Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda de la Erevan securitatea energetică și combaterea dezinformării, cu o discuție informală despre Coridorul Vertical de Gaze și o masă rotundă pe amenințări hibride, potrivit Mediafax. Șeful statului călătorește alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) de la Erevan.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nicușor Dan a precizat că va participa, împreună cu Maia Sandu, la „Grupul pentru Republica Moldova”, organizat în cadrul reuniunii CPE.
Președintele a anunțat că, în zilele următoare, va organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care ar urma să participe „o serie de lideri regionali”.
Totodată, Nicușor Dan a transmis că va co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masă rotundă pe tema dezinformării și a amenințărilor hibride.
Șeful statului a reamintit că „Grupul pentru Republica Moldova” a fost înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, cu obiectivul de a consolida sprijinul internațional pentru Republica Moldova.
Pe agenda deplasării figurează și participarea la o reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia, la care România a aderat încă de la înființare.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan duce la summitul CPE de la Erevan agenda de securitate democratică și energetică , cu discuții despre dezinformare, amenințări hibride și diversificarea aprovizionării cu gaze, potrivit Mediafax . Reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) are loc duminică și luni, în capitala Armeniei. Summitul se desfășoară sub tema „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa” și continuă formula de organizare alternativă între state membre UE și state partenere, Armenia fiind gazda acestei ediții. Reziliență democratică: de la dezinformare la securitate cibernetică Nicușor Dan va co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă „Reziliență democratică și amenințări hibride”. Pe agendă sunt incluse subiecte precum guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. În acest cadru, președintele României urmează să susțină nevoia unei abordări europene mai coordonate, cu instituții puternice și transparente și cu măsuri preventive împotriva dezinformării și interferențelor externe, pentru a evita transformarea vulnerabilităților actuale în riscuri structurale pe termen lung. Energie: discuție despre Coridorul Vertical de Gaze și securitatea regională În marja summitului, Nicușor Dan va găzdui o discuție informală despre impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, cu participarea unor lideri din regiune. Conform informațiilor transmise, dialogul vizează rolul strategic al proiectului în: diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rutelor de tranzit, creșterea rezilienței energetice a regiunii, în contextul geopolitic actual. Republica Moldova și cooperarea împotriva traficului de droguri La Erevan, președintele României va participa și la o reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova, mecanism informal de susținere a securității și rezilienței acesteia, inițiat în 2024 de România și Franța pentru a crește coerența sprijinului internațional. Totodată, Nicușor Dan va lua parte la o reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia, la care România a aderat de la început. Reuniunea de la Erevan urmărește „operaționalizarea” obiectivelor coaliției, cu discuții despre combaterea traficului maritim și portuar, contracararea fluxurilor financiare ilicite (inclusiv spălarea banilor și corupția), reducerea traficului de droguri sintetice și o abordare integrată care include și dimensiunea sănătății publice. Context: ce este Comunitatea Politică Europeană CPE este un forum de dialog la nivel de șefi de stat și de guvern, inițiat în 2022 de Franța, care reunește state membre UE și state partenere, cu accent pe securitate, stabilitate și prosperitate la nivel continental. [...]
Strategia de „neutralitate” a președintelui Nicușor Dan în criza politică de la București poate funcționa ca scut împotriva unei suspendări , dar lasă deschisă întrebarea dacă îi va folosi și electoral pe termen mai lung, potrivit unei analize prezentate de HotNews , care citează declarațiile fostului lider PNL Valeriu Stoica. În contextul în care guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan este vizat de o moțiune de cenzură PSD-AUR , Nicușor Dan a adoptat un rol de mediator. Prima sa reacție după depunerea moțiunii, în 22 aprilie, a fost: „Îmi păstrez echidistanța”. Dezbaterea și votul din Parlament sunt programate marți, 5 mai. De ce spune Valeriu Stoica că președintele „nu putea” face mai mult Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 , Valeriu Stoica a susținut că Nicușor Dan „nu putea” să se implice mai mult în actuala criză din „două motive”: nu are în spate un partid , ceea ce îi limitează capacitatea de a face „jocuri politice”, în condițiile în care, spune Stoica, deși rolul constituțional al președintelui este unul neutru, în practică președinții susținuți de partide au influențat scena politică prin relația cu acele formațiuni; este „un jucător solitar” , profil care, în opinia fostului lider PNL, i-a definit atât câștigarea Primăriei, cât și a funcției prezidențiale. „Hopa-mitică” și miza: supraviețuirea politică Stoica l-a descris pe Nicușor Dan drept „un hopa-mitică în politica românească”, sugerând o capacitate de revenire după episoade de presiune politică, dar a adăugat că rămâne de văzut „dacă acest principiu de supraviețuire îl va salva în continuare și cât îl va salva”. Fostul lider PNL a vorbit despre două „perioade de supraviețuire” pentru actualul președinte, prima fiind până la finalul mandatului. În această etapă, „jocul” de neutralitate — „să nu supere partidele” — ar avea, în lectura sa, un efect practic: reducerea riscului unei suspendări și al unui referendum de demitere. A doua perioadă, a mai spus Stoica, ține de testul electoral de la următoarele alegeri, unde rămâne deschis dacă electoratul va valida în continuare un președinte perceput ca „pe deasupra” partidelor și cu rol de moderator. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de evitarea unei crize cu PSD , după ce deputata Raluca Turcan a invocat o rezoluție a conducerii partidului care ar exclude o nouă coaliție cu social-democrații dacă aceștia „declanșează o criză guvernamentală”, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul tensiunilor din coaliție și al unui termen de „două zile” pe care Turcan îl indică drept interval în care PSD ar urma să decidă dacă respectă „direcția de care România are nevoie”. Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că PNL a ajuns să aibă „o imagine publică de «breloc» al PSD” și afirmă că relația PNL–PSD din ultimii ani a fost „o succesiune de compromisuri costisitoare”, care ar fi îndepărtat partidul de electoratul urban, de antreprenori și de „cei activi, care țin economia în picioare”. „Două zile în care PSD poate decide dacă respectă direcția de care România are nevoie. (…) Dacă înțelege că PNL nu mai este manevrabil şi că am ales ferm drumul demnității şi al respectării deciziilor asumate.” Miza: stabilitatea coaliției și semnalul către mediul economic Din perspectiva impactului, declarațiile vizează direct riscul unei crize guvernamentale, cu potențiale efecte în lanț asupra predictibilității decizionale. Turcan leagă explicit costul politic al compromisurilor de pierderea sprijinului din mediul urban și din zona antreprenorială, sugerând că PNL încearcă să-și repoziționeze mesajul către segmentele economice active. Ce invocă Turcan din decizia internă a PNL Turcan face trimitere la „rezoluția BPN din 21 aprilie”, despre care afirmă că stabilește o linie roșie în relația cu PSD: dacă PSD „declanșează o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai face parte dintr-o coaliție” cu această formațiune; decizia este prezentată ca o „concluzie”, nu ca o „amenințare”. Context electoral: ținta de 30% și comparația cu 2019 Deputata amintește că PNL a obținut „peste 27%” la europarlamentarele din 2019 și susține că partidul „poate fi un partid de 30%”, argumentând că declinul ar fi început după ce PNL a renunțat la identitatea „anti-PSD”. Ea menționează și că la alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 PNL nu ar fi ajuns în turul al doilea. Informațiile sunt relatate de Agerpres , preluate de publicație. [...]
Marine Le Pen încearcă să reducă riscul de șoc politic pentru UE și spune că nu ia în calcul scoaterea Franței din Uniunea Europeană, dar promite „schimbări” dacă va câștiga alegerile prezidențiale din 2027, potrivit G4Media . Mesajul vine în contextul în care candidatura ei depinde de o decizie a instanței așteptată în iulie. Le Pen a afirmat, la un eveniment de campanie în nordul Franței, că nu urmărește un „Frexit”, însă intenționează să „lupte democratic” pentru a schimba orientările politice ale UE. „Nu luăm în considerare să ieşim, dar vom lupta democratic pentru a schimba orientările politice ale Uniunii Europene.” Miza juridică: decizia din iulie poate schimba candidatul RN Lidera Adunării Naționale (RN) așteaptă hotărârea instanței în apel, după o decizie judecătorească din 2025 care i-a interzis accesul la funcții alese timp de cinci ani, pentru utilizarea abuzivă a fondurilor Parlamentului European . Dacă apelul îi este favorabil, Le Pen ar putea candida pentru a-i succede lui Emmanuel Macron în 2027. Dacă nu, ar urma să îi „predea ștafeta” lui Jordan Bardella , în vârstă de 30 de ani, europarlamentar și protejatul său politic. Cum arată, deocamdată, tabloul electoral Atât Le Pen, cât și Bardella sunt considerați favoriți în „majoritatea scenariilor” din sondaje, conform informațiilor citate. În același timp, doar Edouard Philippe – fost prim-ministru conservator și actual primar al orașului Le Havre – ar avea în prezent șanse mari într-un ipotetic tur doi al prezidențialelor. [...]
AUR cere condiționarea împrumuturilor din Programul SAFE de producția locală, pe fondul unui conflict politic privind contractele de înarmare , potrivit News . Liderul AUR, George Simion, acuză coaliția de guvernare – inclusiv PSD, partid alături de care AUR a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan – de un „jaf de proporții gigantice” în legătură cu contractele din Programul SAFE. Simion susține, într-un mesaj video postat pe Facebook, că România ar fi contractat „mai bine de 10 miliarde de euro” pentru înarmare, bani care, în opinia sa, nu ar ajunge în industria românească de apărare, ci „în principal, către Germania și Franța”. El indică drept beneficiar majoritar o companie germană, Rheinmetall , și afirmă că AUR a cerut în Parlament să vadă „contractul sau contractele cu Rheinmetall”, unde ar exista „principalele suspiciuni”. „Din 15 contracte, toate miros a corupție. Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut și în cazul Pfeizer.” Propunerea AUR: prag de 80% pentru industria românească În același mesaj, Simion spune că „soluția AUR” ar fi ca împrumuturile aferente acestor contracte să nu fie acceptate dacă „minim 80% din sume” nu sunt direcționate către industria de armament din România, argumentând cu potențialul de a crea „locuri de muncă bine plătite”. Dispută la vârful Guvernului: cine a stabilit schema de gestionare a SAFE Programul SAFE și modul de implementare au devenit subiect de dispută între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. Întrebat vineri, la Suceava, cine a decis ca „cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și „doar 800 de milioane” către o firmă din România, Bolojan a spus că întrebarea este „tendențioasă” și „eronată” și a precizat că schema de gestionare a programului a fost stabilită și votată în mandatul lui Ciolacu. El a mai afirmat că achizițiile nu sunt decise de o singură persoană, invocând planuri de înzestrare aprobate în urmă cu mai mulți ani și trecute prin CSAT, și a adăugat că una dintre bazele negocierii ar fi fost ca „cel puțin jumătate” din achiziții să fie produse în România. Ulterior, Marcel Ciolacu a susținut contrariul: că schema de gestionare ar fi fost făcută de Cabinetul Bolojan și că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al Programului SAFE s-ar fi realizat prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub Guvernul Bolojan, NU sub Guvernul Ciolacu”. De ce contează Miza politică se suprapune peste una economică și industrială: direcția în care sunt orientate fondurile împrumutate pentru înzestrare – către furnizori externi sau către capacități de producție din România – și gradul de transparență al contractelor invocate. În acest moment, acuzațiile și contraacuzațiile se poartă inclusiv pe tema responsabilității instituționale pentru arhitectura de gestionare a Programului SAFE și pentru deciziile de achiziție. [...]
Cu două zile înaintea votului pe moțiunea de cenzură , PNL încearcă să arate sprijin public pentru premierul Ilie Bolojan , printr-o manifestație anunțată la Oradea de primarul Florin Birta, potrivit HotNews . Miza imediată este una de stabilitate politică: pe 5 mai, Parlamentul votează moțiunea depusă de AUR și PSD, iar un eșec la vot ar deschide negocieri pentru o nouă majoritate. Primarul Oradei a făcut apel la locuitorii orașului și ai județului Bihor să participe duminică seară, de la ora 18:00, în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand, la o adunare „în sprijinul” premierului. Apelul a fost publicat într-o postare pe Facebook , unde Birta susține că manifestația nu ar fi „pentru politică” și „nu împotriva nimănui”, ci „pentru normalitate”. „Nu pentru politică. Nu împotriva nimănui. Nu pentru dispute. Ci pentru ceva mai important. Pentru NORMALITATE” Birta, primar PNL din 2020, i-a succedat lui Ilie Bolojan la conducerea municipiului, după ce acesta a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat și a ales să candideze la președinția Consiliului Județean Bihor. În mesajul său, edilul leagă sprijinul pentru Bolojan de transformările din Oradea din perioada în care acesta a condus administrația locală și afirmă că premierul „poate contribui decisiv și la schimbarea României”. Calendarul moțiunii și scenariul de după vot Moțiunea de cenzură este semnată de 254 de parlamentari și a fost depusă marți, după ce a fost anunțată într-o conferință de presă comună de Marian Neacșu și Petrișor Peiu. Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit calendarul: moțiunea a fost citită miercuri, la ora 12:30, iar votul este programat marți, 5 mai. Dacă Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, urmând să înceapă negocieri pentru formarea unei noi majorități și consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni. Poziționări politice: PSD exclude AUR, dar tensiunile rămân În contextul moțiunii, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că își dorește continuarea guvernării într-o formulă pro-europeană și că exclude o coaliție cu AUR. „În această perioadă, în modul în care sunt așezate lucrurile, PSD a anunțat că nu face majoritate cu AUR. (…) Sunt lucruri care ne despart.” În același timp, HotNews notează că PNL și USR au votat, de mai multe ori, că dacă PSD va genera o criză politică, nu vor mai face o majoritate cu PSD, ceea ce complică perspectiva unei reconfigurări rapide în cazul căderii guvernului. [...]
