Știri
Știri din categoria Externe
Un raport al unei comisii internaționale de anchetă mandatate de Consiliul ONU al Drepturilor Omului avertizează că civilii palestinieni sunt supuși „în mod sistematic” unor încălcări grave ale dreptului internațional, fiind prinși între violențele coloniștilor israelieni și „regimul terorii” Hamas, potrivit news.ro. Miza imediată este una de reglementare și presiune diplomatică: constatările comisiei pot alimenta demersuri internaționale și pot furniza probe utilizabile de instanțe.
Comisia descrie o dinamică în care violențele comise de actori diferiți au un efect comun: „supunerea deliberată la suferințe” a civililor palestinieni. Președintele comisiei, Srinivasan Muralidhar, susține că, deși originile și motivațiile diferă, cele două fenomene se desfășoară în „contexte create de Israel”.
În Cisiordania ocupată, inclusiv în Ierusalimul de Est, comisia subliniază responsabilitatea Israelului pentru acțiunile coloniștilor împotriva populației palestiniene. Raportul notează că violențele au „explodat” în timpul războiului din Fâșia Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Datele citate în raport indică, pentru 2025, cel puțin:
Într-un bilanț mai larg, întocmit de AFP pe baza datelor Autorității Palestiniene, cel puțin 1.080 de palestinieni (inclusiv numeroși combatanți) au fost uciși în Cisiordania de militari sau coloniști israelieni din octombrie 2023. Comisia acuză că unele violențe au fost comise „în colaborare cu autoritățile militare israeliene”, cu scopul de a presa palestinienii să plece din regiune.
Potrivit comisiei, coloniștii își justifică acțiunile ca parte a unui „război sfânt” pentru „eliberarea întregului teritoriu al Israelului”, iar obiectivele coloniștilor și ale statului israelian ar converge spre menținerea ocupației, consolidarea coloniilor, anexarea teritoriului și expulzarea palestinienilor. Raportul mai menționează că atacurile au vizat uneori copii și au fost însoțite de violențe sexuale împotriva femeilor și fetelor palestiniene.
Într-un capitol separat, comisia documentează 249 de „execuții și violențe fizice grave” în Fâșia Gaza în perioada 2024–2025, soldate cu cel puțin 108 morți și 384 de răniți. Forțe afiliate Hamasului ar fi implicate în cel puțin 80 dintre incidente, inclusiv două execuții publice ale unui număr de 11 bărbați, potrivit raportului.
„Comisia este profund îngrijorată de gravitatea și caracterul public al unor măsuri punitive luate de către Hamas în Fâșia Gaza, care provoacă un traumatism profund unei populații civile deja grav traumatizate.”
Comisia nu este o instanță, însă investigațiile sale pot spori presiunile diplomatice și pot contribui la strângerea de probe pentru tribunale. Raportul urmează să fie prezentat la cea de-a 62-a sesiune a Consiliului ONU al Drepturilor Omului, săptămâna viitoare, la Geneva.
În paralel, raportul notează și evoluții cu potențial de escaladare juridică internă: parlamentul israelian a adoptat în mai înființarea unui tribunal militar special care ar putea condamna la moarte palestinieni acuzați de participare la atacul din 7 octombrie 2023.
Recomandate
Donald Trump spune că un acord de pace Iran–Israel ar putea fi finalizat în „două-trei zile”, ceea ce ar reduce riscul unei noi escaladări cu efecte directe asupra pieței energiei și a transporturilor în Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Declarația vine după ce Iranul și Israelul au oprit ostilitățile care amenintau să reaprindă un război ce durează de luni de zile. Trump a afirmat că negociatorii sunt la „finalul” discuțiilor pentru „un acord foarte, foarte bun” și a indicat un orizont de timp de „două până la trei zile” pentru încheierea acestuia. În același timp, el a cerut celor două părți să înceteze „imediat” ostilitățile, pe fondul unui conflict descris ca nepopular în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului. Armistițiu fragil și reluarea alertelor După 100 de zile de război și intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil pe 8 aprilie, explozii și alerte aeriene s-au auzit din nou la Teheran și Tel Aviv duminică și luni. Atacurile au dus la rănirea a 15 persoane în Iran, potrivit șefului organizației naționale de răspuns la situații de urgență. Teheranul a anunțat inițial sfârșitul operațiunii sale militare împotriva Israelului, iar Israelul „i-a urmat exemplul”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat că „în prezent, ostilitățile pe acest front au încetat”. Mesaje divergente despre respectarea armistițiului Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului iranian și negociatorul-șef al Teheranului, a susținut că Iranul „a încălcat tiparul de a accepta un armistițiu pe hârtie și de a-l încălca sistematic pe teren”. De cealaltă parte, Netanyahu a spus că Israelul va răspunde „cu fermitate” oricărui nou atac iranian și a adăugat că statul israelian își va exercita dreptul de a se apăra „ori de câte ori va fi necesar”, inclusiv în pofida obiecțiilor președintelui american. Ce urmează În lipsa unor detalii despre termenii acordului, miza imediată rămâne dacă fereastra de „două-trei zile” invocată de Trump se confirmă și dacă încetarea ostilităților se menține pe teren, în condițiile în care ambele părți transmit public că vor reacționa la eventuale noi atacuri. Pentru contextul recent al opririi loviturilor, TVR Info a relatat separat că atacurile au fost oprite pentru moment și că s-au auzit din nou explozii și alerte . [...]
Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]
Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]
Uniunea Europeană deschide în zilele următoare primul grup de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova , un pas procedural care marchează intrarea oficială într-o nouă etapă a aderării, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la Bruxelles de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în contextul anunțării detaliilor despre împrumutul financiar acordat Kievului. Von der Leyen a spus că Ucraina „și-a îndeplinit angajamentele” legate de parcursul european și a insistat că „este momentul” ca UE să își respecte promisiunile, în pofida faptului că reformele sunt derulate în condiții de război. Ce înseamnă „primul grup de negocieri” și de ce contează Deschiderea primului grup de discuții este prezentată ca începutul oficial al negocierilor de aderare, adică trecerea de la faza de pregătire și evaluare la una de negociere efectivă pe capitole și condiționalități. În termenii Comisiei, acest pas „deschide ușa” către următoarea fază a procesului de aderare. Componenta financiară: împrumut de 90 de miliarde de euro și plăți anunțate pentru iunie În același anunț, șefa Comisiei Europene a detaliat calendarul unor plăți din împrumutul UE către Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei): „în această lună” – prima plată din cadrul împrumutului; „până la sfârșitul lunii” – 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) „pentru drone”; asistență macrofinanciară „de peste 3 miliarde de euro” (aprox. peste 15 miliarde lei); „vor urma în curând și alte plăți”, fără un calendar detaliat în material. Mesajul politic al Comisiei: reforme în război și sprijin pentru aderare Von der Leyen a descris drept „impresionantă” determinarea Ucrainei de a continua reformele în timpul atacurilor și a reiterat că Executivul european este „pe deplin pregătit” să sprijine Ucraina pe drumul către UE, „unde își are locul”. [...]
Atacurile cu drone ucrainene au început să blocheze aprovizionarea în Crimeea , iar efectul imediat este o penurie de benzină și alimente, cu măsuri de raționalizare și scumpiri locale, potrivit Antena 3 . Miza operațională este că loviturile vizează logistica ce susține atât armata rusă, cât și consumul civil din peninsula anexată. Campania este descrisă ca una „intensivă” și se concentrează pe Crimeea și alte regiuni aflate sub ocupația Moscovei, cu impact direct asupra lanțului de aprovizionare al armatei ruse. BBC, citată de Antena 3, notează că atacurile au declanșat deja o criză de benzină în aceste zone. Infrastructură lovită și „coloana vertebrală” a logisticii În material se arată că ucrainenii au lovit autostrada R-280 și un pod considerate vitale, care leagă orașul rus Rostov de Crimeea, via Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație rusă). Un analist de politică externă, Clément Molin, a spus pentru BBC că acest drum este „practic, coloana vertebrală a forțelor de ocupație ruse din sud”. Tot potrivit sursei, de la începutul lunii mai ar fi avut loc 300 de atacuri cu drone asupra convoaielor, camioanelor și cisternelor rusești care aprovizionează regiunea. Efecte în piață: scumpiri, raționalizare și estimări de durată Antena 3 relatează că prețurile la benzină au crescut în Crimeea cu 4,8% de la începutul anului, iar la 1 iunie litrul ar fi ajuns la 67,83 ruble (circa 0,81 euro, adică aprox. 4,1 lei). În paralel, cel mai mare lanț de benzinării din Crimeea anexată a suspendat distribuirea voucherelor pentru benzină, pe fondul avertismentelor autorităților locale că penuria va continua „cel puțin încă o lună”. Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksyonov , a declarat că remedierea penuriei va necesita „cel puțin 30 de zile”. Măsurile de urgență menționate în articol includ: raționalizare introdusă inițial pe 22 mai, pentru a limita cumpărăturile de panică; restricții suplimentare ulterior; prioritate la alimentare pentru vehiculele serviciilor publice și sociale. Lipsuri alimentare, pe fondul aceleiași presiuni logistice Pe lângă combustibil, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsuri alimentare, ca urmare a atacurilor asupra logisticii și liniilor de aprovizionare ruse, potrivit Kyiv Independent, citat de Antena 3. Ministerul rus al Energiei a admis că atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol reprezintă cauza principală a penuriei de benzină din Crimeea și din unele zone din sudul Federației Ruse, conform The Moscow Times, menționat în articol. [...]
Polonia amenință cu blocarea acordurilor despre Ucraina dacă e ținută în afara negocierilor , un semnal care poate complica coordonarea europeană și, implicit, predictibilitatea deciziilor cu impact regional, potrivit Antena 3 . Premierul polonez Donald Tusk a avertizat marți că Varșovia „nu se va simți obligată să respecte niciun acord” rezultat din negocierile privind războiul din Ucraina în formatul „E3” (Regatul Unit, Franța și Germania) dacă Polonia este exclusă de la discuții. Declarația vine după ce Tusk s-a arătat nemulțumit că nu a fost invitat la ultima reuniune a europenilor cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , desfășurată duminică la Londra. Într-o conferință de presă la Varșovia, Tusk a indicat că la întâlnirea de la Londra au participat premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, alături de Zelenski. Tot marți, Tusk a spus că a avut „o discuție extinsă” cu Merz, care l-a informat despre detaliile reuniunii. „Din perspectiva Poloniei, nu vom fi obligați și nu vom respecta niciun acord la care nu participăm”, a transmis Tusk, potrivit relatării citate de Antena 3. Miza: legitimitatea deciziilor și coeziunea europeană Tusk și-a justificat poziția prin rolul Poloniei în arhitectura regională, afirmând că țara sa este „o verigă absolut esențială” pentru discuții serioase despre viitorul Ucrainei și al regiunii. În același context, el a criticat „fragmentarea” produsă de „aceste formate reduse” și a susținut că și alți parteneri europeni împărtășesc nemulțumirea. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete pe care Polonia le-ar putea lua în continuare sau despre un răspuns al statelor din formatul E3. [...]
