Știri
Știri din categoria Politică
MAE încearcă să limiteze riscul de asociere a României cu un eveniment pro-Kremlin, după ce eurodeputata Diana Șoșoacă a apărut la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, afirmând că „nicio țară europeană nu a participat” la reuniune, potrivit Adevărul.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică, 7 iunie, prin purtătorul de cuvânt Adrian Țărnea, că „nicio țară europeană nu a participat la festivalul susținătorilor Rusiei de la Sankt Petersburg” și că UE și statele membre „reprezintă valori incompatibile” cu „oligarhia economică și captura statului” sau cu „regimuri care duc războaie ilegale de cucerire împotriva unor vecini suverani”.
Declarația MAE vine în contextul participării Dianei Șoșoacă, lidera S.O.S. România, la forumul supranumit „Davosul Rusiei”, organizat sub patronajul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.
În plenul evenimentului, Șoșoacă s-a adresat direct lui Vladimir Putin, susținând că „poporul român nu îl urăște” și că România „vrea pace cu Rusia”, în timp ce ar fi „condusă de la Bruxelles”. În intervenția sa, ea a mai declarat că România nu dorește să sprijine Ucraina „cu bani sau armament”, a vorbit despre „forța Federației Ruse” și și-a exprimat speranța ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu mai ocupe funcția în viitor.
În acest cadru, poziționarea MAE are rolul de a delimita oficial România și UE de eveniment și de mesajele transmise acolo, într-un moment în care războiul din Ucraina și izolarea internațională a Rusiei fac ca astfel de apariții să aibă implicații de imagine și de politică externă.
Publicația notează că un moment remarcat a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, reacție care „l-ar fi făcut pe Vladimir Putin să râdă în sală”. Putin i-a mulțumit europarlamentarei pentru intervenție și a spus că nu dorește să se implice în afacerile interne ale altor state. Totodată, liderul rus a transmis un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „salutări către toți ortodocșii din România”.
La forum au participat și politicieni din spațiul est-european, între care Igor Dodon și Vasile Tarlev (foști lideri ai Republicii Moldova), precum și Victoria Furtună, Marina Tauber și Ilan Șor, despre care sursa menționează că este stabilit în Federația Rusă și sancționat internațional.
Participarea a generat reacții critice în România, inclusiv pe tema folosirii discursului religios în sprijinul Moscovei. Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului și fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a criticat într-o postare pe Facebook asocierea mesajelor religioase cu poziționări politice suveraniste, antieuropene și favorabile Rusiei, într-un registru ironic la adresa lui Putin.
În lipsa altor detalii în material despre pași instituționali suplimentari, reacția MAE rămâne, deocamdată, o delimitare publică menită să reducă riscul ca prezența unui eurodeputat român la un eveniment pro-Kremlin să fie interpretată ca poziție oficială a României.
Recomandate
Serghei Lavrov condiționează orice „pace pe termen lung” de restabilirea drepturilor vorbitorilor de rusă în Ucraina , potrivit Kyiv Post , care relatează despre un mesaj video al ministrului rus de Externe publicat sâmbătă, de Ziua Limbii Ruse. În intervenție, Lavrov a spus că „protecția și sprijinul” celor pentru care rusa este limbă maternă se află între „prioritățile absolute” ale Moscovei și că Rusia va continua să se opună „oricăror manifestări de discriminare lingvistică și rusofobie”. El a indicat explicit Ucraina și a susținut că Rusia va „obține cu siguranță” restabilirea drepturilor vorbitorilor de rusă, despre care a afirmat că ar fi fost vizați de ucraineni. Lavrov a legat direct această temă de negocierile de pace, afirmând că rezolvarea chestiunii drepturilor vorbitorilor de rusă se numără printre „condițiile necesare” pentru o înțelegere pe termen lung privind războiul. Context: acuzații vechi, folosite ca justificare pentru invazie Publicația amintește că Moscova a acuzat în mod repetat Kievul de discriminare sistematică împotriva minorității ruse din Ucraina și a ucrainenilor vorbitori de rusă. Potrivit articolului, acuzațiile de discriminare lingvistică și „rusofobie” au fost folosite drept justificări principale pentru invazia la scară largă declanșată de Rusia în 2022. Semnal politic în paralel cu blocajul pe canalul direct Putin–Zelenski În același timp, materialul notează că vineri președintele rus Vladimir Putin a respins o ofertă de discuții față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Refuzul a venit după publicarea unei scrisori deschise a lui Zelenski, în care acesta propunea discutarea păcii cu Putin, pe fondul lipsei de progrese în inițiative anterioare conduse de SUA. În acest cadru, mesajul lui Lavrov ridică miza politică a negocierilor, prin introducerea unei condiții prezentate ca „nenegociabilă” pentru o eventuală înțelegere de durată, fără ca articolul să indice vreo reacție a părții ucrainene la aceste declarații. [...]
Donald Trump spune că ar susține negocieri directe Ucraina–Rusia fără medierea inițială a SUA , o poziționare care ar putea schimba rolul Washingtonului din „arbitru” în „garant” într-un eventual proces de pace, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută vineri, 5 iunie, în timpul unei discuții cu jurnaliștii la bordul aeronavei Air Force One. Întrebat dacă președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și președintele rus Vladimir Putin ar trebui să discute direct înainte ca SUA să revină la masa negocierilor ca mediator, Trump a indicat că nu se opune. În același context, el a susținut că politicile sale i-ar fi adus pe cei doi lideri „în această poziție” și că o soluție ar fi aproape. Context: o inițiativă publică a Kievului și un refuz de la Moscova Comentariile lui Trump vin imediat după o inițiativă diplomatică publică a Kievului. Joi, 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă în care a propus o întâlnire față în față cu Putin într-o țară neutră — menționând Elveția, Turcia sau o țară arabă — cu participarea SUA și a partenerilor europeni ca potențiali garanți de securitate. În paralel, Putin a apărut la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu editori ai unor agenții de presă. Deși a afirmat că nu ar fi refuzat „categoric” discuțiile diplomatice, el a respins oferta specifică a lui Zelenski, argumentând că un summit direct în acest moment „ar fi inutil” și ar „avantaja în principal Ucraina”. După refuz, Kremlinul a transmis că, dacă Zelenski dorește întâlnirea, ar trebui să meargă la Moscova. Zelenski a respins condiția, invocând că, după ani de conflict, nu există motiv pentru un lider ucrainean să viziteze capitala Rusiei, la fel cum nu există motiv pentru un lider rus să viziteze Kievul. Miza politică: presiune economică și rolul sancțiunilor Reacționând la poziția Kremlinului, Zelenski a descris răspunsul Rusiei drept „slab” și a spus că ar demonstra că Putin nu vrea să încheie războiul. Totodată, el a legat refuzul Moscovei de presiuni interne asupra economiei ruse, menționând penurii de combustibil, creșteri de prețuri și posibilitatea unei a doua runde de mobilizare. În acest cadru, Zelenski a indicat că cea mai sigură cale de a schimba traiectoria războiului rămâne înăsprirea restricțiilor economice internaționale, pentru a reduce sistematic capacitatea Rusiei de a-și finanța operațiunile militare. Ce urmează rămâne neclar: materialul nu indică existența unui calendar acceptat pentru discuții directe Zelenski–Putin și nici dacă SUA sau partenerii europeni ar fi de acord cu un format în care Washingtonul nu ar avea rol de mediator în etapa inițială. [...]
Donald Trump își recalibrează mesajul „anti-războaie” pe fondul conflictului cu Iranul , susținând că nu a promis niciodată „fără războaie noi”, în timp ce încearcă să delimiteze operațiunile actuale de ideea unui război de durată, potrivit Politico . Într-un interviu amplu acordat lui Kristen Welker, difuzat duminică la NBC, în emisiunea „Meet the Press”, președintele SUA a spus că a construit „cea mai puternică armată din lume” și a respins ideea că ar fi garantat absența unor noi conflicte. „În primul rând, nu am garantat că nu va fi război. De ce aș fi construit cea mai puternică armată din lume? (...) Când spuneți că am promis, nu am promis nimic.” „Nu e un război” și „nu e un război fără sfârșit” Pe fondul criticilor legate de conflictul SUA cu Iranul, Trump a insistat că nu îi plac „războaiele fără sfârșit”, dar a susținut că situația actuală „nu este un război fără sfârșit”. El a afirmat că SUA ar fi implicate „de câteva luni” și că „amenințarea este în mare parte depășită”, adăugând că „în curând se va termina”. În același timp, Trump a argumentat că SUA „nu pot lăsa Iranul să aibă o armă nucleară”, folosind un scenariu extrem pentru a-și susține poziția. Trump a negat și că SUA ar fi „în război” cu Iranul, spunând că nu „consideră” situația un război. „Nu o definesc deloc. Nu mă gândesc la asta. Fac doar ce trebuie să fac.” De ce contează: presiune politică pe promisiunea „oprim războaiele” Miza politică a declarațiilor este tensiunea dintre retorica sa din campanii, centrată pe oprirea intervențiilor militare prelungite, și realitatea unui conflict activ cu Iranul, care atrage „scrutin” public, notează publicația. Politico amintește că Trump a criticat în mod repetat implicarea SUA în acțiuni militare de lungă durată în Orientul Mijlociu și l-a atacat pe fostul președinte George W. Bush pentru războiul din Irak , inclusiv într-o dezbatere republicană din 2016. În campania din 2024, la un miting în Pennsylvania, el le-a spus susținătorilor: „Nu vă voi trimite să luptați și să muriți în războaie străine stupide care nu se mai termină”, iar în discursul victoriei din 2024 a declarat: „Nu voi începe un război. Voi opri războaiele”. Totodată, biografia oficială de la Casa Albă menționează drept prioritate „oprirea războaielor fără sfârșit”. În acest context, mesajul de acum încearcă să mute discuția de la promisiuni absolute („fără războaie noi”) la o distincție de tip operațiune limitată versus conflict prelungit, într-un moment în care administrația este presată să explice durata și obiectivele confruntării cu Iranul. [...]
Donald Trump riscă să-și vadă agenda blocată în Congres , pe fondul unei opoziții tot mai vizibile din partea unor republicani, pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului, potrivit The Jerusalem Post . În doar o săptămână, mai multe grupuri de republicani din Senat și Camera Reprezentanților au ieșit public împotriva unor inițiative ale președintelui: au criticat războiul din Iran , au respins o finanțare de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) legată de o sală de bal la Casa Albă, au forțat o retragere pe fondul „anti-weaponization” de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) și au blocat legislația sa privind supravegherea internă. Un alt semnal de fricțiune a venit din Cameră, care a adoptat joi un proiect de lege pentru acordarea de ajutor Ucrainei și impunerea de noi sancțiuni Rusiei, măsură care, potrivit materialului, pare să se îndrepte spre un veto prezidențial. De ce contează: disciplina de partid se erodează înainte de alegeri Republicanii și democrații citați în material sunt sceptici că ar exista o „revoltă” reală, însă relatarea indică o coaliție în creștere de republicani dispuși să se delimiteze de Trump, ceea ce poate complica adoptarea celor mai ambițioase inițiative până la ziua alegerilor. Senatorul republican Thom Tillis a pus această schimbare pe seama presiunii electorale, afirmând că, pe măsură ce se apropie scrutinul, aleșii vor vota mai mult în linie cu așteptările propriilor alegători. Casa Albă a atribuit disidența „politicii din an electoral”, printr-un oficial care a vorbit sub protecția anonimatului, iar purtătoarea de cuvânt Abigail Jackson a susținut că relația cu republicanii din Congres rămâne „strânsă”, în pofida criticilor. Puncte de tensiune: bani, supraveghere și numiri Materialul descrie o acumulare de frustrare în rândul republicanilor, inclusiv după ce Trump s-a opus unor candidaturi la realegere în partid și după anunțuri considerate prost sincronizate, care au afectat agenda legislativă. Un moment de inflexiune ar fi fost înainte de Memorial Day, când, potrivit relatării, combinația dintre opoziția lui Trump față de realegerea senatorului John Cornyn și anunțul fondului „anti-weaponization” a determinat republicanii din Senat să abandoneze temporar un proiect de 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 miliarde lei) pentru finanțarea aplicării legilor imigrației. Deși Senatul a adoptat ulterior proiectul de finanțare, articolul notează că au persistat îngrijorări că fondurile ar putea fi folosite în beneficiul unor persoane implicate în evenimentele din 6 ianuarie și al altor aliați politici ai lui Trump. Pe zona de numiri, Trump l-a desemnat pe Bill Pulte ca director interimar al comunității de informații (Director of National Intelligence), însă liderul republican Mitch McConnell a transmis că nu îl va susține pentru un mandat permanent, invocând cerințe legale privind experiența. Ce urmează: bătălia pentru procurorul general Următorul test major ar putea fi nominalizarea așteptată a lui Todd Blanche, fost avocat al lui Trump, pentru funcția de procuror general. Potrivit materialului, traseul ar începe în Comisia Judiciară a Senatului, unde John Cornyn a indicat că sprijinul său va depinde de răspunsurile candidatului la anumite întrebări, subliniind că procurorul general „nu este avocatul privat al președintelui”. [...]
Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final , cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News . Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal. Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților , PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot. Ce arată cifrele despre „majoritățile” din Parlament În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte. Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot. În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite: la PL 355/2025, PSD, AUR și USR au votat la fel, iar PNL s-a abținut; la PL 118/2026 , PSD și AUR au votat la fel, în timp ce PNL și USR s-au abținut. „Toate combinațiile politice”, inclusiv pe proiecte cu miză economică și instituțională Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum: PSD și PNL pentru, AUR și USR contra (PL 97/2026, privind modificări la legea de funcționare a Curții Constituționale); PSD și AUR pentru, PNL și USR împotrivă (PL 376/2026, privind măsuri pentru „protejarea intereselor naționale în activitatea economică”); PSD, AUR, PNL pentru, USR contra (PL 11/2022, privind utilizarea sistemelor video pentru monitorizarea traficului și constatarea automată a abaterilor). Context: consens și la Senat, dar cu o pondere mai mică La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar. Cum explică partidele votul „la fel” Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026. Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor. În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai. De ce contează Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat. [...]
Consultările de luni ale premierului desemnat Eugen Tomac deschid negocierile pentru formarea noului guvern , cu un calendar care începe cu PNL, continuă cu USR și se încheie cu PSD, potrivit Mediafax . Conform programului anunțat duminică, Tomac se întâlnește luni cu: PNL , de la ora 11.00 ; USR , de la ora 14.00 ; PSD , de la ora 17.00 . Toate consultările sunt programate la sediile partidelor , iar programul de marți urmează să fie anunțat luni , mai notează publicația. Eugen Tomac a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru după ce președintele României, Nicușor Dan , a semnat vineri decretul în acest sens. Următorul pas procedural este ca premierul desemnat să poarte negocieri pentru conturarea majorității și să meargă în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor propuși . În paralel, în spațiul public circulă și o listă de nume pentru viitorul cabinet, atribuită de Mediafax unor „surse G4Media”, cu propuneri discutate pentru portofolii precum Apărare, Externe, Justiție, Interne, Energie, Finanțe, Agricultură, Educație, Muncă și Cultură. Informațiile privind componența sunt, însă, la acest moment la nivel de nume vehiculate , nu de decizii oficiale. [...]
