Știri
Știri din categoria Politică
Noul șef al OLAF cere clarificarea accesului în Parlamentul European, avertizând că miza este reputația instituțiilor, într-o dispută juridică privind cât de departe pot merge anchetatorii în percheziții și verificări în sediul legislativului, relatează Politico.
Petr Klement, numit director general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în februarie, spune că instituția pe care o conduce „încă se luptă” să obțină accesul necesar pentru a investiga corespunzător suspiciuni de abateri în Parlament și cere „mai multă claritate” asupra puterilor investigatorilor. Într-un interviu acordat publicației la Bruxelles, el a argumentat că dezbaterea ar trebui închisă „de dragul reputației ambelor instituții”, în special a Parlamentului European.
Miza este una de reglementare și funcționare: potrivit regulilor actuale, OLAF – organism administrativ fără competența de a iniția urmăriri penale – trebuie să ceară permisiunea de a accesa spațiile Parlamentului cu 48 de ore înainte, cu excepția cazurilor „excepționale” în care o astfel de notificare ar compromite ancheta. Există și un acord de cooperare din 2013 între OLAF și Parlament, care ar trebui să faciliteze accesul, pe baza unui aranjament mai vechi (1999) ce prevede că serviciul de securitate al Parlamentului „va asista” OLAF în desfășurarea practică a investigațiilor.
Disputa a devenit mai vizibilă în timpul scandalului de corupție din 2022, cunoscut drept Qatargate, anchetă în Belgia privind presupuse încercări ale Qatarului și Marocului de a influența deciziile Parlamentului. Atunci, anchetatorii OLAF s-au plâns că au fost împiedicați să acceseze birourile eurodeputaților și dispozitivele acestora.
Consiliul de supraveghere al OLAF a consemnat într-un raport din 2024 că Parlamentul ar fi rămas reticent în a permite investigatorilor să efectueze percheziții și că legislativul ar fi considerat că entitatea „cel mai bine plasată” să investigheze astfel de acuzații este chiar Parlamentul, nu OLAF, sugerând că OLAF ar trebui să evite investigații paralele. Klement a spus că este „complet de acord” cu această evaluare.
Klement leagă rezolvarea problemei de o revizuire a legislației OLAF așteptată mai târziu în acest an, parte a unei reforme mai ample a Comisiei Europene privind „arhitectura antifraudă” a UE – setul de reguli pentru organismele care gestionează frauda, criminalitatea și corupția în interiorul Uniunii.
El insistă însă că nu cere extinderea competențelor OLAF, ci delimitarea lor:
„Nu cer mai multe competențe, nu avem nevoie de mai multe puteri, nu suntem «după» nimeni. Dar vrem claritate asupra a ceea ce putem și ceea ce nu putem face.”
În raportul anual al OLAF pentru 2025, publicat luni, Klement a scris că instituțiile UE au „o obligație morală” să „îmbrățișeze transparența”. Raportul menționează că OLAF a închis anul trecut opt cazuri care au implicat membri ai personalului Parlamentului European.
Parlamentul European și-a revizuit în 2023 codul de conduită și regulamentul de procedură, introducând noi obligații pentru eurodeputați, inclusiv cerințe mai stricte privind declararea intereselor private și o interdicție a activităților de lobby. Un purtător de cuvânt al Parlamentului a refuzat să comenteze, potrivit articolului.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție riscă să blocheze aparatul guvernamental , acuzând PSD că „se profilează ca opoziție” din interior și alimentează instabilitatea politică, potrivit news.ro . Bolojan a spus, duminică seară, la B1TV, că PSD ar fi început „de câteva luni” să critice măsurile adoptate de guvern, evitând asumarea deciziilor luate în coaliție. Premierul susține că există „stenograme” și martori care ar arăta că reprezentanții PSD au fost de acord cu deciziile adoptate. Miza: stabilitatea politică și funcționarea guvernului În intervenția sa, premierul a legat direct disputa din coaliție de riscul încetinirii activității administrative, afirmând că aparatul guvernamental „dacă nu are o direcție clară, dacă nu este stabilitate, își reduce turația motoarelor”. În acest context, el a descris discuțiile recurente despre schimbarea guvernului drept un factor cu „efecte negative” pentru țară. Contextul economic invocat de premier Bolojan a reamintit că, în prima parte a guvernării, coaliția a fost nevoită să aplice rapid măsuri cu efect imediat, inclusiv creșteri de taxe, și să reducă unele cheltuieli. El a afirmat că aceste decizii au fost aprobate „cu acordul tuturor partidelor din coaliție” și că, potrivit datelor financiare și analizelor la care a făcut referire, deficitul ar fi fost închis „mult mai mic”, iar gradul de îndatorare raportat la PIB ar fi început să scadă. Premierul a admis însă că măsurile au efecte de contracție economică și pot genera neajunsuri pentru populație, dând ca exemplu creșterea TVA, care se traduce prin scumpiri la unele produse. Acuzațiile la adresa PSD Întrebat de ce PSD nu își asumă public măsurile luate, Bolojan a răspuns că partidul „a mințit pur și simplu” când a susținut că nu a participat la anumite decizii. El a plasat schimbarea de atitudine „după” toamna anului trecut, perioadă până la care coaliția ar fi acționat „relativ unitar”. „Am văzut treptat, treptat a apărut o tendinţă a Partidului Social Democrat (...) de a se profila ca opoziţie din interiorul coaliţiei de guvernare, criticând măsurile, fugind de orice fel de răspundere, minţind pur şi simplu cu faptul că n-au participat la o decizie sau alta”, a declarat Bolojan. Premierul a mai susținut că această conduită ar fi contribuit la „crearea unui climat practic de instabilitate politică”, accelerat în ultima perioadă, „dinainte de aprobarea bugetului”, când ar fi devenit dominante discuțiile despre schimbarea guvernului. [...]
PSD condiționează rămânerea la guvernare de respectarea protocolului de coaliție , iar o eventuală ieșire ar însemna retragerea „cu toate structurile”, inclusiv din pozițiile-cheie din Parlament, potrivit declarațiilor făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 . Președintele PSD a spus că, dacă partidul decide să plece de la guvernare, nu va exista o retragere parțială. În același timp, a indicat că decizia depinde de „cum se desfășoară consultările”, fără să detalieze un calendar sau un rezultat așteptat. Ce înseamnă „pleacă cu toate structurile” În intervenția sa, Grindeanu a legat explicit ieșirea PSD de la guvernare de retragerea completă din arhitectura de putere stabilită prin protocolul coaliției, inclusiv din funcțiile parlamentare care fac parte din acest aranjament. „Dacă PSD pleacă de la guvernare, pleacă cu toate structurile, nu e semi-plecat. Haideți să vedem cum se desfășoară consultările.” Miza: funcțiile din Parlament, legate de protocol Întrebat dacă ar demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților în cazul ruperii coaliției, liderul PSD a răspuns că atât șefia Senatului, cât și cea a Camerei Deputaților sunt „parte a acestui protocol”, iar dacă protocolul nu mai este în vigoare, funcțiile pot fi rediscutate. „Președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților sunt parte a acestui protocol. Dacă acest protocol nu mai este în vigoare și lucrurile sunt rediscutate, da, fără niciun fel de problemă.” Contextul invocat: stabilitatea, justificată doar dacă produce „prosperitate” Grindeanu a mai afirmat că stabilitatea politică este „foarte bună” doar în măsura în care „asigură prosperitate”, susținând că „nu e cazul” și că „lucrurile nu merg în direcția bună”. În acest cadru, a spus că situația politică se poate încheia rapid dacă se ajunge la o soluție. „Stabilitatea politică e foarte bună, este excepțională, dacă asigură prosperitate. Nu e cazul. Lucrurile nu merg în direcția bună. E de datoria noastră să încercăm să reparăm aceste lucruri și să îndreptăm direcția.” [...]
Stabilitatea Guvernului Bolojan depinde de voturile AUR la o eventuală moțiune de cenzură , iar această dependență poate bloca sau accelera schimbarea executivului în următoarele săptămâni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Constituția permite guvernului condus de Ilie Bolojan să funcționeze interimar timp de 45 de zile fără votul Parlamentului, însă perioada se poate încheia mai devreme dacă Legislativul adoptă o moțiune de cenzură. În acest context, PSD ar putea reuși să treacă o moțiune doar cu sprijinul AUR, în timp ce o moțiune inițiată de AUR ar avea, potrivit sursei, sprijinul social-democraților „garantat”. De ce AUR devine actorul-cheie în Parlament Profesorul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) susține că AUR are motive să ezite să ajute PSD să obțină o victorie politică împotriva lui Ilie Bolojan, în condițiile în care cele două partide concurează pe același electorat. În același timp, AUR ar încerca să proiecteze o imagine de partid „responsabil”, inclusiv prin promovarea unor figuri care să transmită „competență și seriozitate”, ceea ce ar explica prudența tactică. Analiza indică și un paradox politic: PSD ar avea nevoie de AUR pentru a debarca un guvern, dar AUR poate refuza să-și „unească voturile” cu PSD, tocmai pentru că ar fi dificil de justificat public o convergență cu un partid pe care l-a atacat, mai ales în condițiile în care PSD a fost anterior la guvernare. Coaliție PSD–AUR: puțin probabilă și cu obstacol la Cotroceni O coaliție formală PSD–AUR este descrisă drept „foarte puțin probabilă”, pe fondul competiției directe pentru electorat. În plus, Mișcoiu invocă un obstacol instituțional: președintele Nicușor Dan ar fi spus explicit că nu va numi un premier propus de o asemenea grupare, ceea ce ar face o astfel de formulă dificil de pus în practică. În paralel, PSD ar prefera, potrivit analizei, revenirea la o coaliție cu PNL, dar cu schimbarea premierului. Sorin Grindeanu este citat afirmând: „Nu poate nimeni să facă majoritate fără PSD și fără AUR. Ori faci o majoritate care să includă PSD, ori faci o majoritate care să includă AUR”. Ce urmează după interimat: două variante discutate Mișcoiu conturează două direcții principale după căderea guvernului sau după expirarea interimatului de 45 de zile: Un alt premier din partea PNL , „mai abil” în negocieri și „mai puțin intransigent” pe reforme; este menționat numele lui Predoiu, cu riscul unei reacții negative în zona de centru-dreapta, care ar putea percepe schimbarea ca „o trădare”. Un premier tehnocrat , care ar presupune rescrierea protocolului coaliției și ridică semne de întrebare privind susținerea din partea USR și chiar a întregului PNL. Mișcoiu avertizează că un tehnocrat ar putea aplica doar un program pe termen mediu de „limitare a daunelor economice”, fiind „la mila partidelor”. În privința alegerilor anticipate, analiza notează că acestea ar fi dorite doar de AUR, în timp ce celelalte partide ar evita scenariul din cauza riscurilor electorale. [...]
USR spune că este pregătit și pentru alegeri anticipate , pe fondul riscului ca PSD să-și retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan , într-un episod care poate bloca continuarea reformelor și poate prelungi incertitudinea guvernării, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni de ministrul Apărării, Radu Miruță , care afirmă că, dacă „apelurile la rațiune” nu au efect, USR ia în calcul inclusiv scenariul anticipatelor. În același timp, el susține că renunțarea la reforme după „10 luni” ar însemna „un abandon” și acuză PSD că ar încerca să țină țara „captivă intereselor de partid”. „Dacă toate apelurile la rațiune sunt fără ecou, noi la USR suntem pregătiți să mergem și în alegeri anticipate, dar să renunțăm la lupta începută (...) ar fi un abandon.” Miza: stabilitatea politică și capacitatea de a continua reformele Miruță le reproșează social-democraților că nu ar fi propus „nicio soluție reală pentru criza bugetară” pe care, în opinia sa, au creat-o. Totodată, el afirmă că deciziile Guvernului Bolojan au fost adoptate cu acordul PSD în coaliție și critică ceea ce descrie drept dublu discurs: „ziua la guvernare și seara în opoziție”. Ministrul admite că măsurile guvernamentale au generat nemulțumiri, dar argumentează că „reconstrucția” presupune decizii dificile și că „stagnarea costă și mai mult”. Ce invocă Miruță ca rezultate în Guvern În postarea citată de Agerpres, Miruță spune că a „tăiat privilegii” și a înlocuit „răsplata politică” cu performanța, dar avertizează că reformele fără susținere parlamentară vor fi mai greu de dus mai departe. El enumeră și câteva exemple de decizii sau direcții pe care le pune pe seama schimbării de abordare în guvernare, între care: fabrica de pulberi de la Făgăraș; programe de înzestrare a Armatei Române prin SAFE, cu producție în România; recuperarea unor active ale statului; trimiterea spre cercetare a celor care ar fi tratat bunurile publice „ca pe proprietăți personale”. Contextul imediat: votul PSD asupra sprijinului pentru Bolojan Declarațiile vin în ziua în care PSD decide prin vot dacă își menține sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Consultarea internă, denumită „Momentul Adevărului”, are loc la Palatul Parlamentului de la ora 17:00 și implică aproximativ 5.000 de membri ai organizațiilor județene și ai Consiliului Politic Național, conform Agerpres. [...]
Amenințarea USR cu alegeri anticipate ridică miza consultării interne din PSD și pune presiune pe stabilitatea guvernării , după ce ministrul Apărării, Radu Miruță , a acuzat PSD că încearcă să „șantajeze o țară întreagă” prin jocuri politice în jurul sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Miruță (USR) a transmis că ziua în care PSD își consultă membrii privind rămânerea în coaliția de guvernare este „momentul adevărului” pentru România și a criticat demersurile social-democraților, susținând că partidul condus de Sorin Grindeanu nu poate condiționa stabilitatea guvernării prin decizii politice. Într-o postare pe Facebook, ministrul a descris intrarea sa în Guvern ca pe o confruntare cu „ani de inerție” rezumați prin „nu se poate”, afirmând că, în câteva luni, Executivul ar fi demonstrat contrariul. El a invocat, între exemple, proiectul unei fabrici de pulberi la Făgăraș, programe de înzestrare a Armatei Române prin SAFE cu producție în România, recuperarea unor active ale statului și trimiterea spre cercetare a celor care „au tratat bunurile publice ca pe proprietăți personale”. Presiune politică pe coaliție și pe agenda guvernării Ministrul a acuzat PSD că nu ar fi venit „cu nicio soluție reală” pentru criza bugetară și că ar încerca să se poziționeze simultan la guvernare și în opoziție, subliniind că „toate deciziile Guvernului Bolojan au fost luate cu acordul PSD în Coaliție”. „Nu poți fi ziua la guvernare și seara în opoziție la televizor și pe rețelele sociale.” În același mesaj, Miruță a cerut PSD să „explice dezastrul bugetar lăsat în urmă” și a susținut că „curățenia doare”, dar „stagnarea costă și mai mult”, în contextul unor decizii „dificile” pe care guvernarea le-ar fi luat. Consultarea din PSD și scenariul anticipatelor Declarațiile vin în contextul în care PSD organizează la Palatul Parlamentului un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, în cadrul căruia membrii partidului sunt consultați cu privire la retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan (detalii în Adevărul și Adevărul ). Miruță a avertizat că o eventuală retragere a miniștrilor PSD ar face mai dificilă implementarea agendei guvernamentale, dar a susținut că USR este pregătit inclusiv pentru alegeri anticipate, dacă „apelurile la rațiune” nu au efect. „Noi la USR suntem pregătiți să mergem și în alegeri anticipate.” În final, ministrul a încadrat disputa drept una care depășește persoana premierului, afirmând că miza ar fi „zbaterea PSD de a ține țara noastră captivă intereselor de partid” și acuzând social-democrații de „poker politic cu destine”. [...]
PSD ar urma să depună săptămâna viitoare o moțiune de cenzură , un demers care poate declanșa o nouă rundă de instabilitate politică și care, pentru a trece, depinde de o majoritate dificil de construit în Parlament, potrivit Stirile Pro TV , care citează surse politice. Miza imediată este aritmetica parlamentară: ca să răstoarne Guvernul condus de Ilie Bolojan, PSD ar avea nevoie și de voturile AUR, plus sprijinul altor parlamentari dispuși să voteze moțiunea. În paralel, PSD își consultă luni membrii cu privire la rămânerea în coaliția de guvernare, într-un eveniment intern intitulat „Momentul adevărului”, programat la ora 17:00, la Palatul Parlamentului . Potrivit liderilor PSD, consultarea are o singură întrebare și vizează retragerea sprijinului politic pentru premier. Dacă premierul nu demisionează — iar Ilie Bolojan a anunțat că nu va face acest pas — PSD indică drept „următor pas” retragerea miniștrilor săi din Guvern. În consultarea internă sunt așteptați aproximativ 5.000 de membri PSD, pe un model similar celui folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. Semnale dinspre Președinție și reacția premierului Președintele Nicușor Dan a apreciat luni că scenariul unei moțiuni de cenzură „nu este unul foarte apropiat”. „Nu cred că suntem foarte aproape de moţiune de cenzură.” La rândul său, premierul Ilie Bolojan a transmis că, dacă PSD se retrage de la guvernare, va dispune înlocuirea oamenilor propuși de PSD în funcții guvernamentale și că executivul își va continua mandatul până când va fi demis prin moțiune de cenzură, „conform prevederilor constituționale”. În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că tensiunile au legătură și cu măsuri care vizează „astuparea unor găuri” și eliminarea „pierderilor cronice”, invocând și lipsa unor propuneri „cu fundament financiar”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele repere sunt: consultarea internă a PSD, luni, de la ora 17:00, la Palatul Parlamentului; în funcție de rezultat, retragerea sprijinului politic pentru premier și, posibil, retragerea miniștrilor PSD; depunerea moțiunii de cenzură „săptămâna viitoare”, conform surselor politice citate de Știrile Pro TV. [...]
