Știri
Știri din categoria Politică
Noul șef al OLAF cere clarificarea accesului în Parlamentul European, avertizând că miza este reputația instituțiilor, într-o dispută juridică privind cât de departe pot merge anchetatorii în percheziții și verificări în sediul legislativului, relatează Politico.
Petr Klement, numit director general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în februarie, spune că instituția pe care o conduce „încă se luptă” să obțină accesul necesar pentru a investiga corespunzător suspiciuni de abateri în Parlament și cere „mai multă claritate” asupra puterilor investigatorilor. Într-un interviu acordat publicației la Bruxelles, el a argumentat că dezbaterea ar trebui închisă „de dragul reputației ambelor instituții”, în special a Parlamentului European.
Miza este una de reglementare și funcționare: potrivit regulilor actuale, OLAF – organism administrativ fără competența de a iniția urmăriri penale – trebuie să ceară permisiunea de a accesa spațiile Parlamentului cu 48 de ore înainte, cu excepția cazurilor „excepționale” în care o astfel de notificare ar compromite ancheta. Există și un acord de cooperare din 2013 între OLAF și Parlament, care ar trebui să faciliteze accesul, pe baza unui aranjament mai vechi (1999) ce prevede că serviciul de securitate al Parlamentului „va asista” OLAF în desfășurarea practică a investigațiilor.
Disputa a devenit mai vizibilă în timpul scandalului de corupție din 2022, cunoscut drept Qatargate, anchetă în Belgia privind presupuse încercări ale Qatarului și Marocului de a influența deciziile Parlamentului. Atunci, anchetatorii OLAF s-au plâns că au fost împiedicați să acceseze birourile eurodeputaților și dispozitivele acestora.
Consiliul de supraveghere al OLAF a consemnat într-un raport din 2024 că Parlamentul ar fi rămas reticent în a permite investigatorilor să efectueze percheziții și că legislativul ar fi considerat că entitatea „cel mai bine plasată” să investigheze astfel de acuzații este chiar Parlamentul, nu OLAF, sugerând că OLAF ar trebui să evite investigații paralele. Klement a spus că este „complet de acord” cu această evaluare.
Klement leagă rezolvarea problemei de o revizuire a legislației OLAF așteptată mai târziu în acest an, parte a unei reforme mai ample a Comisiei Europene privind „arhitectura antifraudă” a UE – setul de reguli pentru organismele care gestionează frauda, criminalitatea și corupția în interiorul Uniunii.
El insistă însă că nu cere extinderea competențelor OLAF, ci delimitarea lor:
„Nu cer mai multe competențe, nu avem nevoie de mai multe puteri, nu suntem «după» nimeni. Dar vrem claritate asupra a ceea ce putem și ceea ce nu putem face.”
În raportul anual al OLAF pentru 2025, publicat luni, Klement a scris că instituțiile UE au „o obligație morală” să „îmbrățișeze transparența”. Raportul menționează că OLAF a închis anul trecut opt cazuri care au implicat membri ai personalului Parlamentului European.
Parlamentul European și-a revizuit în 2023 codul de conduită și regulamentul de procedură, introducând noi obligații pentru eurodeputați, inclusiv cerințe mai stricte privind declararea intereselor private și o interdicție a activităților de lobby. Un purtător de cuvânt al Parlamentului a refuzat să comenteze, potrivit articolului.
Recomandate
Parlamentul European analizează posibile sancțiuni împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă după participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare internă: procedura poate duce la penalizări financiare și la limitarea temporară a drepturilor de participare și reprezentare în cadrul instituției. Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a cerut o analiză după ce, „în urmă cu puțin timp”, a fost înregistrată o plângere la Parlamentul European privind deplasarea Dianei Șoșoacă la forumul organizat în Rusia, conform unor surse de la Strasbourg citate de publicație. Cum funcționează procedura și cine decide Metsola a transmis o solicitare către Grupul de control din comisia privind statutul deputaților din Parlamentul European. În urma verificărilor, comisia urmează să propună o pedeapsă, iar decizia finală de menținere sau nu a sancțiunii îi aparține președintei Parlamentului European. Ce sancțiuni sunt luate în calcul Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile posibile includ: penalizare financiară; suspendarea dreptului de a participa, pentru o perioadă, la ședințele de plen ale Parlamentului European; suspendarea, pentru o perioadă, a dreptului de a reprezenta oficial Parlamentul European în deplasări în străinătate. Reacțiile: apărarea Dianei Șoșoacă și criticile din PE Diana Șoșoacă susține că nu ar fi folosit fonduri ale Uniunii Europene pentru deplasare și afirmă că nu a fost informată despre o investigație. „Nu e prima oară când am plecat în Rusia. N-am folosit niciodată fondurile Uniunii Europene, pentru că nu ai cum. Pentru a pleca într-o delegație cu fonduri ale Uniunii Europene, trebuie să faci o cerere și să ți se aprobe acea plecare pe bani europeni. Nici măcar nu am făcut așa ceva. Deocamdată, pe mine nu m-a anunțat nimeni că e să vă investigați.” Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că prezența ei în Rusia a generat un șoc în rândul multor membri ai Parlamentului European, inclusiv în contextul unor poziții considerate favorabile Federației Ruse. „Toată lumea a fost șocată să vadă că un membru al Parlamentului European, chiar dacă se știa de mult timp că are poziții favorabile Federației Ruse, are contacte cu Federația Rusă. Chiar dacă aceste lucruri au fost cunoscute, a fost un șoc pentru multă lume să o vadă în Federația Rusă.” În acest stadiu, potrivit informațiilor disponibile, analiza este în curs, iar eventualele sancțiuni depind de concluziile comisiei și de decizia finală a președintei Parlamentului European. [...]
PNL își păstrează calendarul de reorganizare și congres, în pofida chemării la DNA a lui Ciprian Ciucu , susține europarlamentarul Gheorghe Falcă, într-o intervenție citată de Antena 3 . Mesajul transmis din interiorul partidului este că planul de conducere și pașii procedurali au fost stabiliți înaintea evoluțiilor din zona penală și a schimbărilor de calendar legate de învestirea Guvernului Veștea. Potrivit lui Falcă, PNL a intrat în procedura de organizare a unui congres extraordinar în contextul în care Ilie Bolojan „își pune mandatul la dispoziția partidului”, iar liberalii vor să stabilească o nouă direcție și să adopte un nou statut. În planul de reorganizare invocat, partidul ar urma să aibă un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu. Falcă a detaliat și o structură de conducere extinsă, cu un președinte, un prim-vicepreședinte, un secretar general, opt vicepreședinți pentru politica națională și alți opt vicepreședinți care să sprijine secretarul general în implementarea politicii partidului în teritoriu. Calendarul intern: Consiliu Național extraordinar înainte de congres Falcă a mai spus că PNL va avea vineri un Consiliu Național extraordinar, în care partidul urmează să se pregătească pentru congres și să își confirme poziția privind relația cu PSD. În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar vrea să intre „doctrinar” în zona creștin-democrată, cu valențe conservatoare. Reacția la chemarea la DNA: „calculele” erau făcute Întrebat în ce măsură chemarea la DNA a lui Ciprian Ciucu afectează ședința de duminică, Falcă a susținut că planul pentru congres fusese stabilit încă de luni. „Calculele acestea le-am făcut luni. Știam că Guvernul Veștea va fi validat miercuri.” El a mai afirmat că organizarea congresului nu era în concurență cu procedura de învestire a Guvernului și că, procedural, „abia duminică” putea avea loc congresul. În plus, potrivit lui Falcă, faptul că votul pentru Guvern trece dincolo de ziua de duminică „nu schimbă datele problemei” în interiorul PNL. În același set de declarații, Falcă a susținut că Adrian Veștea este „în afara partidului” de marțea trecută, în contextul procedurilor legate de formarea noului Guvern. [...]
Acordul SUA–Iran ar putea reduce temporar riscurile pe ruta petrolului, dar lasă loc pentru noi costuri după expirarea unei ferestre de 60 de zile privind libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Bild , care prezintă un document în 14 puncte semnat de Donald Trump la Palatul Versailles. În forma descrisă, înțelegerea prevede că ambele părți își opresc blocadele în Strâmtoarea Hormuz și permit „libera navigație”, însă doar pentru 60 de zile, interval în care ar urma să fie negociat acordul final. Publicația notează că, după această perioadă, Iranul ar putea introduce o „taxă de serviciu” pentru tranzit, idee atribuită de Bild negociatorului-șef iranian Mohammed Bagher Ghalibaf . O astfel de taxă ar însemna costuri suplimentare în lanțul de aprovizionare cu energie, într-un punct critic pentru transporturile maritime. Miza economică: sancțiuni, bani deblocați și sprijin de miliarde Pe lângă componenta de navigație, textul prezentat include concesii cu impact economic direct pentru Teheran. SUA s-ar angaja să pună capăt „tuturor tipurilor de sancțiuni”, inclusiv celor legate de rezoluții ONU, iar Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, conform relatării. În plus, SUA ar urma să deblocheze fonduri iraniene înghețate, descrise ca fiind „până la 167 de miliarde de dolari” (aprox. 768 miliarde lei), potrivit unor „surse” citate în material. Bild mai arată că reluarea exporturilor de petrol și accesul la bani înghețați sunt printre cele mai importante beneficii economice pentru Iran. Puncte rămase neclare: programul nuclear și acordul final la ONU În zona nucleară, documentul ar include formularea că Iranul „reconfirmă” că nu va dobândi și nu va dezvolta arme nucleare, însă detaliile ar rămâne deschise. CNN este citat cu evaluarea că există spațiu de interpretare, inclusiv în privința posibilității Iranului de a continua un program nuclear civil, iar formularea ar fi mai slabă decât în acordul nuclear din perioada administrației Obama. Un alt element cu potențial de blocaj este procedura de validare: acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, unde membrii permanenți – inclusiv China și Rusia – au drept de veto. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cele 14 puncte ar avea sub 800 de cuvinte, iar negocierea completă ar trebui încheiată în 60 de zile. Până atunci, efectul practic major rămâne fereastra limitată de „liberă navigație” în Hormuz, cu riscul ca, ulterior, condițiile de tranzit să fie renegociate într-o formă care să introducă noi costuri pentru transportul de energie. [...]
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
Traian Băsescu cere un protest diplomatic „de cea mai puternică categorie” după explozia unei drone ucrainene în Portul Constanța , avertizând că incidentul putea degenera într-o catastrofă la danele petroliere, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține că România ar fi trebuit să reacționeze imediat și ferm, pentru a consemna oficial cazul în relația bilaterală cu Ucraina. Invitat miercuri seară la TVR Info, Băsescu a argumentat că accesul în zona danelor petroliere nu se poate face „accidental”, ceea ce îl face să creadă că drona a fost ghidată intenționat. În sprijinul afirmației, el a invocat experiența sa de comandant de navă și faptul că a navigat de „sute de ori” în zona respectivă. Riscul operațional invocat: rezervoarele petroliere Băsescu a spus că doar „norocul” a făcut ca drona să lovească sistemele de protecție ale firmei de depoluare de la Dana 78, unde elicea s-ar fi rupt, împiedicând-o să înainteze spre rezervoarele petroliere. „Dacă nu aveam norocul accidentului, putea fi o catastrofă”. În acest context, fostul șef al statului a criticat lipsa unei reacții ferme a autorităților române, considerând că incidentul nu poate fi „scuzat” prin contextul războiului. „Faptul că n-am reacționat să-i bușim pe ucraineni e o rușine. Acea dronă putea să arunce în aer rezervoarele de petrol”. Miza de reglementare și politică externă: consemnarea oficială a incidentului În opinia lui Băsescu, România ar fi trebuit să formuleze imediat un protest diplomatic la nivel maxim, nu doar să ceară explicații, tocmai pentru ca incidentul să fie înregistrat în documentele bilaterale. „Povestea că o să le cerem explicații nu ține. Trebuia un protest diplomatic de cea mai puternică categorie”. Fostul președinte a adăugat că, deși România trebuie să sprijine Ucraina, episodul rămâne „un element de mare risc” care ar trebui tratat formal, inclusiv cu gândul la relația de după război, când – în evaluarea sa – ar putea apărea „o problemă” între cele două țări. În același timp, el a respins varianta potrivit căreia drona ar fi fost preluată de forțe rusești. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în Portul Constanța, precum și despre detaliile privind zona Dana 78 și sistemele de protecție lovite de dronă. [...]
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
