Știri
Știri din categoria Politică
Decizia Tribunalului București blochează temporar conducerea și regulile interne ale PNL, iar Ilie Bolojan spune că partidul va respecta suspendarea provizorie, dar nu va renunța la hotărârile adoptate la Congresul din 21 iunie, potrivit Antena 3. Miza imediată este una operațională: hotărârile suspendate se aplică „de îndată”, ceea ce afectează funcționarea conducerii și deciziile luate ulterior în partid.
Bolojan a reacționat public după ce instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului PNL. El a criticat dur gruparea din partid care a contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceasta „nu a câștigat nimic” și că cei care „se războiesc” cu deciziile propriilor colegi vor rămâne „trădători”, indiferent de hotărârile instanțelor.
„Vom respecta decizia provizorie de suspendare a hotărârilor Congresului PNL, dar vom apăra decizia membrilor noștri (...) Nu vom renunța la hotărârile luate și nu ne vom clinti de pe calea pe care partidul a decis să o urmeze.”
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie, inclusiv:
Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor Congresului.
La Congresul din 21 iunie, Ilie Bolojan fusese reales președinte al PNL. Dan Motreanu a intrat în echipă ca prim-vicepreședinte, iar Robert Sighiartău a fost ales secretar general. Printre vicepreședinți s-au numărat Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
Cei 18 membri PNL care au deschis acțiunea susțin că Bolojan a convocat Congresul în baza unor hotărâri care nu respectau Statutul partidului și au cerut suspendarea alegerii conducerii, a modificărilor statutare și a deciziilor luate ulterior în baza acestora.
Recomandate
PNL se pregătește să revină temporar la vechiul statut și la vechea structură de conducere , după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie, iar partidul anunță că va continua totuși reforma internă și reorganizarea, potrivit G4Media . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier interimar, a spus că decizia instanței obligă partidul „să ne reîntoarcem la funcționarea după vechiul statut, cu vechea structură de conducere”, însă a insistat că acest lucru „nu poate să schimbe voința partidului” și direcția asumată. Declarațiile au fost făcute la B1TV, într-un context în care luni a fost publicată și motivarea instanței, după contestațiile depuse de o parte dintre membrii din conducerea liberală. Miza operațională: conducere și reguli interne, resetate de instanță Potrivit motivării Tribunalului București, suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar a fost decisă prin aplicarea unei „aparențe a dreptului”, după ce instanța a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În practică, efectul imediat este unul de funcționare internă: PNL trebuie să revină la vechile reguli și la vechea arhitectură de conducere, cel puțin până la clarificarea juridică a statutului și a deciziilor contestate. Bolojan: reorganizare și „doi ani” pentru reconectare și credibilitate Bolojan a afirmat că partidul va intra într-o perioadă de reformă internă și reorganizare, inclusiv printr-o repoziționare legată de modul de participare la guvernare și de funcționarea în coaliție. „Nu mai putem fi într-o coaliție unde nu putem să livrăm în guvernare, pentru că asta te compromite.” El a mai spus că „ușile partidului” vor fi deschise către oameni care vor „să facă o altfel de politică” și a indicat un orizont de „doi ani”, indiferent dacă PNL va fi la guvernare sau în opoziție, pentru a se „reconecta cu oamenii” și a-și recâștiga credibilitatea, în perspectiva unor alegeri „anticipate sau în 2028”. Bolojan a susținut și că disputa generată în instanță nu este una personală, ci una cu deciziile Congresului și cu votul membrilor de partid, în condițiile în care, în opinia sa, PNL nu își poate recâștiga credibilitatea repetând „aceleași greșeli” din trecut. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Disputa PNL–PSD pe deficit și datorie publică pune presiune pe credibilitatea mesajelor economice după ce deputata PNL Raluca Turcan l-a acuzat pe liderul PSD Sorin Grindeanu că folosește „cifre” într-un „atac manipulator și fals” la adresa premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Turcan susține că Grindeanu „compară merele cu perele” și că ar fi omis „cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor ” atunci când a afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor ar fi cu „25 de miliarde de lei” mai mare decât în 2024. În mesajul publicat pe Facebook, liberala indică următoarele valori ale deficitului bugetar pentru primele 5 luni din an: 2024: 60,1 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2025: 64,2 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2026: 35,9 miliarde lei (despre care afirmă că Ilie Bolojan „a coborât” deficitul la acest nivel). Pe baza acestor comparații, Turcan afirmă că „o aritmetică simplă” ar arăta că România s-ar împrumuta în 2026 „mai puțin cu circa 25 de miliarde lei” față de 2024 și „mai puțin cu peste 28,3 miliarde lei” față de 2025. Datoria publică, folosită ca argument în disputa politică Turcan mai spune că „matematica” nu ar susține nici o eventuală referire a lui Grindeanu la serviciul datoriei publice (adică totalul plăților legate de datorie, inclusiv dobânzi), pe care îl indică la 205,6 miliarde lei în 2026, din care 59 miliarde lei dobânzi, față de 130 miliarde lei în 2024. În această comparație, ea afirmă că ar rezulta „peste 75 de miliarde de lei în plus” la serviciul datoriei publice în 2026 față de 2024. Grindeanu: împrumuturi, șomaj și falimente; PSD nu votează „la impuse” În declarații la Parlament, Grindeanu a susținut că România se împrumută cu „aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul ar fi cu „25 de miliarde de lei” peste nivelul din 2024, potrivit Agerpres, citată de HotNews. Tot el a vorbit despre o „creștere exponențială” a șomajului și despre un val „fără precedent” de falimente, „peste 70 de cazuri pe zi”. Ulterior, într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul retrogradării în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating). Totodată, a transmis că PSD își va respecta angajamentele, dar nu va vota „la impuse” și a enumerat mai multe tipuri de proiecte pe care partidul spune că nu le va susține, cerând ca proiectele să fie puse în transparență și trimise la Parlament. Miza practică a schimbului de acuzații este credibilitatea cifrelor invocate în dezbaterea despre deficit, datorie și riscul de retrogradare, într-un moment în care mesajele publice ale principalelor partide se raportează direct la costul finanțării statului și la încrederea investitorilor. [...]
PSD își condiționează sprijinul parlamentar pentru legile PNRR și anunță că nu va vota „la impuse” , într-un mesaj în care Sorin Grindeanu atacă dur retorica anti-PSD pe care o pune pe seama lui Ilie Bolojan și a unui „cor digital și de sclavi media”, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, președintele PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul ca țara să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), în timp ce, spune el, discursul public rămâne blocat în „teza ieftină anti-PSD”. Miza politică: voturile PSD pentru pachetul de legi legat de PNRR Grindeanu afirmă că PSD își va respecta angajamentele, inclusiv cele privind legile necesare finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar trasează o linie roșie: partidul nu va accepta proiecte „la impuse”, în contextul în care vorbește despre un „guvern demis”. În mesaj, liderul PSD enumeră explicit ce spune că nu va vota forma propusă de guvern și ce intenționează să modifice: Legea salarizării , dacă „taie din banii oamenilor” – „O vom corecta!”, afirmă el. O lege care ar închide noi capacități de producție de energie , pe fondul unei „liberalizări” care, susține Grindeanu, „a scumpit curentul cu 60%”. Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care spune că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Presiune pe Guvern: proiecte „urgent la Parlament” Grindeanu îi cere „premierului demis” să nu întârzie publicarea proiectelor în transparență decizională și să le trimită rapid în Parlament, invocând urgența calendarului: „Ceasul ticăie…”. În același mesaj, liderul PSD își reafirmă poziția politică: „PSD este în opoziție” și va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”, legând explicit miza de fond de finanțările europene: „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”. Contextul atacului: criza economică și retorica anti-PSD Pe fond, Grindeanu își construiește argumentația pe două planuri: pe de o parte, descrie presiunea economică asupra populației („românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta”), iar pe de altă parte, acuză polarizarea politică și „propaganda” pe care o atribuie lui Ilie Bolojan. Totodată, admite că PSD „are o parte din vină” pentru situația actuală, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” pentru stabilitatea țării și că a fost „arogant” sau „autosuficient”. Ce urmează, din informațiile prezentate, este o negociere politică pe forma finală a legilor asociate PNRR, cu PSD anunțând din start că nu va oferi un vot automat pentru pachetul promovat de guvern. [...]
