Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea vrea continuitate la Finanțe pentru credibilitatea bugetului în fața agențiilor de rating, susținând că ministrul Alexandru Nazare și-a exprimat disponibilitatea de a rămâne în viitorul cabinet, potrivit Digi24.
Veștea a declarat marți, la România TV, că a discutat în cursul zilei cu Alexandru Nazare și că acesta „și-a manifestat intenția” de a face parte din guvernul pe care premierul desemnat urmează să îl propună. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro.
Argumentul central invocat de Veștea ține de stabilitatea execuției bugetare și de evaluarea externă a proiecțiilor fiscale. El a spus că își dorește ca Nazare să păstreze portofoliul Finanțelor Publice, deoarece bugetul național „așa cum este el prognozat” este evaluat de agențiile de rating și ar trebui menținut în parametrii prognozați.
„Alexandru Nazare are deschiderea necesară de a face parte din viitorul guvern. (...) cred că este necesar de a lăsa orgolii (...) este de a duce la bun sfârșit un buget pe care tu l-ai construit”, a afirmat Adrian Veștea, potrivit News.ro.
Veștea a mai spus că are „toată convingerea” că Nazare își va menține decizia de a face parte din Guvernul său și a explicat că a vrut ca portofoliul Finanțelor să fie „asumat de primul ministru”, motiv pentru care a încercat să se asigure „încă de la început” că actualul ministru este dispus să lucreze în echipa sa.
Potrivit declarațiilor sale, miercuri ar urma să depună lista miniștrilor pentru cabinet și programul de guvernare.
Recomandate
PNL își tensionează disciplina internă înaintea votului pentru Guvernul Veștea , după ce europarlamentarul liberal Gheorghe Falcă a sugerat că Adrian Veștea „s-a autoexclus” din partid, iar deciziile formale ar urma să fie discutate în Biroul Permanent, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute aproape de miezul nopții, în fața restaurantului unde Falcă a petrecut alături de susținători ai lui Ilie Bolojan , în contextul crizei politice declanșate după demiterea premierului. Întrebat ce va face dacă Guvernul Adrian Veștea va trece de Parlament, Falcă a răspuns că „va funcționa Guvernul”. În același timp, el a susținut că liberalii care ar intra în Guvernul Veștea „se autoexclud conform statutului și deciziei pe care am avut-o ieri”. Miza: votul din Parlament și controlul intern în PNL Falcă a legat situația de poziționarea PNL față de PSD, afirmând că „guvernul a căzut” și că liberalii își mențin această linie, în timp ce vor să vadă PSD „transparent la guvernare”. El a adăugat că prezența lui Adrian Veștea împreună cu Marian Neacșu la consultări ar arăta că PSD „este activ”. Pe tema unui posibil Congres PNL care l-ar putea exclude pe Veștea, Falcă a spus că acesta „s-a autoexclus” și a indicat că detalii vor fi anunțate în ziua următoare, după ședința Biroului Permanent. „S-a autoexclus, procedurile ce mai contează?! Iar mâine veți afla toate lucrurile: și despre Biroul Permanent de mâine și despre cum funcționează PNL.” Ce spune Falcă despre Alexandru Nazare Chestionat dacă Alexandru Nazare ar putea rămâne ministru de Finanțe din partea PNL într-un eventual Guvern Veștea, Falcă a declarat că Nazare „este un independent” și că „este o decizie a dânsului”. În imaginile surprinse la întâlnirea din restaurant, Mediafax notează că au fost prezenți mai mulți lideri și parlamentari PNL apropiați de Ilie Bolojan, între care Mircea Abrudean, Florin Birta și Daniel Fenechiu, alături de alți senatori și deputați liberali. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că miercuri depune la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare , un pas care deblochează calendarul de învestire și pune presiune pe partide să își asume rapid o majoritate, potrivit Digi24 . Veștea a declarat marți seară, la România TV, că va transmite „în cursul zilei de mâine” atât lista cu miniștrii propuși, cât și programul de guvernare, invocând nevoia de „eficiență” și evitarea pierderii de timp. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Ce știm despre componența cabinetului Premierul desemnat a evitat să ofere o listă de nume, argumentând că nu ar fi „corect” să anunțe doar o parte dintre propuneri înainte de a fi stabilite toate portofoliile. Totuși, a indicat câteva repere: în viitorul cabinet ar urma să se regăsească membri ai PNL; singurul nume menționat explicit este Alexandru Nazare , pe care Veștea spune că îl dorește în continuare ministru al Finanțelor Publice. De ce contează: Finanțele rămân un punct sensibil în negocieri Faptul că Veștea a ales să nominalizeze public doar portofoliul Finanțelor sugerează că această poziție este tratată ca element de stabilitate în formula guvernamentală, în timp ce restul împărțirii ministerelor rămâne în negociere. În lipsa altor nume, rămâne neclar ce echilibru politic va rezulta și cât de rapid poate fi obținut sprijinul necesar în Parlament. Următorul pas, odată depuse documentele, este declanșarea procedurilor parlamentare pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură , însă Digi24 nu oferă un calendar detaliat pentru aceste etape. [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
Miza învestirii Guvernului Veștea se mută pe aritmetica parlamentară și pe „cordonul sanitar” față de AUR , după ce Eugen Tomac a explicat cum s-a ajuns la estimarea de „în jur de 240 de voturi” invocată de premierul desemnat, într-un context în care a apărut și tema unor eventuale voturi din partea AUR, potrivit Digi24 . Tomac a spus, miercuri, la Digi24, că președintele Nicușor Dan a transmis „cât se poate de clar” că își dorește un guvern care să păstreze direcția pro-occidentală, să poată atrage fonduri europene și să mențină România „pe direcția corectă”. Întrebat dacă șeful statului ar accepta voturi de la AUR pentru a trece Guvernul, Tomac a răspuns că nu a discutat în aceste zile cu președintele, dar că direcția rămâne aceeași. De unde vine cifra de 240 de voturi Explicația lui Tomac pornește de la discuțiile pe care le-a avut înainte de schimbarea premierului desemnat. El afirmă că i-a spus lui Adrian Veștea, „imediat după desemnare”, cu ce grupuri de parlamentari a discutat și că baza de susținere depășea „peste 200” de voturi. În logica prezentată de Tomac, pragul de „minim 240” ar fi rezultat dacă Veștea reușea să convingă PNL să îl voteze, în condițiile în care ar fi existat „aproape 30 de parlamentari din PNL” care ar fi susținut această variantă. Tomac a insistat că a fost o discuție „onestă” și că „nu s-a întâmplat nimic neobișnuit”. Disputa despre voturile AUR și poziția lui Nicușor Dan Subiectul a fost amplificat de faptul că Adrian Veștea a susținut că se bazează și pe voturi de la AUR pentru învestire, informație respinsă de Petrișor Peiu , conform articolului Digi24. În intervenția sa, Tomac a revenit la ideea că președintele își dorește un guvern cu orientare pro-occidentală și capabil să atragă fonduri europene. Totodată, Tomac a afirmat că i-a explicat lui Veștea „care sunt limitele” pe care le-a putut atinge prin „discuții și negocieri directe”, pe care le-a descris drept „absolut transparente”. Context: ce a spus Veștea despre majoritate Digi24 amintește că Adrian Veștea a declarat luni, la „Studio Politic”, că nu el a strâns cele „peste 240” de voturi, dar că a fost asigurat de Eugen Tomac și de președintele Nicușor Dan că există o majoritate care include „o mare parte din forțele pro-europene, pro-occidentale”. Veștea a spus că Tomac „m-a asigurat că avem această bază de voturi”. [...]
Ludovic Orban contestă desemnarea lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că Nicușor Dan își erodează rapid sprijinul public , potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu realizat de jurnalistul Constantin Toma, Orban spune că președintele a ales o soluție politică în contradicție cu mesajul și valorile campaniei sale și susține că șeful statului este „în cădere liberă” pe rețelele sociale. Critica pe fond: „soluții serioase”, nu nume „departe de standard” Întrebat cum ar caracteriza „triunghiul” Nicușor Dan – Sorin Grindeanu – Adrian Veștea, Orban a răspuns inițial în registru ironic, apoi a trecut la o critică mai amplă despre modul în care este gestionată criza politică. „E o situație serioasă în care se găsește România și trebuie abordate serios, cu soluții serioase. Deci, președintele trebuie să vină cu propuneri serioase (...) nu cu propuneri gen Tomac sau Adrian Veștea.” În viziunea lui Orban, atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea – nume vehiculate de Nicușor Dan pentru funcția de premier – nu ar răspunde „standardului” cerut de contextul politic. Efectul politic: risc de ruptură cu electoratul și „măcel” în online Orban afirmă că se numără printre votanții nemulțumiți de Nicușor Dan, dar spune că privește situația cu îngrijorare, invocând reacțiile din mediul online. „Oricum, votanții săi sunt pe pereți, inclusiv eu (...) Este măcel pe toate rețelele de socializare.” Fostul lider PNL susține că România ar avea nevoie „mai mult ca oricând” de un președinte „credibil și eficient”, capabil să identifice și să pună în practică „soluții serioase” și „oneste”, în linie cu promisiunile din campanie. „Guvern al trădării” și căutarea de voturi în Parlament Orban atacă și direcția politică a unei eventuale majorități pentru învestirea guvernului, invocând o contradicție între sloganul de campanie „În România onestă” și alianțele necesare pentru voturi. „Cum poate președintele României (...) care a făcut campanie sub slogan «În România onestă», să ne cadorisească cu un guvern al trădării?” El afirmă că, pentru a strânge sprijin, candidatul desemnat premier ar fi mers să caute voturi inclusiv la „șoșocari” și „georgiști”, menționând partidele S.O.S. și POT, pe care le descrie ca incompatibile cu electoratul lui Nicușor Dan. Atacul la Veștea: „ca un minor care are nevoie de tutore” Un punct distinct al criticii îl vizează pe Adrian Veștea, după apariția acestuia alături de Marian Neacșu în Parlament, în contextul negocierilor pentru voturi. Orban spune că imaginea ar arăta izolare și lipsă de pregătire politică. „Părea ca un... ca un minor care are nevoie de un tutore. Sau ca un om care nu are deplina capacitate de a discerne (...)” [...]
Riscul unui guvern minoritar prelungește blocajul decizional, cu efect direct asupra bugetului și angajamentelor externe , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu pare să poată strânge voturile necesare pentru învestire, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În scenariul descris, după retragerea UDMR din discuțiile pentru guvernare, „grupul proeuropean” ar rămâne, practic, cu PSD și grupul minorităților, adunând 144 de voturi, adică 62% din cele necesare pentru învestirea cabinetului. Restul ar urma să vină de la partidele extremiste S.O.S. și POT, în condițiile în care AUR a anunțat că nu susține guvernul Veștea. Chiar și cu aceste voturi, calculele prezentate indică un plafon de 208 voturi, sub pragul de 233, ceea ce ar lăsa un deficit de cel puțin 25 de voturi. O posibilă sursă de voturi ar fi PNL, însă situația internă din partid complică ecuația. Analiza notează că aproximativ 20% dintre liderii PNL s-ar fi poziționat împotriva lui Ilie Bolojan , ceea ce ar putea însemna „în jur de 15 voturi” pentru Veștea (20% din cei 76 de parlamentari PNL). În plus, dacă ar exista și voturi de la UDMR, s-ar putea ajunge la o majoritate „pe muchie de cuțit”, dar cu un guvern care ar funcționa, în practică, ca unul PSD, deoarece este „greu de crezut” că partidele extremiste și antieuropene ar primi portofolii ministeriale. Ce urmează dacă Veștea nu trece: două variante de guvern minoritar Dacă guvernul Veștea nu obține votul Parlamentului, partidele iau în calcul două formule de guvern minoritar: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare premier. Publicația arată însă că ambele variante vin cu constrângeri politice majore: pentru un guvern Grindeanu, PNL și USR ar trebui să facă „pași serioși înapoi”, iar UDMR l-ar accepta; în același timp, refacerea coaliției ar fi „imposibilă acum”, iar în PNL există „patru rezoluții” care interzic participarea la un guvern cu PSD, în timp ce conducerea USR a respins, la rândul ei, colaborarea la guvernare cu social-democrații. De ce contează economic: guvernele minoritare încetinesc decizia Miza depășește aritmetica parlamentară. Analiza punctează că guvernele minoritare sunt, structural, mai lente, pentru că trebuie să negocieze „punctual” în Parlament fiecare proiect. Totuși, ele sunt preferabile unui executiv cu prim-ministru demis și miniștri interimari, care nu poate emite ordonanțe de urgență și nici nu are dreptul de a iniția proiecte legislative sau de a-și asuma angajamente externe majore. Presiunea din PNL: vot secret, sancțiuni anunțate În PNL, tabăra fidelă lui Ilie Bolojan (estimata la circa 80% din liderii partidului) ar urmări excluderea lui Adrian Veștea, după ce acesta a refuzat să renunțe la mandatul încredințat de președintele Nicușor Dan pentru formarea guvernului. Potrivit analizei, un congres extraordinar ar putea decide excluderea duminică, iar conducerea partidului a anunțat că și parlamentarii care votează guvernul Veștea vor fi excluși. Ilie Bolojan a cerut reluarea consultărilor pentru a se ajunge la o soluție de guvernare susținută „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „pact național” care să țină cont de situația politică, bugetară și economică: „Considerăm că în perioada următoare, dată fiind situaţia în care ne găsim, dată fiind pulverizarea politică în Parlament, se impun consultări şi solicitarea PNL este către preşedintele României să reia consultările cu partidele politice în aşa fel încât să se degaje o soluţie pentru a avea un guvern care este susţinut într-o manieră transparentă, inclusiv un guvern minoritar, dacă va fi cazul, în aşa fel încât să existe responsabili, să existe susţinere pe baza unui pact naţional care să aibă în vedere situaţia politică în care se găseşte România, situaţia bugetară şi cea economică. În zilele următoare vom avea discuţii cu partenerii politici pentru a clarifica aceste aspecte”. [...]
