Știri din categoria Politică

Pensie și salariu la stat doar parțial compatibile - Guvernul impune plafon de 15% din pensie

19 februarie 2026, 08:22

Premierul discută despre reformele bugetare și limitarea cumulului pensiei cu salariul.

Guvernul va adopta în zilele următoare proiectul care limitează cumulul pensiei cu salariul la stat, a declarat premierul Ilie Bolojan, potrivit Digi24. Șeful Executivului a precizat că o persoană pensionată nu va mai putea încasa simultan pensia integrală și salariul din sistemul public, ci doar 15% din valoarea pensiei, dacă rămâne angajată la stat.

Premierul a explicat că modelul este deja aplicat în cazul magistraților, unde, după pensionare, un judecător sau procuror care continuă activitatea nu mai poate cumula integral cele două venituri. Bolojan consideră că același principiu ar trebui extins și altor categorii bugetare.

„Dacă este valabil pentru magistrați, ar trebui să fie valabil și pentru celelalte categorii”, a spus premierul, argumentând că măsura ar fi mai echitabilă social, mai ales în instituțiile unde auditul de personal arată un număr mai mare de angajați decât necesarul.

Potrivit explicațiilor oferite, obiectivele proiectului sunt:

limitarea cheltuielilor bugetare;
reducerea situațiilor în care aceeași persoană încasează două venituri publice consistente;
menținerea în sistem a angajaților care nu au alte surse de venit;
creșterea echității în administrația publică.

Bolojan a declarat că, în situațiile în care trebuie făcute ajustări de personal, este „mai corect” ca o persoană care are deja un venit stabil din pensie să nu cumuleze integral și salariul, în timp ce un profesionist fără alt venit să poată rămâne în sistem.

Proiectul urmează să fie adoptat de Guvern în perioada imediat următoare, iar forma finală va clarifica domeniul exact de aplicare și eventualele excepții. Măsura se înscrie în pachetul mai larg de reforme anunțate de Executiv privind reducerea cheltuielilor și reorganizarea aparatului bugetar.

Tag-uri:ilie bolojan reforma bugetara sector public lege cumul pensie salariu guvern administratie publica

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Premierul discută despre reformele administrative și pachetul economic.

Politică17 feb. 2026

Premierul Ilie Bolojan anunță adoptarea reformei administrației și pachetului de relansare - deciziile urmează să fie luate prin ordonanță de urgență joi

Guvernul pregătește adoptarea pachetului de relansare economică prin ordonanță de urgență , la începutul săptămânii viitoare, după parcurgerea procedurilor de avizare, potrivit G4Media , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan într-un interviu la TVR Info, marți seară, 17 februarie 2026. Pachetul este legat de reforma administrației, cele două seturi de măsuri fiind convenite în coaliție și anunțate ca urmând să fie adoptate împreună. În intervenția sa, premierul a indicat că adoptarea nu poate avea loc imediat din motive de calendar și procedură, invocând necesitatea avizării în Consiliul Economic și Social (CES). În acest context, Bolojan a mutat ținta de la joi la începutul săptămânii viitoare, subliniind că întârzierea afectează viteza cu care se văd efectele economice ale măsurilor. „Din motive de calendar vom adopta pachetul de administrație și relansare economică la începutul săptămânii viitoare. Nu putem acum pentru că e nevoie de CES, să fie parcursă integral procedura, necesită 2-3 zile în plus.” Miza pachetului de relansare economică, așa cum reiese din declarațiile premierului, este crearea de „spații fiscale” pentru susținerea investițiilor în 2026, în condițiile presiunilor pe buget și ale costurilor ridicate cu dobânzile. Bolojan a legat explicit relansarea de disciplina bugetară și de evitarea unor ipoteze nerealiste în construcția bugetului, în paralel cu o repoziționare a stimulării economiei de la consum către investiții, inclusiv printr-o linie de finanțare pentru sectorul construcțiilor. În același timp, premierul a prezentat pachetul ca parte a unui set mai larg de corecții, care includ reducerea cheltuielilor și măsuri de eficientizare în administrație, pentru a limita deficitul și a susține creșterea economică. El a afirmat că România nu poate „corecta” rapid deficite mari și împrumuturi ridicate fără ajustări de cheltuieli și venituri, iar pe partea de prețuri a estimat o scădere treptată a inflației spre 4% în 2026. În secțiunea de context, G4Media arată că, potrivit unui comunicat al Guvernului, coaliția a decis să adopte prin ordonanță de urgență atât reforma administrației, cât și pachetul de relansare economică, după încheierea procesului de avizare. Executivul nu a anunțat o dată exactă, însă data „probabilă” menționată este joi, 19 februarie, conform informațiilor G4Media, în timp ce premierul a vorbit ulterior despre începutul săptămânii viitoare, invocând calendarul CES. [...]

Florin Barbu discută despre reorganizarea Ministerului Agriculturii și promisiunile premierului.

Politică16 feb. 2026

Florin Barbu declară că reorganizarea ministerului este finalizată - promisiuni de susținere din partea lui Bolojan

Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat , potrivit Digi24 . Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern. Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma. Promisiunea lui Bolojan și argumentul „reorganizării deja făcute” Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală. „Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.” Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice). De ce contează: OUG-ul de reducere a cheltuielilor și riscul de blocaj politic Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții. Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică. Ce urmează: discuție în Coaliție și calendarul ordonanței Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect. În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor. [...]

Critica lui Bogdan Ivan asupra conducerii economice bazate pe costuri excesive.

Politică15 feb. 2026

Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice

Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare , pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan , deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit. Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”. „Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.” Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre. Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”. Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.

Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Sorin Grindeanu discută despre fondurile europene și pensiile magistraților.

Politică18 feb. 2026

Grindeanu reacționează după decizia CCR privind pensiile magistraților - Ministrul Pîslaru trebuie să gestioneze fondurile europene din PNRR

Sorin Grindeanu a cerut ca România să nu piardă cele 231 de milioane de euro din PNRR , în urma deciziei Curții Constituționale privind modificările la pensiile magistraților, potrivit Digi24. Liderul PSD a legat situația de jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a subliniat responsabilitatea ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , în dialogul cu Comisia Europeană pentru deblocarea sumei. Grindeanu a spus că decizia CCR închide o dispută care a trenat și a evitat să comenteze hotărârea Curții, insistând că era nevoie de o clarificare. În același timp, liderul PSD a mutat accentul pe consecințele financiare, în contextul în care România riscă să nu mai încaseze o tranșă de 231 de milioane de euro asociată reformei. „De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a arătat Grindeanu. Într-o intervenție la Digi24 , ministrul Fondurilor Europene a declarat că România are „dovada îndeplinirii reformei” și că o va transmite la Bruxelles după promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan și publicarea în Monitorul Oficial. Pîslaru a susținut că, odată îndeplinită formal condiția, Guvernul poate argumenta în fața Comisiei că reforma asumată a fost realizată. Ministrul a avertizat însă că trimiterea dovezii nu echivalează cu o garanție de plată, deoarece decizia CCR vine cu întârziere față de termenele relevante din procedura PNRR. El a precizat că întârzierea depășește două luni peste data-limită de 28 noiembrie, după o suspendare de șase luni prevăzută de regulament, ceea ce complică discuția privind recuperarea banilor. Contextul juridic: Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificarea unor legi referitoare la pensiile magistraților, stabilind că legea este constituțională. Decizia deschide calea pentru pașii administrativi invocați de ministrul Fondurilor Europene, dar rămâne de văzut dacă argumentele României vor fi acceptate de Comisia Europeană în evaluarea jalonului din PNRR. [...]

Avion privat Bombardier Global 6000 pregătit pentru decolare pe pistă.

Politică18 feb. 2026

Președintele zboară în SUA cu un avion al lui Ion Țiriac – cost estimat până la 200.000 de euro

Președintele României zboară în SUA cu un avion privat deținut de Ion Țiriac, potrivit unei informații publicate în exclusivitate de BoardingPass . Administrația Prezidențială a închiriat aeronava pentru deplasarea oficială la Washington DC. Este vorba despre un Bombardier Global 6000 , avion de tip business capabil să transporte până la 14 pasageri și să zboare fără escală aproximativ 11.000 de kilometri. Aeronava este deținută de omul de afaceri Ion Țiriac, însă este înmatriculată în Austria și operată de compania Avcon Jet. Potrivit sursei citate, costul estimativ pentru un zbor dus-întors între București și Washington DC se ridică la circa 170.000–200.000 de euro. Avionul nu va ateriza pe un aeroport civil din capitala Statelor Unite, ci pe o bază aeriană militară. Până acum, pentru deplasările externe, președintele a folosit în mod obișnuit aeronava militară Spartan din flota Forțelor Aeriene Române. Pentru această vizită, însă, a fost necesară închirierea unui avion capabil să efectueze zborul transatlantic fără escală. BoardingPass amintește că, în trecut, fostul președinte a utilizat tot avioane private pentru vizite în SUA, costurile variind între 250.000 și 300.000 de euro, iar pentru deplasarea din 2024 la Washington suma a ajuns la 450.000 de euro. [...]