Știri
Știri din categoria Politică

Benjamin Netanyahu a căutat să împingă Mossad către o operațiune împotriva Iranului fără să-l informeze pe șeful Statului Major al IDF, Eyal Zamir, potrivit The Jerusalem Post, care citează o relatare The Washington Post și spune că a confirmat independent informația. Miza politică și operațională este una de control al deciziei în zona de securitate națională, într-un moment în care în interiorul establishmentului israelian există din nou divergențe privind cât de agresiv ar trebui acționat împotriva Iranului.
Publicația notează că The Washington Post a discutat cu patru persoane „cu cunoștință despre subiect”, care ar fi confirmat că Netanyahu a încercat recent să lucreze cu directorul Mossad, Roman Gofman, pe un plan ținut în afara circuitului normal de informare, fără ca Zamir să știe. Detaliile planului rămân neclare, însă Mossad este descris ca având capabilități de sabotaj și asasinate.
În relatarea The Jerusalem Post, episodul se înscrie într-un conflict mai larg între Mossad și IDF pe dosarul Iran, după o perioadă de „mai multă unanimitate” în anii 2023–2025. Diferența de abordare este prezentată astfel: Gofman ar fi mai preocupat de valorificarea unei „ferestre” pentru o acțiune comună SUA–Israel împotriva Iranului, în timp ce Zamir ar fi mai atent la riscurile de legitimitate și la posibila instrumentalizare politică a unei operațiuni în sezon electoral.
Publicația precizează că aceste linii de demarcație nu sunt „alb-negru” și că ar exista scenarii în care Zamir ar susține un atac, iar Gofman s-ar opune, însă tendința generală ar fi aceasta.
The Jerusalem Post amintește că, pe 21 octombrie, surse au descris drept „ciudat” faptul că Zamir nu ar fi fost invitat la o întâlnire între Netanyahu și secretarul american al războiului, Pete Hegseth, la baza aeriană Uvda. În mod obișnuit, astfel de vizite ar implica și șeful IDF, având în vedere rolul său în decizii de război și pace, susține publicația.
În lumina informațiilor recente, aceeași sursă ridică posibilitatea ca întâlnirea să fi avut legătură cu planuri privind Mossad și Iran, ceea ce ar explica excluderea șefului IDF — însă această legătură este prezentată ca speculație a unor surse, nu ca fapt confirmat.
Potrivit The Washington Post, „vorba” despre planul atribuit Mossad ar fi ajuns la alți oficiali israelieni din domeniul securității, inclusiv la Zamir, înainte ca operațiunea să fie pusă în aplicare. Nu sunt oferite detalii despre natura exactă a operațiunii, calendar sau ținte.
Separat, The Jerusalem Post reia și un episod din 6 noiembrie, când Channel 12 a relatat că Netanyahu și Gofman ar fi planificat împreună o operațiune împotriva Iranului, blocată de o combinație de opoziție din partea lui Zamir și a președintelui american Donald Trump. La acel moment, publicația spune că a fost informată de surse că afirmația potrivit căreia Gofman ar fi susținut operațiunea în pofida opoziției lui Zamir și Trump ar fi fost falsă, dar adaugă că ar exista în continuare indicii că Netanyahu a dorit o astfel de operațiune și ar fi fost dispus să-l ocolească pe Zamir.
În absența unor detalii operaționale confirmate, consecința imediată rămâne una instituțională: tensiuni între Mossad și IDF și semne că procesul de decizie pe Iran ar putea fi împins în afara canalelor tradiționale, cu potențial impact asupra coordonării militare și a relației cu SUA.
Recomandate

România ia în calcul o contribuție suplimentară pentru Ucraina în 2027, dar fără a avansa public sumele , potrivit News , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Miza imediată este una de politică bugetară și de transparență: statul vorbește despre o creștere a sprijinului, dar lasă deschisă opțiunea de a nu comunica cifrele. Președintele a confirmat că „există intenția” ca România să contribuie suplimentar la finanțarea și înarmarea Ucrainei în 2027, însă a indicat că ar putea fi făcută „o evaluare” privind oportunitatea comunicării publice a sumelor exacte. El a adăugat că aceste sume ar fi „mult mai mici” decât contribuțiile altor state care sprijină Ucraina. Ce știm despre forma sprijinului Dincolo de componenta financiară și de înarmare, Nicușor Dan a indicat că România ajută și prin măsuri logistice, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale din regiune. Concret, șeful statului a menționat: eforturi pentru asigurarea tranzitului cerealelor prin România; „multe lucruri de tipul acesta” prin care autoritățile încearcă să sprijine Ucraina. Ce rămâne neclar În acest stadiu, informațiile publice nu includ: nivelul contribuției suplimentare avute în vedere pentru 2027; calendarul deciziei și instituțiile care vor stabili sumele; dacă sprijinul suplimentar va fi reflectat într-o linie bugetară distinctă sau prin alte mecanisme. Declarațiile indică o direcție politică, dar fără detalii operaționale sau financiare care să permită, deocamdată, o evaluare a impactului bugetar. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că este „dintre cei mai pesimiști” că Rusia vrea cu adevărat pacea în Ucraina , într-un context în care SUA își intensifică implicarea diplomatică, iar miza pentru Europa rămâne inclusiv economică, prin costurile prelungirii conflictului, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Berlin, într-o conferință de presă în care Nicușor Dan a vorbit despre mesajele transmise de oficialul american Jared Kushner și de președintele SUA, Donald Trump, în legătură cu „noile evoluții de pe scena internațională”. Mesajul lui Nicușor Dan: proces în derulare, dar scepticism față de intențiile Moscovei Președintele a descris discuțiile recente drept „o etapă într-un proces”, nu „un eveniment extraordinar” pentru părțile implicate. În acest cadru, el a subliniat că Statele Unite își doresc pacea în Ucraina și că există discuții atât cu partea rusă, cât și cu partea ucraineană. „Există părţi care sunt mai optimiste şi altele care sunt mai pesimiste că Rusia cu adevărat vrea pacea. Eu sunt dintre cele mai pesimiste în acest moment.” Dimensiunea economică invocată de Trump și semnalul politic către „Coaliția de Voință” Nicușor Dan a mai spus că Donald Trump i-a transmis că războiul „aduce multă suferință” și „pierderi economice semnificative”, iar eforturile pentru pace ar trebui intensificate. În același timp, președintele României a interpretat prezența celor doi negociatori americani și mesajul transmis de Trump drept „un gest de solidaritate” cu „Coaliția de Voință”, fără a oferi alte detalii despre pașii următori ai acestui demers. [...]

Președintele Nicușor Dan indică o dependență politică a Guvernului de PSD , afirmând că, atât timp cât social-democrații au „mai mult de jumătate din voturile care țin acest guvern”, relația dintre premier și PSD „trebuie să fie una de flexibilitate”, potrivit News . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre rolul vicepremierului PSD Marian Neacșu și despre delegarea de atribuții în Executiv. Ce spune Nicușor Dan despre raportul de forțe din Guvern Întrebat dacă vicepremierul are o putere foarte mare, având în vedere că „coordonează 11 ministere” și „avizează proiecte cu impact bugetar pentru alte 15”, șeful statului a susținut că premierul rămâne actorul decisiv în arhitectura constituțională a României. „Tot timpul, într-o ședință de guvern, pot să fie toți miniștrii împotrivă, premierul poate să decidă în sens contrar. Deci primul-ministru este evident puternic.” În același timp, Nicușor Dan a insistat că orice prim-ministru care depinde de o majoritate parlamentară trebuie să fie „flexibil” cu acea majoritate, iar în actuala configurație PSD are un rol determinant în susținerea guvernului. De ce contează: flexibilitatea cerută de majoritate și deciziile cu impact bugetar Declarațiile președintelui conturează o logică de funcționare a Executivului în care deciziile politice și administrative sunt strâns legate de aritmetica parlamentară. În acest cadru, delegarea de atribuții către vicepremieri este prezentată drept o practică uzuală, însă cu o limită explicită: premierul poate „corecta” deciziile viceprim-ministrului. Nicușor Dan a făcut și o paralelă cu perioada în care era primar al Bucureștiului, spunând că era atent la partidele care îi asigurau voturile necesare pentru proiecte. Context: atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu Știrea apare după ce președintele a fost întrebat la Berlin cum îl caracterizează pe vicepremierul PSD Marian Neacșu, în condițiile în care acesta a primit mai multe atribuții prin decizia premierului Luca Niculescu. Nicușor Dan l-a descris pe Neacșu drept „un profesionist”, afirmând că a interacționat cu el de mai multe ori înainte de a deveni președinte și că acesta „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”. La rândul său, premierul Luca Niculescu a declarat că a stabilit atribuțiile vicepremierului având în vedere că Marian Neacșu este „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română” și a adăugat: „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” [...]

România cere ca Europa să fie inclusă în negocierile de pace pentru Ucraina , argumentând că miza este direct legată de securitatea continentului, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a făcut declarațiile după reuniunea „ Coaliția de Voință ” de la Berlin, unde a spus că președintele SUA Donald Trump a intervenit telefonic. În cadrul întâlnirii au participat „mulți șefi de stat și de guvern” din Europa, din Uniunea Europeană și din afara ei, inclusiv Norvegia și Marea Britanie. Nicușor Dan a precizat că în sală s-au aflat și doi emisari ai președintelui Trump pentru Ucraina, „domnii Whitcoff și Kushner”. „Poziția noastră, comună cu a multor state, a fost că, unu, e nevoie ca Europa să fie la masa negocierilor, pentru că războiul din Ucraina este legat de securitatea Europei.” Ce urmărește „Coaliția de Voință”: garanții de securitate după încetarea focului Șeful statului a explicat că „Coaliția de Voință” a început „acum un an și jumătate, aproape doi”, cu obiectivul de a pregăti „pasul imediat următor păcii sau încetării focului” în Ucraina: garanțiile de securitate care să consolideze pacea. Potrivit lui Nicușor Dan, la reuniune a existat o prezentare a componentei militare privind stadiul acestor garanții, iar „lucrurile sunt foarte aproape de a avea forma finală”. Tot el a spus că a avut loc un prim exercițiu militar al coaliției, aflat „în curs”. Linia roșie: pacea să nu slăbească Ucraina și Europa Președintele a arătat că, în discuțiile despre negocierile aflate în desfășurare privind războiul, România și alte state au susținut trei idei principale: Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor, pe fondul legăturii directe dintre războiul din Ucraina și securitatea Europei; este nevoie de unitate europeană, inclusiv prin grupuri de lucru care să armonizeze așteptările statelor, mai ales ale celor „mai aproape de linia frontului”; rezultatul procesului de pace nu trebuie să ducă la „o Ucraină mai slăbită”, pentru a nu crea premisele repetării agresiunii ruse în câțiva ani. În aceeași logică, Nicușor Dan a spus că nu poate rezulta „o Europă mai slăbită” și că nu trebuie deteriorată relația transatlantică dintre Europa și Statele Unite. Marea Neagră, pe agenda de securitate Nicușor Dan a mai declarat că la Berlin s-a discutat și despre securitatea la Marea Neagră, „și prezentă, și viitoare”, insistând asupra importanței acestei zone pentru securitatea regională și pentru procesul de pace din Ucraina. [...]

Emmanuel Macron vrea readusă pe agenda NATO aderarea Ucrainei , argumentând că poziția „maximalistă” a Rusiei la negocieri și consolidarea armatei ucrainene fac subiectul central pentru securitatea pe termen lung a Europei, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută joi, 19 noiembrie, după summitul „ Coalition of the Willing ” de la Berlin, unde Macron a spus că „trebuie redeschisă” discuția despre accesul Ucrainei în Alianță. Mesajul marchează o încercare de a împinge tema aderării înapoi în zona de negociere, în pofida opoziției Moscovei și a reticenței unor aliați occidentali de a admite Kievul cât timp războiul continuă. De ce contează: securitatea europeană și arhitectura post-război Macron susține că, față de începutul invaziei la scară largă din 2022, contextul s-a schimbat substanțial. În viziunea sa, armata Ucrainei – „călită” în luptă și dotată cu armament occidental tot mai sofisticat – ar trebui privită ca un activ pentru securitatea europeană, nu ca un risc suplimentar. În același timp, publicația notează că discuțiile din ultimul timp s-au concentrat mai degrabă pe garanții de securitate „de tip NATO” pentru Ucraina, fără a merge până la acordarea calității de membru. Aderarea ar presupune însă consensul tuturor statelor NATO, iar la Berlin nu a fost anunțat niciun calendar. Presiune pentru sprijin militar imediat, cu accent pe apărarea aeriană Pe lângă tema aderării, Macron a cerut creșterea rapidă a asistenței militare pentru Ucraina, în special sisteme de apărare aeriană și interceptori, pentru protejarea civililor și a infrastructurii critice de atacurile cu rachete și drone. Apelul vine pe fondul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene; articolul menționează atacuri asupra Kievului în aceeași zi, soldate cu un mort și pagube, inclusiv la misiuni diplomatice și la Catedrala Sf. Volodimir. Context politic: negocieri fără Ucraina și Europa la masă Kyiv Post mai relatează că declarațiile lui Macron au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul chinez, Xi Jinping, la un summit trilateral în Shenzhen, fără reprezentanți ucraineni sau europeni. La Berlin, președintele Volodimir Zelenski a reiterat că aderarea la NATO este „cea mai bună garanție de securitate” pentru Ucraina și, implicit, pentru Europa, într-o declarație publicată de administrația sa. Declarația este disponibilă pe site-ul Președinției Ucrainei, la acest link: statement . De asemenea, a fost publicată și declarația comună a liderilor reuniți la Berlin: Coalition of the Willing’s joint declaration . În lipsa unui calendar de aderare și în condițiile în care decizia cere unanimitate în NATO, demersul lui Macron ridică miza politică a discuției: nu doar ce garanții primește Ucraina, ci și cine stabilește arhitectura de securitate a Europei după război. [...]

Nicușor Dan exclude un „moment Yalta” și mizează pe continuitatea garanțiilor de securitate cu SUA , într-un mesaj care vizează reducerea riscului de incertitudine strategică pentru Europa, potrivit News . Președintele a vorbit joi, la Berlin, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, despre întâlnirea trilaterală SUA–Rusia–China desfășurată la Shenzen. Șeful statului a fost întrebat dacă se schimbă ordinea internațională după întâlnirea de astăzi a președintelui Donald Trump cu Vladimir Putin și Xi Jinping și ce riscuri ar exista pentru România și Europa. Nicușor Dan a spus că întâlnirea „nu a fost un eveniment excepțional” care să schimbe parcursul vreuneia dintre cele trei țări și a apreciat că pozițiile lor nu diferă de declarațiile din ultimele zile. „Nu se schimbă, prin întâlnirea de azi. (..) Sunt niște procese ale fiecăreia dintre țările importante și întâlnirea de azi nu a fost un eveniment excepțional, care să schimbe parcursul vreuneia din aceste țări.” „Yalta 2.0”, respinsă: Europa nu ar fi exclusă din proces Întrebat despre analize care invocau o posibilă „Yalta 2.0”, președintele a respins scenariul și a argumentat că nu există o schimbare de poziție la Moscova, Washington sau Beijing față de ce au transmis recent. În același context, el a menționat că doi emisari americani au participat la întâlnirea „Coaliției de Voință”, iar Donald Trump ar fi intervenit pentru a-și arăta solidaritatea cu demersul acestei formule. Nicușor Dan a mai afirmat că garanțiile de securitate vor fi rezultatul unui efort comun al țărilor din „Coaliția de Voință” și al Statelor Unite și a adăugat că o „Yalta” ar însemna excluderea Europei din proces, lucru pe care l-a considerat imposibil. Fără ședință extraordinară a CSAT după reuniunea de la Berlin Întrebat dacă va convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) după reuniunea de la Berlin, președintele a spus că nu va face o astfel de convocare. El a precizat că există „etape importante într-un proces”, dar „nimic care să ceară o sesiune extraordinară”, menționând că CSAT se va reuni trimestrial, „așa cum îl avem în fiecare trimestru”. [...]