Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj publicat înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie din Ungaria indică o posibilă schimbare majoră de putere, cu efecte directe asupra cadrului de reglementare, în condițiile în care opoziția ar putea obține o majoritate de două treimi, suficientă inclusiv pentru modificarea Constituției, potrivit Libertatea.
Conform datelor citate în articol (HVG și agenția de sondare Median, prin intermediul Pravda), partidul de opoziție Tisa, condus de Péter Magyar, ar putea câștiga între 138 și 143 de mandate în Adunarea Națională a Ungariei. În oglindă, Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, ar urma să obțină între 49 și 55 de locuri, ceea ce ar însemna una dintre cele mai slabe performanțe din ultimii ani.
O majoritate de două treimi ar permite adoptarea unor schimbări legislative de amploare și, potrivit articolului, inclusiv modificarea Constituției. Pentru mediul de afaceri și investitori, un astfel de scenariu este relevant prin prisma stabilității și predictibilității reglementărilor, care pot fi influențate rapid atunci când o singură forță politică are o majoritate calificată.
Sondajul indică o diferență consistentă între cele două tabere:
Alegerile sunt programate pentru 12 aprilie și au loc într-un climat tensionat, o parte dintre alegători exprimând temeri legate de posibile fraude electorale sau intervenții externe, potrivit articolului.
Cercetarea Median a fost realizată în ultima săptămână din februarie și pe parcursul lunii martie, prin cinci sondaje telefonice separate, pe un eșantion total de aproximativ 5.000 de persoane, folosind trei centre de apel. Sociologii citați avertizează că datele sunt estimări și pot varia, iar rezultatul final va fi cunoscut doar după vot.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că PNL mizează pe o coagulare a „dreptei” la următoarele alegeri parlamentare pentru a atinge o pondere de guvernare, nu doar una de opoziție , potrivit Agerpres . Liderul PNL și premier interimar a vorbit despre necesitatea unui „pol de modernizare” construit din forțe politice cu „aceeași viziune”, în contextul discuțiilor despre liste comune la parlamentare. Declarația a venit după ce a fost întrebat dacă ia în calcul, pentru viitoarele alegeri parlamentare (anticipate sau la termen), liste comune ale „polului de dreapta” cu USR și Forța Dreptei. Bolojan a argumentat că fragmentarea voturilor între mai mulți candidați poate avantaja „pe cel care este în funcție”, prin împărțirea electoratului. „În mod evident, e nevoie de o formulă de coagulare, în așa fel încât să avem un pol de modernizare, iar asta nu se poate face decât luând în calcul toate forțele politice care au aceeași viziune.” Miza: trecerea de la scoruri de 15% la majorități de 30–50% Bolojan a susținut că, fără o astfel de construcție, este dificil ca un partid cu circa 15% să „livreze rezultate” care ar necesita ponderi parlamentare de 30%, 40% sau 50%. Mesajul indică o țintă explicită de consolidare electorală pentru a obține o majoritate funcțională în Parlament, nu doar o prezență relevantă, dar insuficientă, în legislativ. Condiția pusă de PNL: identitate separată, nu „clone” În același timp, liderul PNL a insistat că o eventuală coagulare trebuie făcută „din aproape în aproape”, iar fiecare partid dintr-o astfel de construcție ar trebui să-și consolideze profilul. El a respins ideea uniformizării între partide, afirmând că liberalii nu vor să fie „clonele nimănui” și nici invers, și a descris identitatea PNL drept „liberal-conservatoare”, cu un electorat-țintă format inclusiv din antreprenori și „oameni serioși” care „lucrează pe cinstit” în România. [...]
PNL se pregătește să revină temporar la vechiul statut și la vechea structură de conducere , după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie, iar partidul anunță că va continua totuși reforma internă și reorganizarea, potrivit G4Media . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier interimar, a spus că decizia instanței obligă partidul „să ne reîntoarcem la funcționarea după vechiul statut, cu vechea structură de conducere”, însă a insistat că acest lucru „nu poate să schimbe voința partidului” și direcția asumată. Declarațiile au fost făcute la B1TV, într-un context în care luni a fost publicată și motivarea instanței, după contestațiile depuse de o parte dintre membrii din conducerea liberală. Miza operațională: conducere și reguli interne, resetate de instanță Potrivit motivării Tribunalului București, suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar a fost decisă prin aplicarea unei „aparențe a dreptului”, după ce instanța a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În practică, efectul imediat este unul de funcționare internă: PNL trebuie să revină la vechile reguli și la vechea arhitectură de conducere, cel puțin până la clarificarea juridică a statutului și a deciziilor contestate. Bolojan: reorganizare și „doi ani” pentru reconectare și credibilitate Bolojan a afirmat că partidul va intra într-o perioadă de reformă internă și reorganizare, inclusiv printr-o repoziționare legată de modul de participare la guvernare și de funcționarea în coaliție. „Nu mai putem fi într-o coaliție unde nu putem să livrăm în guvernare, pentru că asta te compromite.” El a mai spus că „ușile partidului” vor fi deschise către oameni care vor „să facă o altfel de politică” și a indicat un orizont de „doi ani”, indiferent dacă PNL va fi la guvernare sau în opoziție, pentru a se „reconecta cu oamenii” și a-și recâștiga credibilitatea, în perspectiva unor alegeri „anticipate sau în 2028”. Bolojan a susținut și că disputa generată în instanță nu este una personală, ci una cu deciziile Congresului și cu votul membrilor de partid, în condițiile în care, în opinia sa, PNL nu își poate recâștiga credibilitatea repetând „aceleași greșeli” din trecut. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la summitul de la Kiev pune pe agendă securitatea energetică și conectivitatea regională , teme cu impact direct asupra stabilității economice din zona Mării Negre, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale. Președintele României va participa miercuri, 15 iulie, la Kiev, la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est , vizita având loc în urma invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Formatul „Ucraina – Europa de Sud-Est” a fost lansat în 2023, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit Administrației Prezidențiale, platforma urmărește coordonarea regională pentru susținerea Ucrainei și pentru gestionarea efectelor războiului asupra unei regiuni cu interese comune în securitate, economie, conectivitate energetică și de infrastructură, reziliență și combaterea amenințărilor hibride. La Kiev, șeful statului urmează să reconfirme angajamentul României de a continua asistența pentru Ucraina și de a contribui la consolidarea securității și rezilienței în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est, conform comunicatului citat. Summitul va aborda, între altele, conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența, teme care influențează atât funcționarea infrastructurii critice, cât și predictibilitatea fluxurilor economice în regiune. [...]
PSD amenință cu blocarea unui jalon PNRR, refuzând să voteze legea salarizării unitare în forma actuală , pe motiv că proiectul ar nemulțumi „toată lumea” și că partidul nu a primit textul de la Guvern, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat luni seară, la România TV, că social-democrații nu vor susține în Parlament legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, act normativ care este inclus ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . „Dacă această lege a salarizării care nemulţumeşte pe toată lumea, pe profesori, pe medici, pe cei din apărare şi ordine publică, din agricultură, toate categoriile, din administraţia locală, din administraţia centrală... Nu o votăm!” De ce spune PSD că nu poate vota proiectul Grindeanu susține că PSD a cerut oficial proiectul de la Guvern, dar nu l-a primit. El a afirmat că a trimis o scrisoare în 5 mai către Guvern, către ministrul Pîslaru și către Ilie Bolojan, solicitând transmiterea „legilor”, însă „nici azi nu e trimisă această lege a salarizării”. În acest context, liderul PSD a acuzat că i se cere votul pentru un proiect care nu a fost pus la dispoziția partidului. Condiția invocată: transparență și acceptabilitate socială Grindeanu a mai spus că PSD nu votează legi care nu sunt „transparente” și „bune pentru români”, indicând că forma propusă ar genera nemulțumiri în mai multe categorii profesionale, de la educație și sănătate până la apărare, ordine publică, agricultură și administrație. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre conținutul proiectului sau despre calendarul parlamentar al legii. [...]
Mesajul lui Sorin Grindeanu de Ziua Franței repoziționează relația bilaterală ca argument politic pro-european , într-un moment în care partidele își calibrează discursul pe axa valorilor și a alianțelor externe. Într-o postare pe Facebook citată de Agerpres , președintele PSD afirmă că Franța rămâne pentru România nu doar un partener strategic, ci și „un reper” în democrație, curaj civic și valori europene. Grindeanu a legat simbolistica zilei de 14 iulie de ideea de libertate și a transmis felicitări „prietenilor noștri francezi”, insistând că, într-o „Europă și o lume atât de complexă”, prietenia româno-franceză „contează mai mult ca oricând”. Ce mesaj transmite PSD despre direcția externă Potrivit liderului PSD, România și Franța au construit „o relație solidă”, bazată pe respect reciproc și pe o viziune comună despre cum ar trebui să arate Europa. Mesajul plasează explicit relația cu Parisul în registrul valorilor europene, nu doar al cooperării instituționale. În același context, Grindeanu a susținut că „împreună putem face mai mult” pentru cetățenii celor două țări și pentru „un continent mai puternic și mai unit”. Contextul declarației Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Naționale a Franței. În finalul postării, Grindeanu a făcut și o referire la semifinala Campionatului Mondial din seara respectivă, încurajând echipa Franței. [...]
