Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de replici dintre Ambasada Chinei și un deputat PNL ridică un risc diplomatic pentru România, într-un moment în care Beijingul încearcă să descurajeze contactele politice cu Taiwanul, potrivit Știrile Pro TV. Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a fost criticat de partea chineză după o vizită în Taiwan și susține că, „într-o democrație”, parlamentarii nu cer aprobarea „unei puteri străine” pentru astfel de deplasări și întâlniri.
Muraru afirmă că reacția Ambasadei Chinei ar reprezenta o încercare de a pune sub semnul întrebării legitimitatea demersului său și insistă că aleșii „răspund în fața cetățenilor”, nu „în fața ambasadelor unor state autoritare”. În postarea citată de publicație, el descrie diferența dintre democrații și regimuri cu partid unic, invocând libertatea de exprimare, asociere și circulație ca drepturi fundamentale, nu „privilegii acordate de guvern”.
Deputatul PNL mai susține că purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei ar fi făcut „o aluzie indirectă la Transilvania” și respinge ideea unor dispute de graniță ale României cu vecinii. În același context, Muraru amintește comemorarea a 37 de ani de la evenimentele din Piața Tiananmen și citează o declarație atribuită secretarului de stat american Marco Rubio despre represiunea din 4 iunie 1989.
Muraru afirmă și că, în 2024, el și alți doi parlamentari români ar fi fost ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri „susținut de guvernul chinez”, „potrivit informațiilor făcute publice de autoritățile occidentale”. În aceeași linie, transmite că „politica externă a României va fi decisă la București, nu în sediul vreunei ambasade străine”.
De ce contează: episodul indică o tensionare publică rară pe un subiect sensibil pentru Beijing (Taiwan), cu potențial de a complica dialogul diplomatic și de a amplifica miza securității cibernetice invocată de parlamentar, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre eventuale măsuri sau reacții instituționale ale statului român.
Conform articolului, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei la București îl acuză pe Alexandru Muraru că „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei”, susținând „independența Taiwanului”, și afirmă că gestul ar contraveni „cunoștințelor de bază ale diplomației”, ridicând întrebări dacă deputatul „reprezintă cu adevărat interesele României”.
Recomandate
Ambasada Chinei avertizează că vizitele oficialilor români în Taiwan pot tensiona relația bilaterală , după ce l-a acuzat pe deputatul PNL Alexandru Muraru că ar fi susținut „independența Taiwanului”, potrivit Adevărul . Reacția diplomatică a venit vineri, după vizita lui Muraru în Taiwan și declarațiile ulterioare ale acestuia, interpretate de partea chineză drept sprijin pentru poziții separatiste. Ambasada susține că deplasarea „în sine, contravine politicii oficiale a României” și afirmă că parlamentarul ar fi publicat „un articol în presă” în care ar fi susținut poziția Partidului Democratic Progresist din Taiwan privind independența. „O singură China”, prezentată drept fundament al relațiilor cu România În declarația oficială, ambasada reiterează poziția Beijingului asupra statutului Taiwanului: „Taiwanul este o parte a Chinei, atât China continentală, cât şi Taiwanul aparţin aceleiaşi Chine”. Diplomații chinezi afirmă că principiul „o singură China ” este baza relațiilor bilaterale cu România și invocă faptul că, din 1949, acest principiu ar fi devenit „fundament politic” al relațiilor chino-române. Critici directe la adresa deputatului și delimitarea de „legături oficiale” cu Taiwan Ambasada îl acuză pe Alexandru Muraru că „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei” și susține că poziția sa „contravine cunoștințelor de bază ale diplomaţiei”, ridicând „semne de întrebare” dacă acesta „reprezintă cu adevărat interesele României”. În același mesaj, partea chineză spune că se opune „cu fermitate” oricăror forme de legături oficiale cu Taiwan din partea statelor care au relații diplomatice cu China, enumerând explicit: vizite ale reprezentanților instituțiilor oficiale; înființarea de reprezentanțe oficiale; semnarea de acorduri oficiale; desfășurarea de cooperări oficiale. Ambasada mai afirmă că „acordă o mare importanță” angajamentului României față de politica „o singură China” și că se așteaptă ca acesta „să fie pus cu adevărat în aplicare”. [...]
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar , semnalează continuitate pe migrație și deschide un nou front cu UE pe sancțiuni , potrivit Știrile Pro TV . Deși a câștigat alegerile pe un discurs critic la adresa lui Viktor Orbán , Magyar spune acum că fostul lider „a avut dreptate” în 2015, în plină criză a migrației, și anunță că va păstra o linie dură privind migrația ilegală. Magyar, care a pus capăt majorității parlamentare de două treimi deținute de Orbán din 2010, și-a conturat direcția inițială de politică externă și internă prin vizite la Berlin și Paris, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele francez Emmanuel Macron, notează Novinite. Într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), el a indicat că nu intenționează să schimbe semnificativ cadrul politic de bază al administrației anterioare, în pofida criticilor din campanie legate de corupție, blocarea politicilor UE și relația cu Rusia. Migrația: linie dură, fără schimbări majore Pe tema migrației, noul premier afirmă că va continua abordarea strictă a guvernării Orbán. „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală.” „Îl puteți critica pe Viktor Orban cât doriți, nimeni nu îl critică mai mult decât mine, dar în 2015, când a început criza migrației, a avut dreptate.” Magyar susține că mai multe state membre ale UE ar fi recunoscut ulterior că răspunsul lor inițial la criza din 2015 a fost greșit. Totodată, el confirmă că Ungaria va continua să refuze acceptarea migranților ilegali, dar va contribui la protejarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. Miza de reglementare: renegocierea unei amenzi zilnice de 1 milion de euro O consecință directă a acestei poziționări este tensiunea cu instituțiile europene pe zona de azil. Magyar critică sancțiunile financiare aplicate Ungariei pentru încălcarea normelor UE privind azilul și califică amenda zilnică de un milion de euro drept „nedreaptă și disproporționată”. El spune că va cere renegocierea, chiar dacă hotărârea judecătorească „nu poate fi contestată”, conform aceleiași surse. Alte poziții: energie și Ucraina, cu accent pe constrângeri În interviul citat, Magyar mai afirmă că Ungaria nu poate opri imediat importurile de petrol și gaze rusești, invocând constrângeri socioeconomice și faptul că țara nu are ieșire la mare. „Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte.” Pe războiul din Ucraina, el descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă, dar reiterează că Ungaria nu va furniza arme sau trupe și că garanțiile de securitate ar trebui să vină de la „comunitatea internațională”, rolul decisiv revenind „marilor puteri”. În ansamblu, mesajul transmis de noul premier este că schimbarea de la Budapesta nu înseamnă automat o schimbare de direcție în dosarele sensibile pentru UE, iar disputa privind sancțiunile legate de azil rămâne un punct de fricțiune pe care guvernul Magyar spune că vrea să îl redeschidă la masa negocierilor. [...]
Președintele Nicușor Dan evită un termen ferm pentru raportul despre anularea alegerilor din 2024 , spunând că documentul va fi prezentat „într-un termen rezonabil”, dar fără o dată asumată, potrivit Agerpres . Miza, în logica șefului statului, este una de „închidere” instituțională a subiectului, printr-o sinteză ușor de înțeles pentru public, nu prin explicații tehnice fragmentate. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Constanța, în cadrul unei conferințe de presă, unde Nicușor Dan a spus că au existat „colective” și „rapoarte sectoriale” despre ce s-a întâmplat, iar acum ar urma un raport complet. Ce spune președintele că este deja lămurit Nicușor Dan a susținut că, „din punct de vedere juridic”, situația este clarificată și a indicat două elemente pe care le consideră stabilite: pe componenta juridică, ar fi existat „un candidat” care „a încălcat flagrant legea electorală românească ”, ceea ce ar fi creat o situație de neechitate față de ceilalți candidați; pe componenta privind „influența rusă”, președintele a afirmat că există deja un raport al Parchetului General care ar arăta că „au existat niște companii rusești în spatele acestei acțiuni”. De ce mai vrea un raport „complet” Șeful statului a explicat că își dorește un document care să ofere „o poză mai generală”, accesibilă unei categorii largi a populației, tocmai pentru a evita demonstrațiile „relativ tehnice” de tipul „A implică B, B implică C”. În acest context, Nicușor Dan a spus că este „nerăbdător” să fie închis „acest capitol din istoria noastră recentă”, dar a evitat să avanseze o dată pentru finalizarea și publicarea raportului. De ce nu dă un termen Întrebat când estimează că raportul va fi gata, președintele a refuzat să ofere un calendar, motivând că a mai avansat anterior termene și nu vrea să promită încă unul. [...]
Vizita Papei Leon al XIV-lea în Spania îi oferă premierului Pedro Sánchez un sprijin politic indirect pe tema migrației , într-un moment în care guvernul său, afectat de scandaluri, este atacat de opoziție și de o extremă dreaptă în creștere, potrivit Politico . Pontiful, aflat într-o vizită de o săptămână, este prezentat drept unul dintre cei mai vocali apărători ai migranților din Biserica Catolică, cerând liderilor să îi trateze „cu demnitate” și criticând abordarea guvernului SUA ca fiind „inhumană”. În același timp, Sánchez a apărat imigrația atât pe argumente economice, cât și umanitare, iar executivul său este în proces de regularizare a statutului a cel puțin 500.000 de migranți fără acte. Convergența se extinde și la politica externă: Papa Leon a numit războiul „nedrept”, iar Sánchez îl descrie în mod obișnuit drept „ilegal”, în contextul loviturilor SUA-Israel asupra Iranului. După o întâlnire la Vatican, la final de mai, premierul spaniol a spus că vocea papei este o „busolă morală” și că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința migrației. O schimbare de ton în Biserica spaniolă, cu efecte politice Politologul Pablo Simón (Universitatea Carlos III din Madrid) afirmă că poziționările lui Sánchez se suprapun cu doctrina papei și întăresc mesajele guvernului pe subiecte unde dreapta este divizată, ceea ce a dus la „o alianță neobișnuită”. Un oficial de la Vatican, citat sub protecția anonimatului, a vorbit despre „multă armonie” pe tema migrației și a respins temerile conservatorilor că pontiful ar fi „folosit” politic, spunând că „papa nu este atât de naiv”. Materialul descrie și un context mai larg: tradițional, Biserica Catolică din Spania a fost mai apropiată de Partidul Popular (PP) decât de stânga, iar în trecut episcopii au condus proteste împotriva reformelor privind căsătoria între persoane de același sex și avortul. Însă Papa Francisc a urmărit remodelarea ierarhiei spaniole prin numiri „mai pastorale decât ideologice”, ceea ce a redus, în timp, confruntarea cu guvernele socialiste. Totuși, aceeași sursă notează că această schimbare e mai puțin vizibilă în rândul catolicilor obișnuiți, care tind să fie mai conservatori. Presiune pe opoziție: PP și Vox, prinse între electorat și Biserică Vizita vine într-un moment „delicat” pentru Sánchez, cu un guvern „sub asediu” și cu o extremă dreaptă care capitalizează temerile legate de migrație și identitate. Alinierea dintre papă și premier pe „teme-reper” complică poziționarea PP, care, sub presiunea Vox, s-a mutat în ultimele luni spre o linie mai dură împotriva imigrației. Politico notează că liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a avut dificultăți și în a găsi o poziție coerentă pe Iran, după ce inițial a atacat poziția anti-război a lui Sánchez, pentru ca apoi să pară că se distanțează de ofensiva SUA-Israel. În paralel, Vox — partid care revendică apărarea valorilor catolice tradiționale — a avut în ultimii ani o relație tensionată cu Biserica, inclusiv prin atacuri la adresa episcopilor spanioli pentru sprijinul acordat amnistiei migranților. Itinerariul vizitei și miza migrației în Insulele Canare Papa a început vizita la Madrid și urmează să ajungă la Barcelona, unde este programat să se întâlnească cu deținuți și să binecuvânteze noul turn al bazilicii Sagrada Família. Este așteptat și să se întâlnească cu victime ale abuzurilor sexuale comise de clerici. Finalul vizitei are loc în Insulele Canare, alese pentru rolul lor de punct major de intrare în Europa pentru migranții africani. Politico citează ONG-ul Caminando Fronteras, potrivit căruia peste 3.000 de migranți au murit anul trecut încercând să ajungă pe țărmurile Spaniei. Pontiful urmează să se întâlnească acolo cu persoane care au făcut traversarea. În plan intern, vizita are și o dimensiune instituțională pentru Biserică: Spania rămâne un „hub” istoric al catolicismului, dar participarea la slujbe este în declin de decenii. Conform Centrului pentru Cercetări Sociologice (CIS), puțin peste jumătate dintre spanioli se declară catolici, iar doar 12% dintre credincioși merg la biserică în fiecare duminică; în același timp, sunt menționate studii recente care indică o ușoară creștere a credinței și a mersului la biserică în rândul tinerilor, în special al bărbaților. [...]
Ilie Bolojan susține că PNL și-a asumat guvernarea cu „decizii dificile” și spune că, atunci când iei măsuri nepopulare, „rămâi singur”, acuzând PSD că „a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care tema responsabilității la guvernare devine un criteriu de negociere și poziționare politică, cu efect direct asupra stabilității executive. Declarațiile au fost făcute sâmbătă după-amiază, la Hunedoara, într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat ce este mai important: interesul de partid sau interesul național. Liderul PNL și premier interimar a afirmat că, „din vara anului trecut până acum”, deciziile sale ar arăta că a pus „pe primul loc interesul țării” și nu pe cel al partidului. În argumentația sa, Bolojan a invocat faptul că PNL, cu „15% în Parlament”, și-a asumat conducerea guvernului în vara anului trecut, într-un context în care, spune el, „nu s-a înghesuit nimeni” să fie premier. El a descris guvernarea ca pe un exercițiu în care, odată ce îți asumi răspunderea, ești „forțat să iei decizii dificile”, nu neapărat „mai bune sau mai rele”. „Când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur” Bolojan a susținut că asumarea deciziilor costisitoare politic duce la izolare și a indicat PSD ca exemplu. „S-a văzut și faptul că atunci când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur. Că ați văzut cum a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii Partidul Social Democrat , ca să dau un exemplu concret.” În aceeași intervenție, el a spus că miniștrii liberali „și-au asumat niște lucruri care nu le-au adus felicitări”, prezentând acest lucru drept o „dovadă de responsabilitate”. Miza: cine își asumă costurile guvernării Din perspectiva funcționării guvernului, mesajul lui Bolojan fixează o linie de demarcație între partidele care își asumă decizii dificile și cele care evită asocierea cu costurile politice ale acestora. În lipsa altor detalii în material despre măsurile concrete la care se referă, rămâne de urmărit cum va fi folosit acest argument în raport cu PSD și în discuțiile despre susținerea politică a executivului. [...]
Guvernul mizează pe întărirea apărării la granița de est, dar cu întârzieri de până la doi ani , după incidentul cu drona din Portul Constanța, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că deciziile luate în contextul exploziei au fost „corecte”, însă avertizează că astfel de situații se pot repeta cât timp războiul din Ucraina rămâne aproape de granițele României. Bolojan a legat explicit riscurile de invazia Rusiei în Ucraina, care, în evaluarea sa, „generează riscuri în zona bazinului Mării Negre și în estul României”. El a amintit că România a mai avut episoade cu resturi de drone sau drone intrate pe teritoriul național și a inclus incidentul de la Constanța în aceeași categorie de riscuri. „Am avut situația din Constanța, cu dronele marine și această situație ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât timp avem acest război aproape de granițele noastre.” Echipamentele vin în timp, nu „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a spus că, la solicitarea ministerelor cu atribuții în apărare și a altor instituții, a fost identificată „formula finanțărilor” pentru apărarea granițelor. În același timp, a atras atenția asupra decalajului dintre decizie și livrare: unele echipamente ar urma să fie furnizate peste șase luni, altele peste un an sau chiar peste doi ani. În acest interval, a indicat ca soluție de creștere a siguranței dislocarea de echipamente NATO în zona de frontieră, dând ca exemple radare și sisteme anti-dronă, inclusiv pentru litoral. Ce urmează: analiză instituțională și consolidarea flancului estic Bolojan a susținut că orice analiză menită să îmbunătățească funcționarea instituțiilor este „un lucru bun” și a reiterat direcția generală: creșterea capacității Armatei Române, parteneriate „serioase” cu NATO și întărirea flancului estic prin colaborare cu țările europene. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă în județul Hunedoara, citată de news.ro. [...]
