Știri
Știri din categoria Politică
Noul șef al OLAF cere clarificarea accesului în Parlamentul European, avertizând că miza este reputația instituțiilor, într-o dispută juridică privind cât de departe pot merge anchetatorii în percheziții și verificări în sediul legislativului, relatează Politico.
Petr Klement, numit director general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în februarie, spune că instituția pe care o conduce „încă se luptă” să obțină accesul necesar pentru a investiga corespunzător suspiciuni de abateri în Parlament și cere „mai multă claritate” asupra puterilor investigatorilor. Într-un interviu acordat publicației la Bruxelles, el a argumentat că dezbaterea ar trebui închisă „de dragul reputației ambelor instituții”, în special a Parlamentului European.
Miza este una de reglementare și funcționare: potrivit regulilor actuale, OLAF – organism administrativ fără competența de a iniția urmăriri penale – trebuie să ceară permisiunea de a accesa spațiile Parlamentului cu 48 de ore înainte, cu excepția cazurilor „excepționale” în care o astfel de notificare ar compromite ancheta. Există și un acord de cooperare din 2013 între OLAF și Parlament, care ar trebui să faciliteze accesul, pe baza unui aranjament mai vechi (1999) ce prevede că serviciul de securitate al Parlamentului „va asista” OLAF în desfășurarea practică a investigațiilor.
Disputa a devenit mai vizibilă în timpul scandalului de corupție din 2022, cunoscut drept Qatargate, anchetă în Belgia privind presupuse încercări ale Qatarului și Marocului de a influența deciziile Parlamentului. Atunci, anchetatorii OLAF s-au plâns că au fost împiedicați să acceseze birourile eurodeputaților și dispozitivele acestora.
Consiliul de supraveghere al OLAF a consemnat într-un raport din 2024 că Parlamentul ar fi rămas reticent în a permite investigatorilor să efectueze percheziții și că legislativul ar fi considerat că entitatea „cel mai bine plasată” să investigheze astfel de acuzații este chiar Parlamentul, nu OLAF, sugerând că OLAF ar trebui să evite investigații paralele. Klement a spus că este „complet de acord” cu această evaluare.
Klement leagă rezolvarea problemei de o revizuire a legislației OLAF așteptată mai târziu în acest an, parte a unei reforme mai ample a Comisiei Europene privind „arhitectura antifraudă” a UE – setul de reguli pentru organismele care gestionează frauda, criminalitatea și corupția în interiorul Uniunii.
El insistă însă că nu cere extinderea competențelor OLAF, ci delimitarea lor:
„Nu cer mai multe competențe, nu avem nevoie de mai multe puteri, nu suntem «după» nimeni. Dar vrem claritate asupra a ceea ce putem și ceea ce nu putem face.”
În raportul anual al OLAF pentru 2025, publicat luni, Klement a scris că instituțiile UE au „o obligație morală” să „îmbrățișeze transparența”. Raportul menționează că OLAF a închis anul trecut opt cazuri care au implicat membri ai personalului Parlamentului European.
Parlamentul European și-a revizuit în 2023 codul de conduită și regulamentul de procedură, introducând noi obligații pentru eurodeputați, inclusiv cerințe mai stricte privind declararea intereselor private și o interdicție a activităților de lobby. Un purtător de cuvânt al Parlamentului a refuzat să comenteze, potrivit articolului.
Recomandate
Un amendament la legea ANI ar putea declanșa pierderea mandatului pentru aleși deja sancționați , iar Dominic Fritz avertizează, într-o dispută politică deschisă, că schimbarea riscă să întârzie legea și să complice relația României cu Comisia Europeană , cu efecte asupra banilor din PNRR, potrivit Adevărul . Miza imediată este un articol adoptat în Comisia juridică a Senatului, introdus în noua lege a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar prevedea că persoanele ce au primit înainte de adoptarea legii o decizie de conflict de interese administrativ își pierd mandatele în 30 de zile de la publicarea noii legi. Fritz susține că prevederea ar avea efect retroactiv și ar fi „vădit neconstituțională”, pentru că ar introduce o sancțiune nouă pentru fapte deja judecate definitiv. Ce efecte ar putea produce amendamentul, dincolo de cazul Fritz Președintele USR afirmă că modificarea nu l-ar viza doar pe el, ci „toate persoanele” găsite în incompatibilitate sau conflict de interese. În același timp, el leagă disputa de calendarul și riscurile de implementare ale reformelor asumate de România: adoptarea amendamentului ar putea întârzia intrarea în vigoare a legii; ar putea crea probleme în relația cu Comisia Europeană; ar pune „din nou în pericol” sute de milioane de euro din PNRR, Fritz indicând un ordin de mărime de aproximativ 800 de milioane de euro. În același mesaj, Fritz a indicat că următorul pas procedural este votul final în Senat, programat în aceeași zi la ora 16:00. Reacții politice: acuzații de „dedicație” și replica AUR Fritz acuză că amendamentul a fost introdus și votat de „PSD de mână cu AUR” și că ar fi „cu dedicație” pentru el, avertizând asupra unui „precedent periculos” prin care majoritatea ar modifica regulile pentru a elimina adversari politici. George Simion (AUR) a respins acuzațiile și a justificat votul partidului pentru amendament prin ideea că „oricine este incompatibil trebuie să meargă acasă”, criticând totodată argumentul legat de PNRR și calificând reacția USR drept exagerată. Ce urmează: posibilă sesizare la CCR și risc de întârziere Dominic Fritz a anunțat că va exista o sesizare la Curtea Constituțională , susținând că demersul ar putea împinge intrarea în vigoare a legii până spre finalul lunii august. În logica prezentată de liderul USR, întârzierea ar menține presiunea pe jalonul de integritate și ar amplifica riscul asupra finanțărilor din PNRR destinate investițiilor publice. [...]
Decizia lui Benjamin Netanyahu de a bloca transferul sistemului „Domul de Fier” către Ucraina scoate la iveală limitele practice ale coproducțiilor militare SUA–Israel , în condițiile în care acordurile industriale îi dau Israelului drept de veto asupra utilizării și reexportului, potrivit Washington Post . Propunerea de transfer a fost înaintată în 2023 de senatorul republican Lindsey Graham , însă Netanyahu a respins-o invocând termenii unui acord de producție în comun care „oferă Israelului ultimul cuvânt” privind utilizarea sistemului, chiar dacă bateriile de rachete vizate au fost plătite de guvernul SUA. De ce contează: veto-ul de export devine temă de politică de apărare în Congres Episodul este folosit acum ca argument în dezbaterea din Congres privind extinderea cooperării SUA–Israel dincolo de apărarea antirachetă, către domenii tehnologice precum arme biologice, inteligență artificială, securitate cibernetică și sisteme de energie direcționată. Propunerea apare într-un proiect de lege privind politica de apărare în valoare de 1,15 trilioane de dolari (aprox. 5,2 trilioane lei), adoptat în Camera Reprezentanților săptămâna trecută, și are sprijinul lui Netanyahu, al parlamentarilor americani pro-Israel din ambele partide și al Comitetului American-Israel pentru Afaceri Publice (AIPAC), grup de lobby influent. Inițiativa este însă contestată de democrați de stânga și de unii republicani de dreapta, care încearcă să o oprească în Senat. Senatorul Chris Van Hollen (democrat, Maryland) a criticat situația, susținând că sistemele pe care SUA voiau să le transfere Ucrainei erau staționate în sud-vestul Statelor Unite și plătite de contribuabilii americani, dar Israelul a respins transferul. „Ne compromite suveranitatea și dăunează securității noastre naționale prin limitarea opțiunilor noastre.” Context: competiție pentru resurse și presiune pe muniții Discuția are loc pe fondul unei competiții pentru resurse între doi aliați ai SUA, Ucraina și Israel. În aceeași perioadă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la Washington, iar cererile simultane de sprijin american au creat, potrivit sursei, o „competiție cu sumă nulă”. Zelenski a declarat pentru Axios că președintele Donald Trump i-a spus că va fi dificil să fie îndeplinită cererea Ucrainei de 300 de interceptoare Patriot, deoarece munițiile sunt consumate în războiul din Iran. Tot în acest context, Ambasada Israelului la Washington a invocat, pentru Washington Post , riscul ca „tehnologia să ajungă în mâinile iranienilor” ca motiv de îngrijorare legat de transferul „Domului de Fier” către Ucraina. Ce urmează: Senatul decide, iar „dreptul de veto” rămâne în discuție Prevederea privind extinderea cooperării industriale este una dintre temele pe care senatorii americani le analizează în cadrul proiectului anual al apărării, considerat de parlamentari drept „trebuie adoptat” deoarece stabilește politici militare, inclusiv creșteri salariale pentru trupe și limite de cheltuieli. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat pentru Washington Post că nu este deranjat de capacitatea Israelului de a respinge exporturile către țări terțe în cazul coproducțiilor, argumentând că astfel de restricții sunt tipice în asemenea aranjamente și susținând ideea unui parteneriat mai strâns între industriile de apărare ale celor două țări. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România își menține traiectoria financiară și jaloanele PNRR, deși criza politică rămâne blocată , potrivit G4Media . Într-un mesaj video înregistrat, transmis la aproape trei luni după declanșarea crizei prin căderea Guvernului Bolojan, șeful statului nu anunță însă niciun demers concret pentru deblocarea situației (consultări noi cu partidele sau desemnarea unui premier). Mesajul are o miză directă pentru mediul economic și financiar: Nicușor Dan susține că, „în ciuda zgomotului politic”, instituțiile continuă să livreze pe angajamentele din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ) și pe disciplina bugetară, iar această separare între „acțiunea politică” și „zgomotul politic” ar trebui să fie luată în calcul inclusiv de investitori. PNRR: legi trecute, trei jaloane rămase Președintele afirmă că Parlamentul a adoptat în săptămâna respectivă mai multe legi care reprezintă jaloane în PNRR și că urmează să le promulge săptămâna viitoare. Printre acestea, el menționează Codul urbanismului, aflat în dezbatere din 2019. În mesaj, Nicușor Dan spune că au mai rămas trei jaloane PNRR: legea ANI (Agenția Națională de Integritate) – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea biodiversității – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea salarizării – descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”, aflat în dezbatere. Tot în acest context, președintele afirmă că greva din sănătate a fost suspendată, „un mic pas înainte”. Semnale către piețe: „acord politic” pe traiectoria financiară, bugetul 2027 și euro Nicușor Dan susține existența unui „acord politic” pe câteva direcții cu relevanță pentru stabilitatea macroeconomică: păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de componența viitorului guvern; elaborarea bugetului pe 2027 încă din toamna acestui an, invocând nevoia de predictibilitate; trecerea la euro: viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” pentru următorii ani. În mesaj, președintele salută și raportul Fitch , despre care spune că reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar notează că există „o oarecare îngrijorare” în raport față de situația politică. Criza politică: fără pași noi anunțați Deși vorbește despre „scandal inutil” și despre faptul că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”, Nicușor Dan nu indică măsuri instituționale pentru ieșirea din blocaj. Publicația notează și că președintele nu face nicio referire la acțiunile PSD de blocare în Parlament a reformelor din PNRR. În același mesaj, șeful statului recunoaște scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar afirmă că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează.” „Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic.” „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern.” [...]
O eventuală suspendare a președintelui Nicușor Dan are șanse mici să treacă, atât politic, cât și la vot , în condițiile în care partidele nu ar reuși să se alinieze în jurul unei acțiuni comune, iar electoratul nemulțumit nu se traduce automat într-o majoritate pentru demitere, potrivit news.ro . Traian Băsescu a declarat vineri seară, la B1 TV , că nu crede că partidele „se vor înțelege la suspendarea președintelui” și că nici nu vede șanse ca o astfel de procedură să aibă succes. „Nu cred că se vor înţelege la suspendarea preşedintelui. Şi nici nu cred că ar avea succes suspendarea preşedintelui.” De ce contează: pragul politic și testul referendumului Fostul președinte susține că nemulțumirea unei părți din alegători față de acțiunile lui Nicușor Dan nu înseamnă, automat, că aceiași oameni ar vota pentru suspendare. Mesajul indică un risc major pentru inițiatorii unei astfel de mișcări: chiar dacă ar exista tensiuni politice, transformarea lor într-un rezultat validat prin vot rămâne incertă. Precedentul invocat de Băsescu Băsescu a făcut trimitere la propria experiență, arătând că, deși a existat nemulțumire în electorat în momentul în care Parlamentul l-a suspendat, la referendumul ulterior alegătorii nu au mers la vot și nu a fost întrunit cvorumul. În logica lui, un scenariu similar ar putea afecta și o eventuală suspendare a actualului președinte. [...]
Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]
Respingerea „ legii integrității ” în Senat redeschide riscul pentru jalonul PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , iar PNL și USR anunță că vor redepune rapid proiectul fără amendamentele contestate, potrivit Mediafax . În plen au fost 112 senatori prezenți: 55 au votat „pentru”, 29 nu au votat, iar 28 s-au abținut, astfel că proiectul a fost respins. Miza: jalon PNRR și bani care pot fi ceruți înapoi Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Conform informațiilor din articol, dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, ar urma să returneze circa 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) deja cheltuiți. De ce nu a votat PNL: două amendamente considerate problematice Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că PNL nu a susținut proiectul din cauza a două amendamente introduse față de forma venită de la Camera Deputaților: un amendament care, în interpretarea PNL, ar fi dus la neconstituționalitatea legii, prin retroactivitatea unor prevederi, cu risc pentru jalonul PNRR; un amendament „cu cash-ul”, introdus „în ultima clipă” de PSD, cu care PNL spune că nu este de acord. Abrudean a mai spus că PNL și USR vor redepune legea „mâine dimineață” în forma „corectă”, fără cele două amendamente, cu obiectivul ca proiectul să fie aprobat „până la finalul lunii”, pentru a respecta termenul jalonului. Disputa politică: Zamfir vs. Bolojan, pe amendamentul PSD În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că blochează amendamentul PSD și că România ar risca să piardă fondurile din PNRR, sugerând că miza ar fi protejarea lui Dominic Fritz. Bolojan a respins acuzațiile și a susținut că amendamentul PSD încalcă principiul neretroactivității legii, criticând totodată PSD pentru lipsa asumării reformelor necesare pentru jaloanele din PNRR în anii anteriori. Context: reacția lui Dominic Fritz și referirea la o decizie definitivă Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat după introducerea amendamentului PSD, afirmând că acesta ar introduce o sancțiune nouă aplicată retroactiv și că demersul l-ar viza personal. Mediafax notează și că, în luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe Fritz pentru conflict de interese administrativ, legat de semnarea unui document urbanistic. Ce urmează Conform declarațiilor citate, PNL și USR intenționează să redepună proiectul fără amendamentele contestate, pentru reluarea circuitului parlamentar, în încercarea de a evita blocajul care ar putea pune în discuție jalonul PNRR și suma de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). [...]
