Știri
Știri din categoria Politică
Emmanuel Macron încearcă să reducă incertitudinea politică până în 2027 și afirmă că nu va mai rămâne în jocul politic după plecarea de la Palatul Élysée, într-un moment în care Franța traversează o perioadă de instabilitate parlamentară. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite în Cipru, potrivit Agerpres, care citează agenția France Presse.
Macron a spus că nu „va mai face politică” după încheierea mandatului din 2027, când se împlinesc zece ani de când conduce Franța. Afirmația vine pe fondul întrebărilor recurente despre rolul pe care l-ar putea juca după finalul celui de-al doilea mandat.
„Am făcut politică înainte și nu o voi face după aceea.”
Președintele francez a descris drept „cel mai dur” aspect al ultimei părți a mandatului nevoia de a-și apăra bilanțul, în paralel cu găsirea „energiei de a relua” proiectele care „nu au reușit”. Declarațiile au fost făcute joi, la școala franceză din Nicosia, înaintea unui summit informal al Uniunii Europene.
În dialogul cu elevii, Macron a explicat și traseul său către funcția supremă, pornind de la dorința de a-și vedea ideile puse în practică și de la lansarea unei mișcări politice care a precedat alegerea sa ca președinte.
Agerpres reamintește că mandatele lui Emmanuel Macron au fost marcate de mai multe episoade cu impact social și economic, între care:
Un punct de inflexiune a fost dizolvarea parlamentului în 2024, care a deschis o perioadă de instabilitate politică. De atunci, în Adunarea Națională nu există o majoritate, iar scena politică este împărțită în trei blocuri: tabăra prezidențială aliată, partidele de stânga și ecologiste și extrema dreaptă.
Mesajul lui Macron vizează, implicit, reducerea speculațiilor despre o eventuală revenire sau repoziționare politică după 2027, într-un context în care lipsa unei majorități parlamentare complică guvernarea și crește riscul de blocaje. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar ce formă ar lua „ieșirea din politică” și dacă exclude orice rol public ulterior.
Recomandate
Criza politică de la București a ajuns pe agenda informală a liderilor UE , după ce președintele Nicușor Dan a spus că a fost întrebat, la reuniunea Consiliului European din Cipru, despre conflictul dintre PSD și premierul Ilie Bolojan , potrivit Antena 3 . Șeful statului a susținut că discuțiile nu au avut un ton „tragic” sau „dramatic” și că, atât timp cât România își păstrează direcția pro-europeană, nu există îngrijorări la nivel european. Ce a transmis Nicușor Dan la Consiliul European Nicușor Dan a declarat că întrebările venite din partea liderilor europeni au vizat „situația de fapt” din România, în contextul crizei politice interne. „Sigur că am fost întrebat, dar nu într-o cheie tragică, dramatică, ci pur și simplu despre situația de fapt.” Întrebat dacă există îngrijorări privind stabilitatea politică din România, președintele a răspuns: „Nu. Atât timp, cât ținem direcția pro-europeană, nu e nicio problemă.” Context: ruptura PSD–Bolojan și efectele în Guvern Criza politică a început luni, 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan și i-a cerut demisia, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria, iar partidul a transmis că Guvernul Bolojan „nu mai are legitimitate”. În replică, Ilie Bolojan a anunțat că nu demisionează. Conform relatării, PNL i-a oferit sprijin politic, iar premierul a primit mandat să negocieze un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, împreună cu minoritățile, cu el în funcția de prim-ministru. Totodată, după demisiile miniștrilor PSD, Bolojan a trimis președintelui propunerile pentru înlocuitorii acestora. Ce urmează: noi discuții la Cotroceni O primă rundă de negocieri a avut loc în această săptămână la Palatul Cotroceni, cu partidele implicate în discuții. Președintele a spus că rolul său este de mediator și că a perceput o temperare a tonului, însă nu a rezultat „o concluzie sau un consens” pentru continuarea guvernării comune. Potrivit surselor Antena 3 CNN citate în material, Nicușor Dan ar urma să îi cheme și săptămâna viitoare la discuții pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR. [...]
Un draft al noii legi a salarizării ar recalibra grila de venituri în sectorul public și ar plafona ecartul la 1:8 , într-un context în care cheltuielile cu salariile bugetare au urcat la 164 miliarde lei în 2024 și au depășit 30% din veniturile statului, potrivit Adevărul . Documentul nu este însă publicat oficial, iar Ministerul Muncii spune că materialele care circulă „nu reprezintă o formă oficială”. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale afirmă că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind salarizarea unitară și că o variantă „agreată de toți decidenții politici” va fi prezentată transparent și supusă consultării publice. În paralel, premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un interviu la Europa FM, caracterul oficial al documentului la care ProTV spune că a avut acces și a indicat că „de săptămâna viitoare” ar urma să înceapă primele discuții pentru definitivarea unei „forme agregate”, care ulterior să intre în dezbatere publică și apoi în Parlament. Miza bugetară: grilă pe coeficienți și raport maxim 1:8 Potrivit documentului consultat de ProTV, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim, care „urmează să crească din iulie la 4.325 lei brut”. În același timp, draftul ar limita diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la un raport de 1:8, față de 1:12 în prezent. O altă schimbare cu impact de reglementare este că drepturile salariale ar urma să fie acordate exclusiv prin această lege, ceea ce ar elimina beneficii stabilite prin alte acte normative. Sunt menționate, totuși, excepții pentru instituții precum BNR, ASF și ANRE . Exemple de salarii din draft: de la demnitari la educație și justiție În zona demnitarilor, coeficientul maxim ar ajunge la 8,00 pentru Președintele României, ceea ce ar însemna un salariu brut de 34.600 lei. Premierul și șefii Parlamentului ar avea 7,00 (30.275 lei), iar miniștrii 6,26 (27.074 lei). În prezent, președintele are „aproximativ 24.960 lei brut”, iar șefii Parlamentului sunt la „20.000–24.000 lei brut”. În administrația locală, primarul general al Capitalei ar ajunge la 5,89 (25.474 lei), în timp ce în localitățile mici coeficientul ar coborî până la 4,35 (18.814 lei). În prezent, primarul Capitalei câștigă 24.150 lei brut. În educație, rectorii ar ajunge la 5,50 (23.788 lei), profesorii universitari până la 4,00 (17.300 lei), iar în preuniversitar salariile ar porni de la 1,84 (7.958 lei) și ar urca la 2,35 (10.164 lei). În sănătate, managerii de spitale ar putea ajunge la 5,50 (23.788 lei). În justiție, judecătorii de la Înalta Curte ar ajunge la 6,00 (25.950 lei), iar debutanții ar porni de la aproximativ 3,01 (13.018 lei). Pentru preoți, salariile sunt indicate între 6.142 și 6.920 lei brut. În apărare și ordine publică, funcțiile de vârf ar ajunge la aproximativ 5,00 (21.625 lei), iar nivelul mediu ar fi între 11.764 și 15.527 lei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși sunt vehiculate coeficienți și exemple de salarii, situația rămâne fluidă: Ministerul Muncii contestă caracterul oficial al drafturilor „care circulă”, iar premierul vorbește despre o etapă de agregare și clarificare înainte de transparență și consultare publică. Până la publicarea unei forme oficiale și a calculelor de impact bugetar, cifrele rămân orientative și dependente de varianta finală a proiectului. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că lista de companii de stat vizate pentru o posibilă listare la bursă nu produce efecte juridice și nu reprezintă o „vânzare a țării” , afirmând că documentul a fost unul „exploratoriu” și a fost făcut public în logica transparenței, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu spune că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu , iar ulterior documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback. Ea afirmă că PNL și USR au reacționat, dar PSD nu ar fi transmis un punct de vedere oficial. Vicepremierul insistă că lista nu are caracter decizional, ci este „un document exploratoriu, fără implicații juridice”, prezentat și în ședința de Guvern ca parte a consultărilor. Totodată, spune că materialele au fost publicate pe site-ul Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări” și califică interpretările apărute în spațiul public drept „manipulări și dezinformări”. Miza: procedura și guvernanța, nu doar listarea în sine Replica vine după ce fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat propunerea privind listarea la bursă a unor companii de stat, susținând că documentul ar fi fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern în dimineața reuniunii, fără timp pentru analiză, și că nu ar fi fost discutat în Comitetul Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR . Oprea afirmă că invocarea jalonului 443 din PNRR ar fi eronată: deși acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, el susține că societățile din propunere nu ar avea legătură directă cu obligația, România urmând să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. În plus, Oprea contestă ideea că listarea ar reduce deficitul bugetar, argumentând că veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente în metodologia europeană ESA 2010 (standardul folosit de Eurostat), iar statul ar putea pierde dividendele anuale ale companiilor. Acuzații de interese și „băieți deștepți” În mesajul său, Gheorghiu leagă criticile de interese afectate de măsurile promovate și spune că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Ea invocă numiri politice în consilii de administrație, „amante și nepoți”, precum și contracte din care „unii se îmbogățeau și singurul care pierdea era statul”. Gheorghiu afirmă că va continua demersurile pentru identificarea „celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, fără a indica, în materialul citat, un calendar sau o decizie formală privind listarea. [...]
Peter Magyar își conturează viitorul guvern cu două numiri care vizează direct infrastructura și politicile sociale , într-un semnal de schimbare administrativă, potrivit Euronews . Într-o postare pe platforma X, premierul a anunțat cine ar urma să preia portofoliile Transporturilor și Investițiilor, respectiv Afacerilor Sociale și Familiale. Dávid Vitézy este propus pentru funcția de ministru al Transporturilor și Investițiilor, un portofoliu descris ca fiind cheie pentru infrastructură și dezvoltare economică. În același mesaj, Magyar a anunțat o premieră pentru Ungaria: Ministerul Afacerilor Sociale și Familiale ar urma să fie condus de dr. Vilmos Kátai-Németh, primul cetățean maghiar nevăzător care ar ocupa o astfel de poziție. Conform descrierii făcute de premier, acesta ar avea în responsabilitate inclusiv politicile privind accesibilitatea și egalitatea de șanse. Ce se știe despre viitorul ministru al Afacerilor Sociale Kátai-Németh s-a născut în Győr , a crescut în Budapesta și locuiește în prezent în Csepel. Și-a pierdut vederea la 16 ani, iar ulterior a devenit practicant de aikido cu centură neagră, a obținut o diplomă în Drept și lucrează ca avocat, potrivit informațiilor prezentate de Peter Magyar pe X. În planul de mandat, Kátai-Németh își propune să îi reprezinte pe nevoiași și să consolideze sistemele sociale și de protecție a copilului. Ce lipsește din anunț Deși numirile sunt prezentate ca un semnal de reformă și incluziune, nu au fost oferite detalii despre calendarul instalării noilor miniștri sau despre cadrul instituțional în care ar urma să fie operate schimbările. [...]
PNL a declanșat o ofensivă de negociere „om cu om” pentru a strânge voturi și absențe care să blocheze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , într-un Parlament în care un grup de aproximativ 50 de aleși neafiliați poate decide rezultatul, potrivit Adevărul . Operațiunea este coordonată în Parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , iar Dan Motreanu , secretarul general al partidului, ar negocia atât la București, cât și la Bruxelles cu aleși AUR și SOS din Parlamentul European, susțin surse politice citate de publicație. Până acum, liberalii ar fi atras de partea lor 10 parlamentari aleși pe lista POT, partid descris ca fiind „în disoluție”. Miza: aritmetica moțiunii și „grupul” care poate înclina balanța Pe hârtie, PSD și AUR ar mai avea nevoie de 10 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură, însă calculele sunt mai complicate: PSD ar fi pierdut deja un deputat, trecut în tabăra liberală, iar în AUR ar exista parlamentari care ar putea fi convinși să nu susțină demersul. În acest context, cheia devine un grup de circa 50 de aleși „fără identitate politică”, proveniți din POT sau SOS, care ulterior au devenit independenți sau au format un nou grup parlamentar, PACE. Potrivit sursei, mulți dintre aceștia au plecat după conflicte cu Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă. Publicația descrie două ținte diferite, în funcție de tabără: PSD ar avea nevoie să atragă 20 de aleși pentru a vota moțiunea; PNL ar urmări să convingă 30 de parlamentari neafiliați să lipsească de la vot , pentru a reduce șansele de adoptare. Negocieri și cu AUR, inclusiv o discuție Bolojan–Simion În paralel cu discuțiile cu neafiliații, PNL ar negocia și cu aleși AUR, încercând să-i „răzgândească”. Potrivit sursei, premierul Ilie Bolojan ar urma să aibă o discuție directă cu liderul AUR, George Simion, „pentru salvarea guvernării”. În același context, George Simion a cerut public reducerea numărului de parlamentari la 300, tăierea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Context: demisiile miniștrilor PSD și interimat de până la 45 de zile Criza s-a adâncit după ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile din Guvern. PSD a avut șase portofolii: Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole). Ulterior, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că și-a semnat și el demisia. Premierul a desemnat miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, pentru o perioadă de maximum 45 de zile. Situația s-a acutizat după ce PSD a votat covârșitor retragerea sprijinului pentru premier, într-un episod relatat separat de Adevărul . „În Parlament se duce o luptă care pe care. PSD e partid cu experiență, știe să se organizeze la o moțiune de cenzură, dar liberalii au premierul și pot să ofere funcții și alte privilegii. Se va negocia până în ultima clipă. Nimeni nu poate paria pe un învingător”, susține unul dintre parlamentarii cu experiență din coaliția de guvernare. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, negocierile ar urma să continue „până în ultima clipă”, iar deznodământul depinde de mobilizarea și opțiunile celor aproximativ 50 de parlamentari neafiliați, precum și de eventuale fisuri în taberele PSD și AUR la votul moțiunii. [...]
Nemulțumirea economică și scumpirea carburanților erodează sprijinul pentru Trump : rata de aprobare a președintelui SUA a coborât la cel mai redus nivel din ambele mandate, inclusiv pe componenta economică, potrivit news.ro , care citează cel mai recent sondaj CNBC, All-America Economic Survey. Per ansamblu, 40% dintre americani aprobă activitatea lui Donald Trump , iar 58% o dezaprobă, ceea ce duce scorul net la -18. Scăderea este pusă în contextul creșterii prețurilor la carburanți și al războiului cu Iranul. Pe economie, evaluarea este și mai slabă: scor net de -21, cel mai redus în sondajele CNBC din perioadele mandatelor sale. Aproximativ 39% dintre respondenți aprobă modul în care gestionează economia, în timp ce 60% se declară nemulțumiți. Unde se vede cel mai puternic reculul Sondajul indică scăderi semnificative ale susținerii în mai multe segmente: independenți; comunitatea latino; alegători fără studii superioare. Chiar și în rândul republicanilor, sprijinul pentru politicile economice a scăzut, deși rămâne majoritar. Publicația notează și o diferențiere între susținătorii loiali mișcării MAGA și restul electoratului republican. Războiul cu Iranul și efectul în buzunarul consumatorilor Conflictul cu Iranul este perceput ca un factor major în deteriorarea imaginii președintelui: 48% dintre americani spun că se simt mai puțin în siguranță din cauza războiului, iar 30% declară contrariul. Majoritatea consideră că războiul nu merită costurile financiare și impactul asupra prețurilor la combustibil. Nemulțumirea se reflectă și în comportamentul de consum: majoritatea americanilor afirmă că au redus cheltuielile neesențiale și intenționează să călătorească mai puțin din cauza scumpirii carburanților. Aproape 80% spun că au luat deja măsuri pentru a face față costurilor mai ridicate. Implicații politice: avantaj pentru democrați, dar cu imagine fragilă Sondajul mai arată că americanii ar prefera control democrat al Congresului, cu un avantaj de 4 puncte procentuale. Totuși, imaginea Partidului Democrat rămâne afectată, cu mai multe opinii negative decât pozitive, iar republicanii sunt percepuți „ușor mai bine”, dar și ei cu un nivel ridicat de neîncredere. [...]
