Știri
Știri din categoria Politică
Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare, dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street. Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative.
Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament).
„Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat”
În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR.
Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa.
„Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet”
Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24.
Printre numele menționate:
Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament.
Recomandate
Contestarea la CCR blochează, cel puțin temporar, schimbarea de statut a Voluntariului , iar miza este una de reglementare: dacă Parlamentul poate declara un oraș municipiu fără respectarea strictă a criteriilor legale și pe baza unor consultări locale vechi. Potrivit HotNews , președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea prin care orașul Voluntari (Ilfov) urma să fie declarat municipiu. Legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare la 3 octombrie 2026, iar Administrația Prezidențială a anunțat sesizarea joi. Textul integral al comunicării oficiale este publicat de Administrația Prezidențială . De ce spune președintele că Parlamentul nu poate decide „discreționar” În sesizare, Nicușor Dan susține că declararea unui oraș ca municipiu nu poate fi făcută arbitrar, ci trebuie să respecte criterii „generale și obiective” stabilite prin lege. „A admite că Parlamentul poate declara ca municipiu un oraș care nu întrunește aceste condiții ar însemna lipsirea textului constituțional de orice efect util”, arată președintele în sesizare. Referendumul din 2004, considerat neactual Un punct central al argumentației este că legea se bazează pe un referendum din 31 octombrie 2004, fără a ține cont de evoluțiile ulterioare. Președintele invocă schimbarea „fundamentală” a structurii populației și pune sub semnul întrebării actualitatea consultării. În 2004, referendumul s-a desfășurat cu 24.426 persoane înscrise pe liste, la o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. La 1 iulie 2025, Voluntari avea 49.417 locuitori, conform unei adrese a Direcției Județene de Statistică Ilfov citate în comunicat. În plus, Guvernul a arătat, în punctul său de vedere asupra legii, că aproximativ jumătate din populația actuală nu și-a exprimat votul în 2004. Referendumul din 2009, omis din documentația legii Președintele mai argumentează că voința exprimată în 2004 a fost contrazisă de o consultare ulterioară: referendumul din 22 noiembrie 2009 privind transformarea Voluntariului în Sectorul 7 al Municipiului București. În sesizare se arată că, potrivit Strategiei de dezvoltare locală a orașului Voluntari 2011–2020 (elaborată de Primăria Voluntari), 78% dintre participanți s-au exprimat în favoarea inițiativei. În același timp, Administrația Prezidențială susține că documentația care a însoțit legea contestată „omite complet” menționarea referendumului din 2009. Indicatori minimali neîndepliniți: deșeuri, spitale, postliceal Un alt set de argumente vizează îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de lege pentru declararea ca municipiu. În fișa localității întocmită în martie 2026, indicatorul privind existența unui depozit controlat de deșeuri „cu acces asigurat” este bifat cu „nu”. Totodată, în fișa orașului este menționat un număr de 25 de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, însă fără indicarea unităților spitalicești avute în vedere. În acest context, sesizarea citează avizul nr. 2009/18.03.2026 al Consiliului Economic și Social, potrivit căruia „orașul Voluntari nu are niciun spital public”. În plus, la indicatorul privind învățământul postliceal, documentația ar include o enumerare de școli gimnaziale, licee și o universitate, fără să rezulte „clar și expres” existența unei unități de învățământ postliceal. Ce urmează Sesizarea trimite legea în controlul Curții Constituționale, ceea ce amână promulgarea până la o decizie a CCR. Hotărârea Curții va stabili dacă actul normativ poate intra în vigoare în forma actuală sau dacă trebuie reanalizat de Parlament. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
Nicușor Dan își reconfigurează echipa de la Cotroceni și aprobă trecerea în rezervă a șefului Jandarmeriei Capitalei , prin două decrete semnate vineri, potrivit Mediafax . Mișcările au impact operațional direct: una vizează zona de ordine publică din București, cealaltă întărește consilierea prezidențială pe educație și politici publice, într-un moment tensionat pentru sistemul de învățământ. Prin primul decret, directorul general al Jandarmeriei din București, Marius Toma, este trecut în rezervă (pensionat), la mai puțin de un an de la preluarea mandatului, conform aceleiași surse. Nicușor Dan a aprobat astfel retragerea acestuia din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Al doilea decret îl privește pe Palatul Cotroceni : președintele a numit-o pe Diana Morar consilier pe politici publice și educație, cu statut de consilier onorific. Numirea vine după plecarea lui Sorin Costreie la Palatul Victoria, unde a preluat portofoliul Educației; Costreie era consilierul onorific care gestiona problematica din aria învățământului. Mediafax notează că Diana Morar preia un domeniu aflat „cu mari probleme” în ultima săptămână, în contextul unor violențe raportate în instituții de învățământ din țară. Totodată, numirea este prezentată ca a doua din rândul consilierilor prezidențiali după învestirea Guvernului Niculescu , când trei membri ai Administrației Prezidențiale au plecat în Executiv. În cazul lui Marius Toma, publicația menționează că a ocupat anterior mai multe funcții de conducere în MAI, inclusiv inspector-șef al Jandarmeriei din Argeș și analist la Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne de la Bruxelles. [...]
Ludovic Orban reia acuzațiile despre influența serviciilor în politică și cere, implicit, o reformă a controlului civil , după ce SRI i-a catalogat declarațiile drept „nefondate”, potrivit HotNews . Fostul premier a susținut, joi seară, la B1 TV, că „serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile” și că în România funcționează „un sistem militarizat” pe care îl consideră necaracteristic democrațiilor europene. În aceeași intervenție, Orban a reluat ideea că președintele Nicușor Dan ar urmări sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2030, iar această orientare ar fi fost recomandată de reprezentanți ai serviciilor secrete. Ce spune Orban despre lipsa probelor și „interferențe” în instituții Întrebat despre faptul că SRI i-a reproșat lipsa dovezilor, Orban a afirmat că, dacă ar fi avut probe directe, le-ar fi prezentat public, dar a invocat exemple și afirmații din spațiul public din anii trecuți. El a enumerat, între altele, discuțiile despre „ câmpul tactic ” din justiție și a susținut că serviciile ar fi avut interferențe în zone în care „nu ar avea ce să caute”, menționând partide politice, administrație, justiție, mediul privat, economia și presa. Totodată, Orban a folosit expresia „sugestii care vine din pădure”, explicând-o ca referire la zona SRI sau „din alte zone”, în contextul ideii că ar exista persoane „receptive” la astfel de influențe. „Planul” pentru 2030 și explicația apropierii Nicușor Dan–PSD Orban a reluat acuzația formulată anterior la TVR, potrivit căreia Nicușor Dan s-ar fi apropiat de PSD cu speranța obținerii susținerii pentru un nou mandat la Cotroceni în 2030, oferind la schimb guvernarea. În argumentația sa, fostul premier a spus că PSD nu l-ar fi sprijinit pe Nicușor Dan în turul doi și că, în unele județe, ar fi tras mai degrabă pentru George Simion. El a susținut că președintele nu ar avea de unde să aibă încredere că PSD își va respecta o eventuală înțelegere și că această încredere i-ar fi fost „recomandată” pe baza unor asigurări venite din zona serviciilor. Reacția SRI: acuzații „nefondate” și clarificări despre conducerea interimară SRI a reacționat într-un comunicat publicat pe Facebook după ora 22:30, în care a calificat afirmațiile lui Orban drept „nefondate” și a considerat „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată a unor astfel de acuzații. Instituția a mai transmis că nu participă la „înțelegeri politice” și că își desfășoară activitatea în limitele Constituției și ale legii. În plus, SRI a respins afirmațiile privind o conducere interimară „pe șestache”, susținând că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că legalitatea exercitării funcției este conformă cu legea. În context, HotNews amintește că Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, la o lună și jumătate de la numire. [...]
Blocajul din Parlament ține pe loc măsuri de siguranță în școli , susține deputata PNL Raluca Turcan , care cere adoptarea rapidă a unor inițiative legislative după recente atacuri cu arme albe în unități de învățământ, potrivit Agerpres . Turcan afirmă că există deja „soluții”, inclusiv proiecte de lege inițiate pentru prevenirea violenței, dar care „zac blocate în Parlament”. Într-o postare pe Facebook, ea a invocat escaladarea incidentelor în care elevi își atacă colegii sau profesorii cu macete și cuțite și a atras atenția că unele agresiuni sunt filmate și distribuite pe rețelele sociale. „Avem soluții, inclusiv legi pe care le-am inițiat, dar care zac blocate în Parlament: monitorizare audio-video în școli, consiliere psihologică pentru elevii cu risc, telefoane interzise pe toată durata cursurilor și depozitate în spații special amenajate”, a scris Turcan. Ce măsuri legislative invocă Turcan Pe lângă măsurile din școli, deputata PNL a menționat și proiecte care vizează protejarea minorilor de conținut nociv online (materiale care promovează violența, autovătămarea, pornografia sau cruzimea). Un alt proiect ar prevedea că minorii sub 16 ani nu își pot crea conturi pe rețelele sociale fără acordul părinților. „Vom vedea dacă cei care țin aceste legi în sertar au curajul să le explice părinților de ce. Copiii noștri nu mai pot aștepta!”, a mai transmis Turcan. Context: două incidente recente, la Pitești și în Bistrița Potrivit informațiilor citate, un elev din clasa a IX-a a intrat în incinta Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești cu o macetă și a rănit doi colegi. Incidentul a venit după un caz petrecut la începutul săptămânii în județul Bistrița-Năsăud , unde un elev de 13 ani ar fi atacat cu un cuțit o profesoară și ar fi rănit un băiat de 12 ani. Din datele disponibile în material nu reiese care este calendarul parlamentar pentru proiectele menționate și nici în ce stadiu procedural se află fiecare inițiativă. [...]
Nicuşor Dan leagă stabilitatea economică de ieşirea din criza politică şi de agenda de securitate , susţinând că, în cele cinci luni de criză guvernamentală, „statul a continuat să funcţioneze”, iar economia „se stabilizează”, potrivit News . Mesajul a fost transmis într-un interviu acordat emisiunii „The Julie Mason Show” (SiriusXM), la o zi după instalarea unui nou guvern, conform declaraţiilor preşedintelui. În interviu, Nicuşor Dan a spus că guvernul demis a avut atribuţii limitate, dar că au fost finalizate „multe lucruri importante”, inclusiv pe zona de securitate şi apărare, menţionând programul european SAFE , în care sunt implicate şi companii americane. Ce spune despre economie: deficit redus, dar cu efecte Întrebat despre evoluţia economiei, preşedintele a afirmat că aceasta „se stabilizează”. El a invocat creşterea economică din ultimele două decenii, susţinând că PIB-ul României „s-a triplat” în 20 de ani, dar a admis că în ultimii „unu-doi-trei ani” deficitul a fost „destul de mare”, iar reducerea lui are „un anumit impact asupra economiei”. În acelaşi timp, Nicuşor Dan a spus că România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la OCDE şi că se aşteaptă ca ţara să devină „în curând” membră a organizaţiei. Investiţii şi apărare: argumentul pentru capital străin şi prezenţă SUA Preşedintele a reluat ideea că România este „un loc foarte bun pentru investiţii”, invocând calitatea forţei de muncă, oportunităţile din energie şi tradiţia în tehnologie, IT şi matematică. Pe componenta de apărare, el a afirmat că România a ajuns la 2,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare şi a indicat investiţia de patru miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) în baza de la Kogălniceanu , despre care a spus că va deveni cea mai mare din Europa. Totodată, a pledat pentru consolidarea prezenţei militare americane peste nivelul actual de „1.000 – 1.500” de militari, argumentând că aceasta ar stabiliza regiunea şi ar conta şi pentru SUA, prin poziţionarea României la Marea Neagră. Războiul din Ucraina şi efectele economice: Marea Neagră, rută comercială afectată Nicuşor Dan a declarat că România este afectată inclusiv economic de războiul din Ucraina, deoarece Marea Neagră a fost o rută comercială importantă, iar regiunea este acum mai instabilă. El a mai spus că România nu a fost pregătită iniţial pentru atacurile cu drone, dar că a făcut progrese şi „a început să le doboare”, acuzând Rusia că încearcă escaladarea conflictului şi extinderea lui prin mijloace de „război hibrid” (sabotaje, atacuri cibernetice, drone). Priorităţile declarate: securitatea, apoi atragerea de investiţii Întrebat care sunt principalele preocupări, preşedintele a indicat securitatea drept „prima preocupare”, enumerând calmarea situaţiei, îmbunătăţirea capacităţilor de apărare şi menţinerea relaţiilor bune cu partenerii. A doua prioritate, în formularea sa, este atragerea de investiţii străine, pe motiv că România nu atrage „suficiente” investiţii raportat la potenţial, iar o parte importantă din activitatea sa vizează aducerea unor investiţii „importante” în ţară. [...]
