Știri
Știri din categoria Politică
Apelul la arestări „în bloc” ridică miza confruntării politice din Ungaria după alegerile din 2026, pe fondul discuțiilor despre cum ar putea noua majoritate să trateze acuzațiile de corupție din perioada Fidesz, potrivit Libertatea.
Péter Márki-Zay, primarul orașului Hódmezővásárhely și fost candidat al opoziției la funcția de prim-ministru în 2022, a declarat într-un interviu pentru publicația ungară Index că Péter Magyar, liderul Partidului Tisza, ar trebui să ia măsuri drastice împotriva familiei premierului Viktor Orbán, în numele tragerii la răspundere pentru corupția asociată guvernărilor anterioare.
„Îi propun lui Péter Magyar să aresteze imediat familia Orbán”
Declarațiile vin după ce Péter Magyar a revendicat o „victorie istorică” în alegerile legislative din Ungaria din 2026. Conform rezultatelor oficiale citate, după numărarea a 98,9% din voturi, Tisza a obținut peste 53% din voturi și 138 de mandate, suficient pentru o majoritate de două treimi în parlament. Fidesz ar fi obținut 38,26%, Mi Hazánk – 5,85%, iar DK – 1,16%.
Márki-Zay a susținut că dominația guvernului asupra mass-media a împins opoziția spre rețelele de socializare, strategie pe care o leagă de slăbirea capacității Fidesz de a reacționa. Tot el a criticat toleranța publică față de corupție, afirmând că „furtul nu i-a deranjat pe oameni până când au simțit că le este și lor de folos”.
Pe lângă arestarea familiei Orbán, Márki-Zay a cerut investigarea întreprinderilor apropiate acesteia, cu scopul de a elimina „corupția sistemică”. În argumentația sa, recuperarea fondurilor deturnate ar putea avea efecte economice, inclusiv prin stimularea ocupării.
„Dacă acei bani nu ar fi fost furați, de două ori mai mulți oameni ar fi primit un loc de muncă”
Politicianul a mai cerut organizarea de alegeri anticipate, susținând că democrația poate fi restabilită doar dacă persoanele vinovate de infracțiuni vor fi închise. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale lui Péter Magyar sau ale taberei Fidesz la aceste afirmații.
Recomandate
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
Ieșirea lui Viktor Orbán din prim-planul Consiliului European redeschide lupta pentru „dreptul de veto” în UE , într-un moment în care Bruxelles-ul vrea să reducă blocajele pe dosare care cer unanimitate – de la sancțiuni la bugete și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Politico . După înfrângerea lui Orbán în alegerile de duminică, acesta urmează să fie înlocuit de Péter Magyar, un politician de centru-dreapta care a transmis că vrea o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a sugerat rapid schimbări ale regulilor de vot ale UE, pentru a evita blocaje similare în viitor. Miza este una de guvernanță: ani la rând, Orbán a folosit veto-ul pentru a întârzia inițiative-cheie, în special pe sprijinul UE pentru Ucraina. Chiar dacă unii oficiali europeni speră că plecarea lui va face mai ușor de obținut consensul, Consiliul rămâne un teren fertil pentru noi „spoileri” – lideri care pot condiționa sau întârzia decizii în dosare sensibile. De ce contează: unanimitatea rămâne o vulnerabilitate Politico notează că schimbarea vine într-un moment „delicat”, când UE se bazează pe unitate pentru a trece sancțiuni, bugete și alte decizii care încă necesită unanimitate. În acest context, discuția despre reformarea regulilor de vot capătă greutate politică, dar și o dimensiune practică: reducerea riscului ca un singur guvern să blocheze pachete întregi. Un diplomat UE citat de publicație apreciază că modelul politic al „perturbării sistemice și structurale” a fost lovit de înfrângerea severă a partidului Fidesz . Cine ar putea prelua rolul de „perturbator” în Consiliu Politico identifică cinci nume care ar putea deveni noile surse de fricțiune în Consiliul European, fiecare cu propriile teme și limite: Robert Fico (Slovacia) : fost partener constant al lui Orbán în folosirea veto-ului, inclusiv pe sancțiuni împotriva Moscovei și pe împrumutul UE de 90 miliarde euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei ). A avertizat că ar putea bloca tranșa pentru Kiev dacă Orbán pierdea alegerile, însă în trecut a dat înapoi și a susținut, în final, pozițiile comune ale UE pe Ucraina. Andrej Babiš (Cehia) : premier miliardar, descris drept „Trump-ul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie. A cerut și el excepții la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina și atacă politicile climatice ale UE, inclusiv schema certificatelor de carbon, despre care spune că afectează industria cehă. Giorgia Meloni (Italia) : a încercat să obțină rezultate prin negociere, nu prin blocaj, inclusiv pe migrație, dar un diplomat UE citat de Politico avertizează că există o legătură ideologică între ea și Orbán; un alt diplomat o descrie însă ca fiind „total diferită” de liderul ungar. Janez Janša (Slovenia) : fost premier, populist de dreapta, care ar putea reveni la putere după alegeri strânse; deși aliat cu Orbán pe unele teme, se diferențiază prin poziția pro-Ucraina, inclusiv sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE. Rumen Radev (Bulgaria) : fost președinte care a demisionat în ianuarie pentru a lansa un partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică; este „pe cale să câștige”, potrivit Poll of Polls al Politico. Publicația îl prezintă ca un potențial risc pentru linia UE de sprijin a Ucrainei, amintind declarații din 2025 în care a spus că Ucraina este „sortită” să piardă și a criticat creșterea ajutorului militar. Ce urmează Chiar dacă Péter Magyar a transmis că nu va „sta în calea” UE, testul imediat rămâne capacitatea Consiliului de a evita noi blocaje pe dosare unde unanimitatea este obligatorie. În plan politic, semnalul dat de von der Leyen – schimbarea regulilor de vot pentru a preveni „gâturile de sticlă” – sugerează că Bruxelles-ul ar putea folosi momentul Orbán pentru a împinge o reformă veche, dar mereu controversată, a modului în care se iau deciziile în UE. [...]
Donald Trump a încercat să se delimiteze de eșecul electoral al lui Viktor Orbán , deși l-a susținut direct în campanie , într-un semnal cu impact politic asupra modului în care liderul de la Casa Albă își gestionează alianțele externe după un rezultat care schimbă raportul de forțe la Budapesta, potrivit G4Media . Trump a comentat marți „înfrângerea dură” suferită de Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria, după ce a fost întrebat de publicația italiană Corriere della Sera dacă îi pare rău pentru liderul ungar. Răspunsul său a fost: „era prietenul meu, dar nu au fost alegerile mele”. Delimitare după un sprijin explicit în campanie În contextul campaniei, Trump l-a susținut „puternic” pe Orbán în competiția cu Péter Magyar, inclusiv prin mesaje publice în favoarea premierului ungar și prin trimiterea vicepreședintelui JD Vance la Budapesta în ultima săptămână de campanie, notează publicația. Cu toate acestea, Orbán a pierdut alegerile în fața lui Péter Magyar, care, potrivit informațiilor citate, va avea o super-majoritate de două treimi, suficientă pentru a modifica și Constituția. Mesajul lui Trump: imigrația, tema pe care îl creditează pe Orbán În același context, Trump l-a caracterizat pe Orbán drept „un om bun” și a spus că acesta „a făcut o treabă bună în privința imigrației”, afirmând că nu a lăsat oamenii „să vină și să îi distrugă țara”, „așa cum a făcut Italia”. Critici la adresa Giorgiei Meloni, în același interviu Tot în interviul menționat, Trump a criticat-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei, și a spus că este „inacceptabil” faptul că șefa guvernului de la Roma nu a sprijinit SUA în războiul cu Iranul. [...]
Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul , deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban , potrivit HotNews . Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate. Într-o intervenție la B1 TV , Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE. Miza: fonduri europene blocate și condiționarea politică Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE. „E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)” În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană. Continuități pe Ucraina și extinderea UE Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate: opoziția față de trimiterea de armament în Ucraina; opoziția față de o aderare mai rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană. UDMR și relația cu guvernul maghiar: „lucruri care n-au fost curate” Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta. „Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină” Relația cu China, văzută ca non-problemă Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial. [...]
Președintele Senatului cere evitarea „crizelor politice artificiale” și leagă mesajul de schimbarea de putere de la Budapesta, într-un apel la continuitate internă, cu miză de stabilitate regională, potrivit news.ro . Mircea Abrudean a declarat marți că rezultatul votului din Ungaria este „un semnal de stabilitate” pe care România „nu are voie să îl ignore” și că țara are „datoria morală și politică” să își mențină parcursul „fără ezitare”, pentru a rămâne „un pilon de stabilitate în regiune”. În argumentația sa, Abrudean a spus că, „dincolo de nume, regimuri sau retorică politică”, ar trebui urmărită „dorința oamenilor de a trăi într-un spațiu sigur, predictibil și ancorat în valorile europene”. Mesaj intern: continuitate și respingerea crizelor politice Președintele Senatului a reluat ideea că România nu își poate permite „crize politice artificiale, generate fără motive serioase”, susținând că este nevoie de „liniște” și „continuitate”. În același registru, a afirmat că, „într-o Europă aflată la răscruce”, responsabilitatea înseamnă „să punem stabilitatea țării deasupra oricăror jocuri politice de moment”. Context: schimbare majoră la Budapesta Declarațiile vin după alegerile legislative din Ungaria , unde Péter Magyar, descris ca un conservator proeuropean, a obținut o victorie: partidul său, Tisza, a câștigat două treimi dintre mandatele din Parlamentul unicameral, ceea ce a pus capăt perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la putere. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
