Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Veștea își propune reducerea deficitului prin disciplină bugetară și depolitizarea ANAF, Antifraudă și Vămii, potrivit News, care prezintă programul de guvernare 2026–2028, un document de 80 de pagini. Pachetul de măsuri e relevant pentru mediul de afaceri prin efectele potențiale asupra colectării, controalelor fiscale și prioritizării investițiilor publice.
Documentul pleacă de la ideea „ordinii în finanțele publice” și a unei guvernări care să reducă risipa și să prioritizeze cheltuielile. În program se arată că România traversează „provocări economice, sociale și de securitate” care impun „reforme structurale” și „o guvernare eficientă”, iar Guvernul și forțele politice care îl susțin își asumă stabilitatea politică și continuarea parcursului european și euroatlantic.
Programul menționează ca direcții majore consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor publice. La nivel de priorități mari sunt enumerate implementarea și finalizarea PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale.
În zona fiscal-bugetară, Guvernul își asumă „continuarea reducerii deficitului” prin disciplină bugetară, reducerea risipei și prioritizarea cheltuielilor, cu principiul că „toată lumea contribuie”, iar statul începe cu propriile cheltuieli.
În capitolul „Măsuri prioritare”, una dintre direcțiile centrale este creșterea veniturilor la buget și combaterea evaziunii fiscale. Programul prevede:
Programul prevede analiza și prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bugetul național, inclusiv prin:
Un alt capitol vizează restructurarea companiilor de stat, cu măsuri precum consilii de administrație/supraveghere „formate din profesioniști”, transparență (inclusiv pe cheltuieli și bugete), indicatori de performanță cu posibilitatea demiterii pentru neîndeplinirea lor, reducerea subvențiilor și auditarea activelor. Programul menționează și eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești.
Programul de guvernare este disponibil în forma publicată aici: „Programul de guvernare al Guvernului Veștea” (PDF).
Recomandate
Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă , după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News . Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția. Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE). Majoritatea, miza imediată: 233 de voturi „pentru” În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului. Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție: PSD: 128 de parlamentari AUR: 90 PNL: 76 USR: 59 UDMR: 31 Minoritățile: 17 Uniți pentru România: 14 Grupul S.O.S. România: 15 Neafiliați: 15 deputați și 8 senatori Grupul Pace-Întâi România: 11 senatori Componența Cabinetului și tensiunile din PNL Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul. În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News. Programul de guvernare: document extins față de varianta inițială Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare . Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente. [...]
USR anunță că nu va vota „Guvernul Veștea”, invocând lipsa de timp pentru dezbateri și proceduri accelerate , după ce lista de miniștri și programul de guvernare au ajuns la Parlament „în toiul nopții”, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis duminică seară de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu (USR), care susține că astfel de decizii „luate pe furiș” subminează construirea unei majorități stabile în Parlament. Într-o postare pe Facebook, Țoiu afirmă că a primit lista de miniștri și programul de guvernare „la Parlament”, în timpul nopții, și acuză „neseriozitatea” și „lipsa de respect față de procesele decizionale” ale inițiatorilor. În același mesaj, ea spune că poziția USR este fermă. „Nu vom vota Guvernul Veștea.” Calendar strâns: Birourile Permanente , convocate pentru luni dimineață Oana Țoiu anunță că Birourile Permanente au fost convocate pentru luni, 22 iunie, la ora 10.00, tot „la miezul nopții”. Potrivit acesteia, urmează să fie propuse comisiile pentru audierile miniștrilor și ale programelor, iar apoi să aibă loc votul în plen, „fără timp consistent pentru dezbateri”. Context: documentele au fost depuse duminică seară Programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament duminică seară. În evaluarea Oanei Țoiu, procedura accelerată și transmiterea documentelor în timpul nopții nu permit o reconstrucție „stabilă” în Parlament, iar România ar avea nevoie de „un Guvern serios, nu de orice Guvern”. [...]
PNL își delimitează oficial responsabilitatea politică de Guvernul Veștea , susținând că nu are reprezentanți în cabinet și că nominalizările atribuite partidului nu au fost aprobate de forurile sale statutare, potrivit news.ro . Într-un comunicat transmis duminică seară, liberalii afirmă că au luat act de depunerea în Parlament a Programului de guvernare și a listei de miniștri propuse de premierul desemnat Adrian Veștea, dar precizează „fără echivoc” că PNL „nu este parte a acestui guvern” și „nu își asumă responsabilitatea politică” pentru programul propus. Ce înseamnă poziția PNL pentru investirea Guvernului Miza declarației este una de responsabilitate politică și de legitimitate: PNL cere ca Executivul propus să nu fie prezentat public drept un guvern din care partidul face parte și să nu i se atribuie răspunderea pentru lista de miniștri. În același mesaj, PNL susține că persoanele trecute pe lista de miniștri „se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare” și că nominalizările „nu au fost discutate, aprobate sau susținute” de formațiune. Linia roșie invocată: PSD și „majoritatea transparentă” Liberalii arată că poziția a fost reconfirmată de Congresul partidului și de noua conducere aleasă, iar linia anunțată rămâne aceea că PNL nu susține instalarea unui guvern care include PSD, este susținut de PSD sau „nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. PNL mai transmite că va continua să acționeze „cu responsabilitate” în Parlament, cu accent pe reforme, absorbția fondurilor europene și măsuri pentru dezvoltare. Lista depusă în Parlament și presiunea internă din PNL Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că a depus în Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. În lista transmisă oficial apar mai multe poziții marcate ca PNL, PSD sau independent, inclusiv Adrian Veștea ca prim-ministru (PNL) și Alina Gorghiu ca vicepremier (PNL), alături de miniștri PSD și independenți. Separat, Congresul Extraordinar al PNL cere demisiile din partid ale lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și ale Alinei Gorghiu, cu termen până luni, ora 12:00; în caz contrar, forurile de conducere sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere. [...]
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un acord politic care să blocheze moțiunile de cenzură până la finalul anului , în încercarea de a evita noi blocaje pe reformele din PNRR și riscul unor corecții financiare din partea Comisiei Europene, potrivit Libertatea . Ilie Bolojan , reconfirmat președinte al PNL, a anunțat că partidul nu va susține Executivul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și le recomandă parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură. Bolojan motivează decizia prin lipsa unei „majorități transparente și asumate” în Parlament și spune că PNL și-a pierdut încrederea în PSD. Două variante de guvern minoritar, cu vot de învestitură din partea celorlalte partide În actualul context, liderul PNL susține că „singura soluție fezabilă” este un guvern minoritar, în una dintre următoarele formule: un guvern minoritar condus de PSD, care să primească votul de învestitură de la celelalte partide; un guvern format de PNL, USR, UDMR și minorități. Bolojan afirmă că a discutat cu USR și UDMR despre „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru a ajunge la o soluție de guvernare. „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susține toate partidele și nu are decât un partid cum este PSD să își asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliații noștri.” „Pact național” pe șase luni: reforme PNRR și echilibre bugetare Pentru a reduce riscul de instabilitate, Bolojan propune un „pact național” pe șase luni, prin care forțele politice să garanteze, indiferent cine guvernează: adoptarea urgentă a reformelor din PNRR; menținerea echilibrelor bugetare. În același timp, liderul PNL avertizează că noul guvern ar trebui votat până la jumătatea lunii iulie și să își asume răspunderea în Parlament „cel târziu” până atunci pentru proiectele blocate, miza fiind „de ordinul miliardelor de euro”. Fără moțiuni de cenzură până la sfârșitul anului Elementul central al propunerii este ca blocul politic rămas în opoziție să se angajeze să voteze învestirea guvernului minoritar și să nu depună moțiuni de cenzură până la finalul anului. În logica prezentată de Bolojan, această „predictibilitate minimă” ar reduce riscul unor „corecții financiare drastice” din partea Comisiei Europene. Ce urmează depinde de capacitatea partidelor de a coagula rapid o formulă de guvern minoritar și de a accepta, formal sau informal, un armistițiu parlamentar care să permită trecerea reformelor și a deciziilor bugetare urgente. [...]
AUR spune că nu va asigura voturile pentru învestirea „ Guvernului Veștea ” , iar decizia ar putea complica aritmetica parlamentară înaintea votului, într-un moment în care partidele fac „ultimele calcule”, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat duminică faptul că formațiunea „garantează” că „Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR”, explicând că partidul are două opțiuni „tehnice” la votul de învestitură: fie parlamentarii AUR vor fi prezenți și nu vor vota, fie vor ieși din sală. „Garantăm că Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR, pentru că decizia noastră este aceeași. Tehnic vorbind, fie vom fi prezenți și nu vom vota, fie vom ieși din sală la votul pentru învestitură.” Dungaciu a insistat că, în interiorul partidului, poziția rămâne neschimbată și că „doar aspectul tehnic mai trebuie clarificat”, respingând ideea unor manevre interne. Calendarul învestirii și tensiunile din PNL În paralel, se fac „ultimele calcule” înaintea votului de învestitură a Guvernului Veștea. Deși lista de miniștri „trebuia depusă” duminică, aceasta „ar urma să fie depusă luni”, conform informațiilor prezentate. Pe fondul acestor pregătiri, în PNL continuă disputa internă: susținătorii lui Adrian Veștea au transmis o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Ilie Bolojan . Cei 23 de semnatari se intitulează „Facțiunea Conservatoare din PNL” și afirmă, între altele, că refuză să participe „la o acțiune” care ar servi „menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”. Tot duminică, Robert Sighiartău a anunțat că, dacă cei din „Gruparea Veștea” nu își dau demisia până luni, vor fi excluși din partid, menționându-i pe Hubert Thuma, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Sighiartău a mai spus că „Congresul a adoptat aceste decizii cu unanimitate de voturi”. Lucian Bode a respins public ideea demisiei, afirmând că „niciodată nu am încălcat vreo decizie” și că „nu am motiv să demisionez”. [...]
Un vot de învestitură care ar depinde de AUR ar schimba aritmetica puterii în Parlament , pentru că ar transforma sprijinul punctual de la moțiunea de cenzură într-o majoritate politică asumată între PSD și AUR, susține fostul președinte PNL Valeriu Stoica , citat de Mediafax . Stoica a declarat la Digi24 că alianța PSD–AUR de la moțiunea de cenzură a fost „conjuncturală”, dar că situația „s-ar schimba radical” dacă cele două partide ar repeta votul la învestirea Guvernului condus de Veștea. În această ipoteză, spune el, colaborarea nu ar mai putea fi prezentată ca un aranjament de moment. Ce ar însemna, în termeni politici, voturile AUR pentru Guvernul Veștea Fostul lider liberal afirmă că, dacă PSD ar accepta ca Guvernul Veștea să treacă cu sprijinul AUR, „din acel moment, alianța dintre cele două partide nu ar mai fi conjuncturală”, ci ar echivala cu „oficializarea” unei alianțe în Parlament, adică o majoritate PSD–AUR. În varianta în care PSD ar rămâne consecvent propriilor declarații și nu ar accepta învestirea cu voturile AUR, Stoica susține că Guvernul Veștea nu ar trece în Parlament. Miza de reglementare: responsabilitatea președintelui în desemnarea premierului Întrebat despre legătura cu președintele Nicușor Dan , Stoica a invocat declarații recente ale șefului statului, potrivit cărora formarea guvernului ar fi responsabilitatea exclusivă a premierului desemnat. Stoica contestă parțial această poziție și argumentează că premierul nominalizat „poartă, totuși, amprenta” președintelui care l-a numit. În consecință, dacă guvernul ar fi votat cu sprijinul AUR, Stoica spune că responsabilitatea politică „s-ar reflecta și asupra președintelui”, mai ales în situații în care desemnarea premierului se face fără consultarea partidului propriu sau a celorlalte formațiuni. Ce soluție indică Stoica pentru deblocaj Ca ieșire din blocaj, Stoica menționează propunerea lui Ilie Bolojan: relansarea consultărilor politice cu toate partidele, urmată de una dintre două formule de guvern minoritar: guvern minoritar PSD; guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În ambele scenarii, Stoica indică necesitatea unui acord politic „de cel puțin șase luni”. [...]
