Știri
Știri din categoria Politică
PNL, USR și UDMR își leagă opțiunea de premier de credibilitatea României în UE, iar europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că Sorin Grindeanu nu poate recâștiga încrederea partenerilor europeni din cauza asocierii cu OUG 13, potrivit G4Media.
Mureșan, prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, afirmă într-o postare pe Facebook că „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” tentativa PSD, sub conducerea premierului de atunci Sorin Grindeanu, de a „legaliza corupția politică prin OUG 13”. El adaugă că încrederea „se câștigă doar prin fapte”, nu „doar prin vorbe”.
Europarlamentarul invocă și protestele masive din perioada OUG 13, despre care spune că vor rămâne mult timp în memoria partenerilor europeni ca reper legat de statul de drept și valorile europene.
În aceeași intervenție, Mureșan indică drept „un alt moment de neîncredere” întârzierea implementării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), „fuga de reforme” și „deficitul de 9,3% al lui Marcel Ciolacu”, menționând că Sorin Grindeanu a fost membru al Guvernului.
Mureșan afirmă că, în ultimul an, încrederea ar fi fost recâștigată „prin rezultate”, invocând că Guvernul „a făcut ce a promis”, „a oprit risipa” și și-a respectat angajamentele din PNRR. Ca exemplu, el spune că cererea de plată 4 din PNRR „a fost adoptată imediat și integral”.
În concluzie, europarlamentarul își menține atacul la adresa lui Sorin Grindeanu:
„Sorin Grindeanu va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România.”
Recomandate
Prelungirea guvernului interimar riscă să blocheze decizii-cheie, iar UDMR pune întârzierea pe seama PSD , în condițiile în care negocierile pentru formarea unei majorități nu au produs încă o înțelegere, potrivit News . Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, spune că partidul nu a discutat despre susținerea unui guvern PSD și că există o propunere de premier agreată împreună cu PNL și USR. În intervenția la Digi24, Csoma Botond a respins ideea că UDMR ar fi luat în calcul un vot pentru un guvern PSD și a indicat numele propunerii de premier din partea PNL–USR–UDMR: Siegfried Mureșan . În același timp, UDMR afirmă că așteaptă desemnarea din partea președintelui Nicușor Dan, pe care o descrie drept „întrebarea momentului”. De ce contează: un guvern interimar „nu poate să facă nimic” UDMR susține că menținerea unui guvern interimar pe termen mai lung are efecte directe asupra capacității executive de a lua decizii. Csoma Botond spune că a discutat cu miniștrii UDMR, Cseke Attila și Tanczos Barna, care ar fi transmis că un astfel de guvern are „mâinile legate” și „nu poate să facă absolut nimic”. „Nu are nicio logică să avem acest guvern interimar pe termen lung, pentru că nu poţi să faci nimic. Ai mâinile legate.” Unde s-a blocat negocierea: rotativa și acordul pe măsuri Csoma Botond afirmă că liderii partidelor nu s-au înțeles la Palatul Cotroceni și pune blocajul pe seama PSD, care, în versiunea UDMR, nu ar fi acceptat două elemente: ideea rotativei la guvernare , inclusiv varianta în care un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar începe, iar PSD ar intra ulterior (menționat: „în aprilie sau în vara anului viitor”); un acord reciproc pe măsurile de guvernare , astfel încât, indiferent de formula finală (guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau guvern monocolor PSD), să fie aplicat același set de măsuri agreate. În acest context, deputatul UDMR a indicat și câteva teme pe care le consideră „transparente” și sensibile în negociere: PNRR , SAFE și legea salarizării unice. Ce urmează: posibilă sesiune extraordinară, fără învestire până marți Csoma Botond spune că este posibilă convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru votarea unui nou guvern, în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii ordinare, iar de la 1 iulie începe vacanța parlamentară. În același timp, el apreciază că nu se va ajunge la învestirea guvernului până marți . [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
România riscă să intre în vacanța parlamentară fără un guvern cu puteri depline , după ce negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au rămas blocate, iar niciuna dintre formulele discutate nu adună, deocamdată, voturile necesare pentru învestire, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: fără o majoritate, România poate rămâne pe parcursul verii fără un Executiv cu mandat complet. După discuția tensionată de vineri de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor o soluție, însă până acum nu s-a conturat o majoritate. Noi discuții ar urma să aibă loc luni, dar șansele de a avea un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare sunt descrise ca fiind tot mai mici. Două tabere, doi candidați, același blocaj În acest moment, PSD îl susține pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl sprijină pe Siegfried Mureșan . Potrivit aceleiași surse, pozițiile celor două tabere pro-occidentale sunt „aproape ireconciliabile”, iar PSD respinge varianta unei noi rotative guvernamentale readusă în discuție de PNL, USR și UDMR. În lipsa unei înțelegeri între partide, președintele ar urma să decidă cui încredințează mandatul de formare a guvernului, ca soluție de deblocare a crizei. Unde se rupe majoritatea: UDMR și voturile „la bucată” PSD încearcă să atragă UDMR pentru a-și securiza voturile necesare. Olguța Vasilescu a făcut un apel public către UDMR și a susținut că, dacă PSD ar primi voturile UDMR, un guvern Grindeanu ar trece. „Dacă am avea voturile de la UDMR, un guvern Grindeanu ar trece fără probleme.” În replică, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că în partid nu s-a discutat despre un vot pentru un guvern PSD și că UDMR are o propunere de premier împreună cu PNL și USR, așteptând desemnarea de la președinte. Tot el a spus la Digi24 că blocajul vine de la PSD, pentru că nu a acceptat rotativa, și a apreciat că va fi nevoie de o sesiune extraordinară pentru votarea unui nou guvern. Calculul voturilor: nici Grindeanu, nici Mureșan nu ajung la 233 Antena 3 prezintă o estimare a aritmeticii parlamentare, din care rezultă că niciuna dintre variante nu are, în forma actuală, o majoritate de învestitură (233 de voturi): Guvern Grindeanu (PSD + sprijin punctual) : în jur de 190 de voturi (PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE), cu posibilitatea de a ajunge la cel mult 218–220 dacă s-ar adăuga 16 voturi de la parlamentari PNL disidenți și eventual voturi din tabăra SOS România. Majoritatea ar deveni posibilă doar dacă ar vota și UDMR , potrivit estimării. Guvern Mureșan (PNL–USR–UDMR + sprijin punctual) : în jur de 180–190 de voturi (PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați), „departe” de 233; fără cei 16 parlamentari PNL disidenți, totalul ar fi și mai mic. În paralel, AUR a anunțat că nu va vota decât un guvern din care face parte, deși Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) a spus la Digi24 că un guvern Grindeanu ar putea trece, dar ar fi „o majoritate fragilă”. Ce urmează în următoarele zile Cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță, presiunea se mută pe decizia politică rapidă: fie partidele ajung la o formulă de majoritate și un nume de premier, fie președintele va trebui să facă o desemnare în încercarea de a forța deblocarea. În interiorul partidelor este discutată tot mai des și varianta alegerilor anticipate, însă președintele a descris-o drept „teoretică”, potrivit sursei citate. [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
Disputa pe numele premierului se mută pe miza negocierilor UE și a credibilității fiscale , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a atacat public candidatura PSD, într-un mesaj citat de HotNews , și a pledat pentru varianta susținută de PNL, USR și UDMR, europarlamentarul Siegfried Mureșan . Muraru a argumentat că România ar avea nevoie de „un premier care deschide uși la Bruxelles”, în contextul în care Mureșan ar negocia în prezent bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal a invocat dimensiunea bugetului și nevoia României de finanțare europeană pentru domenii precum infrastructura, agricultura și coeziunea, prezentându-l pe Mureșan drept un actor cunoscut în negocierile europene și vicepreședinte al PPE. În oglindă, vicepreședintele PNL a criticat propunerea PSD pentru funcția de premier, Sorin Grindeanu, făcând trimitere la Ordonanța 13 și la controversele asociate acestuia. Muraru a susținut că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”, concluzionând că, pe fondul „celei mai grave crize fiscale din ultimul deceniu”, decizia ar trebui să fie influențată de „CV-uri” și „memoria colectivă”. Context: impas politic după căderea Guvernului Veștea Atacul vine în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, Guvernul Veștea a fost respins luni în Parlament, iar președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele la Cotroceni. După ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, întâlnirea de vineri de la Cotroceni s-a încheiat după aproximativ o oră fără un consens, menținând blocajul privind formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Executivului. [...]
Blocajul prelungit la desemnarea unui premier riscă să lase România fără un guvern cu mandat deplin , într-un moment în care partidele par mai preocupate să evite alegerile anticipate decât să închidă rapid criza, potrivit Adevărul . Fostul președinte Traian Băsescu susține că actorii politici prelungesc deliberat impasul, în timp ce „țara nu primește un guvern legitim”. Într-o postare pe Facebook, Băsescu descrie ironic un „consens” în care fiecare își urmărește interesul. Despre Sorin Grindeanu, el afirmă că „nu vrea anticipate” și nici să fie premier, invocând, în aceeași intervenție, teme precum PNRR și angajamentele din SAFE. Despre Ilie Bolojan, Băsescu spune că „nu vrea anticipate, dar vrea să rămână premier interimar pe termen nelimitat”, deși, potrivit fostului șef de stat, acesta ar fi primit prin moțiune de cenzură un „ordin constituțional de evacuare” din Palatul Victoria. Băsescu îl menționează și pe președintele Nicușor Dan , despre care afirmă că „nu vrea anticipate”, dar ar prefera ca partidele să aleagă ele un candidat „cu care să se evite anticipatele”. În aceeași logică, fostul președinte susține că Parlamentul „ar vota orice candidat pentru că nu vrea anticipate”, însă lipsește un nume de premier desemnat, concluzionând: „Doar țara nu primește un guvern legitim. Mai vedem la toamnă!”. Negocierile pentru guvern, din nou în impas Intervenția lui Traian Băsescu vine pe fondul prelungirii negocierilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru, după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre partidele fostei coaliții au ajuns din nou într-un punct mort, fără acord asupra viitorului premier. În acest context, PSD și-a oficializat susținerea pentru Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin varianta europarlamentarului Siegfried Mureșan. Separat, Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat duminică, 28 iunie, că îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru, potrivit Adevărul . Miza: evitarea anticipatelor și lipsa unui guvern „legitim” În lipsa unor concesii între tabere, negocierile rămân blocate, iar președintele Nicușor Dan „pare să fi devenit parte a confruntării politice, în loc să arbitreze conflictul dintre partide”, conform unei analize publicate de Adevărul . În termeni politici, prelungirea interimatului menține incertitudinea asupra direcției guvernării și întârzie instalarea unui executiv cu mandat deplin. [...]
