Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria. Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare.
Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea.
În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa.
Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei.
Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară.
„Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz.
În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă.
În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă.
Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la summitul de la Kiev pune pe agendă securitatea energetică și conectivitatea regională , teme cu impact direct asupra stabilității economice din zona Mării Negre, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale. Președintele României va participa miercuri, 15 iulie, la Kiev, la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est , vizita având loc în urma invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Formatul „Ucraina – Europa de Sud-Est” a fost lansat în 2023, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit Administrației Prezidențiale, platforma urmărește coordonarea regională pentru susținerea Ucrainei și pentru gestionarea efectelor războiului asupra unei regiuni cu interese comune în securitate, economie, conectivitate energetică și de infrastructură, reziliență și combaterea amenințărilor hibride. La Kiev, șeful statului urmează să reconfirme angajamentul României de a continua asistența pentru Ucraina și de a contribui la consolidarea securității și rezilienței în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est, conform comunicatului citat. Summitul va aborda, între altele, conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența, teme care influențează atât funcționarea infrastructurii critice, cât și predictibilitatea fluxurilor economice în regiune. [...]
PSD amenință cu blocarea unui jalon PNRR, refuzând să voteze legea salarizării unitare în forma actuală , pe motiv că proiectul ar nemulțumi „toată lumea” și că partidul nu a primit textul de la Guvern, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat luni seară, la România TV, că social-democrații nu vor susține în Parlament legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, act normativ care este inclus ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . „Dacă această lege a salarizării care nemulţumeşte pe toată lumea, pe profesori, pe medici, pe cei din apărare şi ordine publică, din agricultură, toate categoriile, din administraţia locală, din administraţia centrală... Nu o votăm!” De ce spune PSD că nu poate vota proiectul Grindeanu susține că PSD a cerut oficial proiectul de la Guvern, dar nu l-a primit. El a afirmat că a trimis o scrisoare în 5 mai către Guvern, către ministrul Pîslaru și către Ilie Bolojan, solicitând transmiterea „legilor”, însă „nici azi nu e trimisă această lege a salarizării”. În acest context, liderul PSD a acuzat că i se cere votul pentru un proiect care nu a fost pus la dispoziția partidului. Condiția invocată: transparență și acceptabilitate socială Grindeanu a mai spus că PSD nu votează legi care nu sunt „transparente” și „bune pentru români”, indicând că forma propusă ar genera nemulțumiri în mai multe categorii profesionale, de la educație și sănătate până la apărare, ordine publică, agricultură și administrație. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre conținutul proiectului sau despre calendarul parlamentar al legii. [...]
Mesajul lui Sorin Grindeanu de Ziua Franței repoziționează relația bilaterală ca argument politic pro-european , într-un moment în care partidele își calibrează discursul pe axa valorilor și a alianțelor externe. Într-o postare pe Facebook citată de Agerpres , președintele PSD afirmă că Franța rămâne pentru România nu doar un partener strategic, ci și „un reper” în democrație, curaj civic și valori europene. Grindeanu a legat simbolistica zilei de 14 iulie de ideea de libertate și a transmis felicitări „prietenilor noștri francezi”, insistând că, într-o „Europă și o lume atât de complexă”, prietenia româno-franceză „contează mai mult ca oricând”. Ce mesaj transmite PSD despre direcția externă Potrivit liderului PSD, România și Franța au construit „o relație solidă”, bazată pe respect reciproc și pe o viziune comună despre cum ar trebui să arate Europa. Mesajul plasează explicit relația cu Parisul în registrul valorilor europene, nu doar al cooperării instituționale. În același context, Grindeanu a susținut că „împreună putem face mai mult” pentru cetățenii celor două țări și pentru „un continent mai puternic și mai unit”. Contextul declarației Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Naționale a Franței. În finalul postării, Grindeanu a făcut și o referire la semifinala Campionatului Mondial din seara respectivă, încurajând echipa Franței. [...]
PSD își închide, deocamdată, ușa către AUR , iar Sorin Grindeanu pune decizia pe seama lipsei de încredere în liderul formațiunii, George Simion , potrivit news . Președintele PSD spune că nu are „nimic” cu AUR ca partid sau cu votanții săi, dar afirmă că nu crede declarațiile lui Simion, pe care îl acuză de inconsecvență. În intervenția de luni seară la România TV, Grindeanu a susținut că AUR „îl ține în funcție pe Bolojan”, argumentând că parlamentarii formațiunii ar fi ieșit din sală la votul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea. În același context, liderul PSD a afirmat că, spre deosebire de PSD, AUR „s-a oprit la jumătatea drumului” după ce a contribuit la răsturnarea guvernului. Miza politică: semnal de blocaj pentru o posibilă alianță PSD–AUR Întrebat dacă George Simion i-ar fi promis că AUR va vota în Parlament Guvernul propus de Adrian Veștea, Grindeanu a răspuns că nu i-a făcut o astfel de promisiune direct lui și a invocat existența unor „diverse discuții”, fără a detalia. Mesajul central a rămas însă lipsa de încredere în liderul AUR, pe care Grindeanu o prezintă ca motiv pentru a respinge orice apropiere politică. De ce refuză PSD discuțiile cu AUR Grindeanu a spus că, în acest moment, PSD refuză orice discuție despre o alianță cu AUR „din cauza” președintelui partidului, George Simion, pe care îl indică drept cauza „principală”. „Daţi-mi voie să nu am încredere deloc în ceea ce spune Simion, dar deloc, deloc.” [...]
Ruptura PSD–USR riscă să blocheze negocierile politice și să complice adoptarea rapidă a unor legi legate de fondurile UE , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la news.ro că, „sub nicio formă”, cele două partide „nu vor mai putea sta la aceeași masă pentru a discuta”. Declarația a fost făcută luni seară, la România TV, când Grindeanu a fost întrebat dacă PSD și USR mai pot lua loc la aceeași masă pentru discuții. Răspunsul său a fost tranșant: „Nu, din punctul meu de vedere nu, sub nicio formă!” „ Guvern de armistițiu ”, variantă respinsă Grindeanu a afirmat că a fost de acord cu varianta unui „guvern de armistițiu”, dar că aceasta a fost respinsă. În același context, el a criticat USR, referindu-se la ponderea electorală a partidului: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Miza: voturile din Parlament și legislația cu impact pe bani europeni Liderul PSD a susținut că USR ar fi luat, în ultimele luni, decizii de delimitare față de PSD, iar în acest context a pus sub semnul întrebării așteptarea ca PSD să continue să susțină inițiativele USR în Parlament. În declarațiile sale, Grindeanu a legat explicit discuția de nevoia de soluții legislative „transparent”, inclusiv pentru ca „România să nu piardă bani europeni”, cu dezbateri în Parlament și consultări cu „partenerii sociali”. Acuzații privind inițiative legislative „retroactive” Grindeanu a mai spus că PSD nu ar susține legi care, în opinia sa, ar urmări să „scape liderii USR de eventuale condamnări” sau să ducă la „albiri de caziere”. El a invocat și o explicație atribuită „juriștilor”, potrivit căreia retroactivitatea nu ar fi posibilă, dar că „lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege”. „Nu vă supărați, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!” [...]
