, „împotriva voinței lui Nicușor Dan”. Ce semnal dă PNL: două blocuri politice și o distanțare de epoca Iohannis Congresul este prezentat și ca o delimitare de perioada în care PNL ar fi fost controlat de la Cotroceni în epoca Klaus Iohannis, precum și ca o rupere a colaborării cu PSD. În final, HotNews descrie o polarizare în două blocuri: PNL–USR–UDMR, respectiv PSD–AUR și „sateliții lor”, cu Nicușor Dan prins între aceste două tabere, în timp ce Bolojan „intră de astăzi, oficial, în lupta pentru Palatul Cotroceni”. [...]
