Știri
Știri din categoria Politică
Plecarea PSD de la guvernare ar putea deschide o fereastră scurtă pentru reforme cu impact bugetar și instituțional, susține deputatul USR Claudiu Năsui, într-o postare în care indică drept ținte reducerea numărului de parlamentari, tăierea subvenției pentru partide și desființarea unor instituții pe care le consideră „inutile”, potrivit Agerpres.
Năsui afirmă că premierul Ilie Bolojan ar avea acum „ocazia” să promoveze reforme „mult așteptate”, argumentând că până acum blocajul ar fi fost opoziția PSD. În același mesaj, deputatul USR spune că, pentru o perioadă limitată, premierul ar putea adopta ordonanțe de urgență (OUG), care ulterior ajung în Parlament și pot fi respinse, dar ar putea trece dacă temele sunt alese astfel încât să existe susținere.
Exemplul pe care îl numește „cel mai bun” este reducerea numărului de parlamentari la 300, despre care spune că ar exista „oficial” o majoritate în Parlament. Năsui afirmă că sprijin pentru această direcție ar fi fost exprimat de AUR, PNL și USR.
Totodată, el susține că există deja un proiect de lege, inițiat de Cristina Prună și de el, care a trecut de Senat și se află la Camera Deputaților, ceea ce ar face inutilă o OUG pentru acest subiect. În argumentație, Năsui invocă și existența unui referendum „validat cu 80% de voturi ‘pentru’”.
În lista de măsuri pe care le consideră posibile, Năsui include și alte teme despre care spune că ar putea trece „împreună cu AUR” sau cel puțin fără ca AUR să voteze împotrivă:
Mesajul deputatului USR mizează pe ideea unei ferestre politice scurte în care Guvernul ar putea împinge rapid măsuri cu efect direct asupra cheltuielilor publice și arhitecturii instituționale, fie prin proiecte legislative deja în lucru, fie prin OUG-uri care ar urma să fie validate ulterior în Parlament.
În același timp, chiar Năsui indică limita principală: ordonanțele pot fi respinse în Parlament, iar succesul depinde de existența unei majorități pe fiecare temă.
Recomandate
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
USR își decide poziția după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, într-un moment în care partidul avertizează că incertitudinea politică lovește economia , iar conducerea se reunește duminică, de la ora 19.00, într-o ședință online, potrivit news.ro . Ședința are ca obiect stabilirea poziției oficiale a USR după anunțul făcut la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze guvernul. În paralel, președintele USR, Dominic Fritz , nu a avut nicio reacție publică duminică la desemnarea lui Veștea, notează publicația. Mesajul din USR: incertitudinea politică se vede în economie Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu, a declarat după desemnare că președintele României a făcut „un apel la dialog și la găsirea unei soluții politice stabile pentru țară”. „Cred că este momentul să ascultăm cu atenție ce se propune și abia apoi să tragem concluzii” Viziteu a avertizat că „fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii”. Ce urmează USR urmează să își anunțe poziția oficială după ședința online programată la ora 19.00, în funcție de evaluarea desemnării și a propunerilor pentru formarea guvernului. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
Reacția PNL la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier riscă să deschidă un conflict instituțional cu efect direct asupra stabilității guvernării , după ce un lider influent din partid îl acuză pe președintele Nicușor Dan că a intervenit în viața internă a liberalilor fără consultare, potrivit HotNews . Robert Sighiartău, descris ca unul dintre cei mai influenți lideri PNL din Ardeal, susține că desemnarea lui Veștea – prim-vicepreședinte al PNL – ar fi fost făcută „fără consultarea partidului” și „fără existența unui mandat” din partea acestuia. În interpretarea sa, președintele „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea” cu PNL prin această nominalizare. Acuzația centrală: „intervenție” în partid și o miză de fragmentare Sighiartău afirmă că gestul ar confirma „o suspiciune deja existentă”: că îndepărtarea lui Ilie Bolojan ar fi făcut parte dintr-o strategie „asumată împreună cu PSD”. În aceeași logică, el spune că scopul mișcării ar fi „fragmentarea Partidului Național Liberal”. Ce semnal transmite PNL și ce urmează Reacția indică o contestare internă a modului în care a fost făcută nominalizarea și sugerează că PNL ar putea trata desemnarea ca pe un act politic ostil, nu ca pe o soluție de guvernare. Sighiartău susține că partidul ar trebui să rămână pe „drumul început împreună cu Ilie Bolojan”. HotNews amintește contextul desemnării, într-un material separat despre declarația președintelui , disponibil aici . [...]
