Parlamentul European a votat două legi care înăspresc deportarea și accesul la azil, iar următorul pas este negocierea textelor cu statele membre în Consiliul UE, potrivit Biziday. Pachetul legislativ vizează, pe de o parte, expulzarea imigranților intrați ilegal pe teritoriul Uniunii și, pe de altă parte, definirea unor „țări terțe sigure”, ceea ce ar ridica pragul pentru obținerea azilului politic de către persoanele venite din aceste state.
Miza imediată este negocierea dintre Parlament și Consiliu asupra formei finale a celor două acte. Una dintre legi se referă la deportarea imigranților care au intrat ilegal într-o țară UE, însă aplicarea ei depinde și de capacitatea statelor de a încheia înțelegeri cu țări din afara Uniunii pentru preluarea persoanelor expulzate. Biziday notează că statele membre „au opțiunea de a încheia sau nu acorduri cu țări din afara UE pentru deportarea imigranților veniți ilegal”, cu exemple precum Italia–Albania sau Olanda–Uganda.
A doua componentă, votată separat, este lista de „țări terțe sigure”, care ar face mai dificilă solicitarea azilului pentru cei care provin din aceste jurisdicții. Lista include toate țările candidate la UE, inclusiv Georgia și Turcia, dar și Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia. În cazul Georgiei și Turciei, textul sursei amintește că anul trecut Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea privind represiunile guvernamentale asupra opoziției, un detaliu care ar putea alimenta disputele din negocierile interinstituționale despre criteriile de includere pe listă.
„Pentru prima dată, europarlamentarii de centru-dreapta (PPE) și cei de extremă-dreapta s-au unit pentru a susține politici de migrație mai dure.”
Contextul politic al votului complică, la rândul lui, etapa de negociere cu Consiliul. Potrivit Biziday, criticii au acuzat PPE că a încălcat „cordonul sanitar”, însă listele de vot arată o susținere mai amestecată: unii europarlamentari socialiști au votat pentru, iar o parte dintre politicienii considerați de centru-dreapta s-au abținut. Pe fond, presiunea publică rămâne alimentată de datele invocate în material: anul trecut, 155 de mii de persoane au încercat să intre ilegal în UE traversând Marea Mediterană, iar 1.953 au murit sau au dispărut, potrivit agenției ONU pentru refugiați.
Dacă negocierile cu Consiliul se încheie rapid, legislația ar urma să intre în vigoare din vară, conform titlului și informațiilor prezentate de Biziday. Până atunci, punctele sensibile rămân modul concret în care statele vor putea opera deportările către țări din afara UE și cât de restrictiv va fi, în practică, accesul la procedura de azil pentru cetățenii proveniți din statele etichetate drept „sigure”.
