Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul European ar putea declanșa sancțiuni disciplinare împotriva eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă, după participarea sa la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare internă: dacă instituția consideră că prezența la un eveniment asociat Kremlinului și mesajele transmise acolo încalcă normele etice și obligațiile de transparență ale eurodeputaților.
Conform informațiilor publicației, pe numele Dianei Șoșoacă a fost depusă o plângere, care ar urma să fie discutată „cel mai probabil săptămâna viitoare” în comisia de specialitate a Parlamentului European.
Într-o reacție pentru Digi24, Șoșoacă susține că nu ar exista motive de anchetă, invocând faptul că deplasarea ar fi fost făcută din fonduri proprii și că, dacă se deschide o procedură, ar trebui vizați toți eurodeputații prezenți la eveniment. Ea afirmă, de asemenea, că Rusia „nu este o țară interzisă” și că nu ar fi folosit bani europeni și nici nu ar fi fost sponsorizată de Rusia.
Articolul plasează cazul într-un context mai larg, indicând că o decizie similară îl vizează și pe europarlamentarul luxemburghez Fernand Kartheiser, tot în legătură cu vizita la Forumul de la Sankt Petersburg și participarea la videoconferințe cu deputați din Duma de Stat a Federației Ruse.
Potrivit Luxemburger Wort, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut Comitetului consultativ privind conduita deputaților să evalueze dacă Kartheiser a încălcat normele etice. În scrisoarea citată, Metsola ridică, între altele, problema riscului ca anumite demersuri să creeze impresia existenței unui canal neoficial de comunicare între Parlamentul European și Duma de Stat, ceea ce ar putea afecta poziția instituției.
În cazul confirmării încălcărilor, Kartheiser ar putea fi sancționat cu amenzi, interdicția de a reprezenta Parlamentul European în străinătate sau alte măsuri, menționează materialul. Digi24 notează că „o măsură similară” ar putea să o vizeze și pe Diana Șoșoacă.
În acest stadiu, informația-cheie este procedurală: există o plângere, iar discutarea ei este așteptată în comisia relevantă a Parlamentului European. Dacă se va ajunge la o evaluare formală și la o decizie, aceasta ar putea seta un precedent de aplicare mai strictă a regulilor de conduită și transparență pentru eurodeputați în relația cu evenimente și actori asociați Federației Ruse.
Recomandate
Adrian Veștea mizează pe o majoritate la limită de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului , potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Calculul se bazează pe un amestec de susținere din mai multe grupuri parlamentare, în condițiile în care partide importante au anunțat că nu vor vota Cabinetul. Conform surselor citate, Veștea nu intenționează să se retragă și speră să strângă cel puțin 25 de voturi din PNL, cele 15 voturi ale SOS și toate voturile de la PSD, PACE, UPR, minorități și neafiliați. În această formulă, totalul ar ajunge „fix” la 233 de voturi, pragul necesar pentru învestire. În plus, aceleași surse susțin că ar mai putea veni 2-3 voturi din AUR și „poate chiar” din UDMR , deși ambele formațiuni au anunțat public că nu vor susține guvernul. Întâlnirea de la Cotroceni și presiunea calendarului În acest context, premierul desemnat a mers marți după-amiază, 16 iunie, la Palatul Cotroceni pentru o discuție cu președintele Nicușor Dan, pe fondul îndoielilor că poate aduna cele 233 de voturi necesare, potrivit surselor politice citate de publicație. În jurul orei 14:45 a fost convocat la Cotroceni și Sorin Grindeanu , președintele PSD. Articolul notează că, după deciziile USR și PNL de a nu vota Guvernul Veștea, și UDMR a anunțat că nu vrea să susțină Cabinetul. Scenariul alternativ: alt premier sau guvern minoritar Potrivit surselor politice citate, planul PNL–USR–UDMR ar fi ca liderii celor trei partide să îi ceară președintelui fie desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier, fie acceptarea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare sau Mircea Abrudean premier, sprijinit de PSD din opoziție. Separat, Ilie Bolojan i-a cerut președintelui Nicușor Dan să convoace noi consultări pentru identificarea unei soluții de guvernare susținute „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar. De ce UDMR refuză susținerea UDMR respinge actuala formulă politică, argumentând că nu există o majoritate stabilă în Parlament. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a transmis: „Nu vedem cum s-ar putea construi o majoritate transparentă și stabilă în Parlament pentru sprijinul guvernului Veștea”. La rândul său, Kelemen Hunor a afirmat că nu au fost stabilite condițiile pentru ca UDMR să participe la negocierile de formare a guvernului și că soluția ar trebui să rezulte dintr-un dialog care să ducă fie la un guvern majoritar, fie la un guvern minoritar susținut în condiții clare. [...]
Dejucarea unui presupus atentat la un eveniment de la Casa Albă ridică din nou miza securității pentru reuniunile politice cu public numeros , după ce FBI a anunțat că a oprit la timp un atac plănuit asupra galei UFC organizate la Washington cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild . Șeful FBI, Kash Patel , a scris pe platforma X că anchetatorii au „înăbușit din fașă” planuri de atac asupra show-ului UFC, iar mai mulți suspecți se află în arest în urma unei „operațiuni transfrontaliere”. Patel susține că autoritățile americane au reușit să prevină atacul „la timp”, pe terenul Casei Albe. Potrivit unor „surse de securitate” citate de agenția AP, ar fi fost făcute cinci arestări, inclusiv în Ohio, Missouri și California. Patel nu a oferit inițial detalii despre natura amenințării, însă a precizat că FBI ar fi aflat despre posibila periculozitate încă din 10 iunie, cu patru zile înainte de eveniment. Ce ar fi presupus planul, potrivit relatărilor din SUA Bild notează că presa americană, citând surse din zona de securitate, a descris un scenariu în mai multe etape, care ar fi inclus: folosirea unor drone încărcate cu explozibili pentru a lovi clădiri din apropierea evenimentului, cu scopul de a provoca panică; direcționarea mulțimii aflate în retragere către „linia de foc” a unei echipe de lunetiști; o „a doua undă” de atacatori care ar fi urmat să forțeze poarta Casei Albe. Ancheta ar fi fost alimentată și de accesul investigatorilor la conversații pe Signal (aplicație de mesagerie criptată), în care cel puțin 23 de utilizatori ar fi discutat planificarea atacului, conform aceleiași surse. Un suspect ar fi declarat, potrivit FBI, că țintele vizate erau „elite capitaliste”, miliardari și politicieni. Implicația pentru securitatea evenimentelor oficiale Directorul Secret Service , Sean Curran, a transmis că agenția sa a lucrat „non-stop” pentru a identifica responsabilii și a-i aduce în fața justiției. Evenimentul UFC a avut loc duminică, pe peluza sudică a Casei Albe, ca parte a festivităților legate de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA și, simultan, ca moment central al celebrării zilei de naștere a lui Trump. Bild menționează că la festivități au fost invitați 4.000 de oaspeți, iar în zonă au fost prezenți și numeroși curioși. [...]
Negocierile pentru voturile de învestitură ale Guvernului Veștea au intrat într-o fază de „troc” pe portofolii-cheie , cu discuții „om cu om” și solicitări explicite de ministere în schimbul susținerii, potrivit Digi24 . Miza imediată este strângerea a 240 de voturi, pe care Adrian Veștea spune că speră să le obțină până „mâine dimineață”. La Vila Lac, unde au loc discuțiile, sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Sorin Grindeanu, Claudiu Manda, Marian Neacșu și, până de curând, Adrian Veștea, care ar fi plecat la o emisiune TV. Conform informațiilor prezentate, echipa ar contacta parlamentari din mai multe partide pentru a-i convinge să voteze noul executiv. Voturi căutate inclusiv la AUR O parte dintre voturile necesare ar putea veni de la AUR. Digi24 notează că Mohamad Murad, văzut intrând luni în biroul lui Sorin Grindeanu, ar fi promis 15 voturi din partea AUR și ar fi garantat că tabăra pro-Veștea se poate baza pe ele. Portofolii cerute în schimbul susținerii Dincolo de aritmetica votului, negocierile s-ar fi extins la împărțirea funcțiilor din viitorul guvern. În material sunt menționate mai multe solicitări punctuale: Ana Maria Gavrilă ar fi cerut să fie numită ministră de Externe , potrivit unor surse politice citate. Ninel Peia (grupul parlamentar PACE) ar fi cerut Ministerul Apărării pentru a vota guvernul. Cosmina Cerva (aleasă pe listele SOS, în prezent în grupul PACE) ar fi cerut Ministerul Justiției . Pentru Ministerul Transporturilor , Digi24 descrie o competiție: Hubert Thuma ar urma să preia controlul printr-un apropiat, însă Victor Ponta i-ar fi cerut și el lui Veștea acest portofoliu. Separat, Digi24 mai arată că Cătălin Predoiu nu ar urma să facă parte din Guvernul Veștea, dar este luat în calcul pentru șefia Senatului , unde în prezent este Mircea Brudean, descris ca apropiat al lui Ilie Bolojan. În lipsa unor confirmări oficiale în material pentru aceste cereri și promisiuni, rămâne de văzut dacă negocierile se vor concretiza într-o majoritate de 240 de voturi și cum va arăta, efectiv, lista finală a portofoliilor. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că va negocia cu toate partidele, inclusiv AUR, pentru a strânge o majoritate de învestire , în condițiile în care descrie situația drept „o perioadă de criză”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o strategie de formare a Guvernului bazată pe voturi „la bucată” în Parlament, nu pe o coaliție formală deja agreată. Veștea a făcut declarațiile marți seara, la Realitatea TV , după o discuție cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. El a spus că nu cunoaște bine „zona parlamentară” și că nu a avut ocazia să discute cu reprezentanți ai altor partide, dar că are „deschidere față de toate partidele parlamentare”, invocând nevoia de stabilitate guvernamentală. În acest context, premierul desemnat a afirmat explicit că va discuta cu toți parlamentarii pentru a obține voturile necesare, inclusiv cu cei din AUR, și a indicat că se așteaptă și la sprijin din afara PNL, menționând parlamentari USR care ar urma să participe la vot. „Nu am rezerve de a sta de vorbă cu absolut oricine, indiferent de orientarea politică.” Contextul politic imediat Veștea a fost convocat marți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, după ce PNL i-a cerut să își depună mandatul. Șeful statului a discutat și cu Sorin Grindeanu, potrivit surselor Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă dacă există deja un acord politic pentru o majoritate stabilă; declarațiile lui Veștea sugerează, mai degrabă, o încercare de a construi rapid sprijin parlamentar suficient pentru învestire. [...]
Robert Negoiță susține un guvern minoritar cu Ilie Bolojan premier și spune că o astfel de formulă ar fi preferabilă alegerilor anticipate, în contextul crizei politice în curs, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 afirmă că nu a fost surprins de evoluții și lasă să se înțeleagă că „știa” de existența unor „anumite complicități”. În interviul acordat Digi24, Negoiță spune că nu are „așteptări” de la „anumite personaje”, indicând că ar putea avea, totuși, „poate de la președinte”. „Când credeam că le-am văzut pe toate, iată că am mai văzut și chestiunea asta. Pe mine, sincer, nu m-a surprins, pentru că eu cunosc personajele implicate. Dacă pe dumneavoastră v-a surprins, pe mine nu. Nu am astfel de trăiri, pentru că nu am așteptări.” „De la anumite personaje. Încerc să mă abțin. Poate de la președinte.” „Complicități” și referirea la referendumul pe București Negoiță afirmă că „știa” de existența unor „anumite complicități” și leagă afirmația de perioada referendumului pe București, când, spune el, li s-ar fi cerut „să nu vorbească”, deși consideră că „ce s-a întâmplat atunci este foarte în neregulă, principial”. „Chiar dacă n-am vorbit, știam că există anumite complicități. Le știam. Atunci când s-a făcut referendumul pe București, ca să se ducă totul la primarul general, ni s-a spus să nu vorbim. Cu toate că știm cu toții că ce s-a întâmplat atunci este foarte în neregulă, principial.” De ce mizează pe un guvern minoritar Primarul Sectorului 3 spune că „cea mai bună variantă era să nu ajungem aici” și că nu a înțeles „foarte exact” de ce s-a ajuns la situația actuală. Întrebat despre un guvern PNL–USR–UDMR condus de Ilie Bolojan și susținut în Parlament de PSD, Negoiță răspunde că ar fi „o soluție benefică”, condiționată de un program și principii. „Din punctul meu de vedere este o soluție benefică. Ilie Bolojan să fie premier și să fie susținut din opoziție, pe un program de guvernare și pe anumite principii, așa cum s-a mai întâmplat.” Negoiță mai afirmă că, din experiența ultimilor ani, un executiv minoritar „asumat” ar fi preferabil unui guvern de tehnocrați, pe motiv de responsabilitate politică. Mesaj către PSD: apreciere pentru Grindeanu, dar fără „soluții miraculoase” Negoiță are și o evaluare la adresa liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că dă dovadă de „maturitate” prin faptul că nu se grăbește să ceară funcția de premier. În același timp, susține că nu se așteaptă la diferențe radicale de politici publice, invocând limitele soluțiilor „la nivel macro”. „Nu există formule miraculoase și nici magicieni secreți care să știe să facă altceva.” [...]
Viktor Orbán acuză noul guvern din Ungaria că a început „jefuirea sistematică” prin măsuri care ar crește costurile creditelor și ar pune presiune pe populație , potrivit Profit . Miza politică a mesajului este una cu efect economic direct: fostul premier leagă schimbările de politică publică de scumpirea finanțării pentru gospodării și cere mobilizare împotriva deciziilor executivului condus de partidul Tisza . Într-un interviu pentru portalul index.hu, liderul Fidesz a comparat primele măsuri ale guvernului său din 2010 – impozitarea băncilor și folosirea veniturilor „pentru oameni” – cu primele decizii ale actualului guvern, pe care le descrie ca fiind în defavoarea populației. În prim-plan a pus eliminarea plafonării ratei dobânzii la creditele ipotecare, pe care a rezumat-o drept o măsură care „ia bani de la oameni”. Ținta: dobânzile la creditele ipotecare și pactul UE privind migrația Orbán a cerut partidului său să forțeze guvernul să renunțe la două direcții pe care le consideră problematice: implementarea pactului Uniunii Europene privind migrația ; eliminarea plafonării ratei dobânzii la creditele ipotecare. În același timp, a criticat propunerile de reducere a salariilor primarilor și parlamentarilor, pe care le-a numit „ipocrizie” și „propagandă comunistă grosolană”, argumentând că administrația are nevoie de funcționari publici calificați, atrași prin salarii competitive, nu prin tăieri, relatează Agerpres. „Jefuirea sistematică” și apelul la o „mișcare patriotică” Potrivit lui Orbán, „jefuirea sistematică” a țării ar fi început și ar urma să devină „clar vizibilă” până în toamnă, însă susține că populația va tolera situația „în tăcere”. În acest context, fostul premier a vorbit despre lansarea unei „mișcări patriotice serioase” pentru a „preveni jefuirea” Ungariei. Răspuns la acuzațiile de corupție și planuri pentru Fidesz Orbán a respins acuzațiile de corupție care vizează foști responsabili ai administrației sale, susținând că este o „dinamică normală” după o înfrângere electorală. El a mai spus că „insinuările, zvonurile și calomniile” au fost eficiente în campanie, în timp ce răspunsurile „bazate pe fapte” nu au avut același impact, admițând că Fidesz nu a găsit „calea corectă” și nu a fost suficient de inovator în „mobilizarea online”. În privința viitorului partidului, Orbán a invocat nevoia de înnoire și întinerire, afirmând că schimbarea generațională a început deja în grupul parlamentar. A explicat că nu și-a ocupat locul în parlament și că a preluat conducerea partidului doar pentru un an, „ca să rezolve problema Fidesz”, după care „tinerii membri pot prelua conducerea”. [...]
