Știri
Știri din categoria Politică
Legea care permite folosirea camerelor portabile de către polițiștii locali a fost promulgată. Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, adoptarea oficială a noii reglementări care stabilește condițiile în care polițiștii locali pot utiliza camere foto, video și audio în timpul serviciului, inclusiv fără acordul persoanelor vizate.
„Am promulgat legea care permite poliţiştilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Noua reglementare stabileşte clar situaţiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spaţiul public, fără consimţământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravenţiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervenţiile pentru protejarea vieţii şi a ordinii publice”, — Nicușor Dan, președintele României
Noile reglementări permit folosirea bodycam-urilor în mod legal și fără consimțământul persoanelor în situații precum:
Înregistrările trebuie să respecte reguli stricte privind stocarea și utilizarea datelor. Legea prevede că toate datele colectate vor fi păstrate cel mult șase luni, urmând să fie șterse automat, cu excepția situațiilor în care sunt folosite ca probe într-un proces penal sau civil.
„În măsura în care circumstanţele permit, cetăţenii vor fi informaţi că sunt înregistraţi, iar autorităţile locale au obligaţia de a comunica public dotarea poliţiştilor locali cu astfel de echipamente”, — Nicușor Dan, președintele României
Implementarea acestei măsuri presupune și un efort logistic și financiar din partea administrațiilor publice locale. Pentru a sprijini acest proces, legea oferă posibilitatea accesării de fonduri europene dedicate dotării cu echipamente de înregistrare.
„Această lege contribuie la creşterea transparenţei activităţii poliţiei locale şi la consolidarea siguranţei publice, oferind în acelaşi timp un nivel mai ridicat de protecţie atât cetăţenilor, cât şi agenţilor”, — Nicușor Dan, președintele României
Adoptarea legii marchează o schimbare semnificativă în activitatea poliției locale, aliniind practicile din România la standarde deja aplicate în alte state europene. Măsura este privită drept un pas în direcția creșterii încrederii publice în forțele de ordine și responsabilizării agenților în teren, în contextul în care transparența intervențiilor a devenit o cerință esențială a societății civile.
Recomandate
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că va negocia cu toate partidele, inclusiv AUR, pentru a strânge o majoritate de învestire , în condițiile în care descrie situația drept „o perioadă de criză”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o strategie de formare a Guvernului bazată pe voturi „la bucată” în Parlament, nu pe o coaliție formală deja agreată. Veștea a făcut declarațiile marți seara, la Realitatea TV , după o discuție cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. El a spus că nu cunoaște bine „zona parlamentară” și că nu a avut ocazia să discute cu reprezentanți ai altor partide, dar că are „deschidere față de toate partidele parlamentare”, invocând nevoia de stabilitate guvernamentală. În acest context, premierul desemnat a afirmat explicit că va discuta cu toți parlamentarii pentru a obține voturile necesare, inclusiv cu cei din AUR, și a indicat că se așteaptă și la sprijin din afara PNL, menționând parlamentari USR care ar urma să participe la vot. „Nu am rezerve de a sta de vorbă cu absolut oricine, indiferent de orientarea politică.” Contextul politic imediat Veștea a fost convocat marți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, după ce PNL i-a cerut să își depună mandatul. Șeful statului a discutat și cu Sorin Grindeanu, potrivit surselor Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă dacă există deja un acord politic pentru o majoritate stabilă; declarațiile lui Veștea sugerează, mai degrabă, o încercare de a construi rapid sprijin parlamentar suficient pentru învestire. [...]
Victor Ponta a susținut că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către președintele Nicușor Dan este constituțională , argumentând că șeful statului „trebuie să numească pe cineva” în condițiile în care partidele nu au venit cu o propunere, potrivit Știrile Pro TV . Intervenția vine pe fondul criticilor legate de o presupusă „intervenție” a președintelui în viața internă a PNL, partidul din care face parte Veștea, dar care nu i-ar fi dat acordul pentru nominalizare. Miza politică imediată este una de reglementare și funcționare instituțională : cât spațiu de manevră are președintele în desemnarea premierului atunci când partidele nu reușesc să coaguleze o propunere și o majoritate, iar scena politică rămâne blocată. Argumentul lui Ponta: președintele poate alege „din moment ce partidele n-au propus” Întrebat dacă este constituțional ca președintele să desemneze un premier fără acordul partidului din care acesta face parte, Ponta a răspuns că da, în condițiile în care partidele nu au înaintat o propunere. „E constituțional să aleagă pe cine dorește domnia sa, din moment ce partidele n-au propus...” Ponta a invocat și un episod din perioada în care Traian Băsescu ar fi discutat despre numirea lui Liviu Dragnea ca prim-ministru, dar „până la urmă” l-ar fi numit pe el. Instabilitatea guvernamentală, folosită ca argument politic În aceeași intervenție, Ponta a legat disputa de un tablou mai larg al instabilității politice, susținând că România a avut un număr foarte mare de prim-miniștri în ultimul deceniu. El a spus că, din perspectiva sa, Adrian Veștea ar fi „al 12-lea premier” de când a fost el prim-ministru „acum 11 ani”. „Suntem o țară de nebuni, trebuia să dăm faliment de mult, cu 12.. 11 prim-miniștri în 10 ani, e o nebunie.” Afirmația este prezentată ca opinie politică și nu este însoțită în material de o verificare a numărului exact de guverne sau mandate. Context: Ponta respinge acuzațiile că ar „rupe voturi” în Parlament Separat de tema desemnării premierului, Ponta s-a arătat iritat de comentariile unor „analiști politici” care ar susține că este folosit de PSD pentru a influența voturi în Parlament, în contextul în care se discută despre susținerea unui guvern. „Ăia nu-s analiști, ăia-s niște papagali care spun chestia asta.” Materialul amintește că Ponta s-a înscris recent în Grupul Parlamentar „Uniți pentru România” din Camera Deputaților și reia pe scurt traseul său politic: ales deputat în decembrie 2024 pe listele PSD și exclus din partid în martie 2025, după depunerea candidaturii la prezidențiale. [...]
AUR condiționează orice vot pentru Guvern de intrarea la putere și împinge scenariul anticipatelor , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , spune că formațiunea nu va susține prin vot un executiv din care nu face parte, iar singura variantă acceptată pentru participarea la guvernare ar fi una în care premierul este desemnat din interiorul AUR. Dungaciu a afirmat că, în acest moment, nu există discuții între AUR și președintele Nicușor Dan privind susținerea unui nou Executiv. Totodată, el a susținut că AUR nu a fost contactat pentru negocieri legate de o eventuală susținere parlamentară a Guvernului Veștea și că nu există „nicio comunicare” pe această temă între formațiune și celelalte partide. „Nu a fost nicio discuție cu partidul nostru, nu ne-a căutat nimeni ca să discute cu partidul nostru. Prin urmare, discuția din punctul nostru de vedere nu se pune.” Miza: majoritate parlamentară mai greu de construit fără voturile AUR Poziția anunțată de Dungaciu ridică o barieră explicită în ecuația parlamentară: AUR exclude sprijinul pentru un guvern minoritar sau majoritar dacă nu primește acces la guvernare și portofoliul de premier. În declarațiile sale, liderul AUR a insistat că această linie nu se schimbă, indiferent de formula propusă. „Nu se pune problema să votăm un guvern din care nu facem parte, că e minoritar, că e majoritar și lucrul ăsta nu se va schimba.” În același timp, Dungaciu a criticat partidele din actualul spectru guvernamental, pe care le-a descris ca fiind într-o stare de „improvizație politică”, susținând că nu au „nicio soluție în realitate”. Anticipatele, prezentate drept ieșire din blocaj, dar cu condiții procedurale AUR își reafirmă și susținerea pentru alegeri anticipate , pe care le consideră o soluție la blocajul politic. Dungaciu a argumentat că declanșarea anticipatelor presupune existența unui președinte „în funcție” și a spus că partidul nu ar vrea să „perturbe procesul” prin suprapunerea cu o eventuală suspendare a președintelui. El a precizat că decizia de a prioritiza anticipatele a fost luată în urma unui BNC (for intern al partidului) care „tocmai s-a încheiat” și a adăugat că AUR nu poate realiza singur acest demers, fiind necesar sprijinul și altor partide din Parlament pentru ca scenariul să aibă șanse de reușită. [...]
Votul pentru cabinetul Veștea poate declanșa o ruptură în PNL , cu efect direct asupra stabilității majorității și a felului în care se va reconfigura guvernarea în următoarele luni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza imediată este dacă premierul desemnat Adrian Veștea trece de Parlament în condițiile în care partidul său a decis oficial să nu-i voteze echipa. În Biroul Executiv al PNL, liberalii au votat cu 41 la 13 împotriva susținerii cabinetului pe care urmează să îl propună Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan . Decizia de desemnare ar fi venit fără discuții prealabile cu reprezentanții PNL, pe fondul blocajului politic de o lună în care, susține analiza, niciun partid nu a vrut să-și asume guvernarea. Risc de excluderi și congres extraordinar În interiorul PNL, mai mulți șefi de filiale au cerut excluderea lui Veștea și convocarea unui congres extraordinar. Textul indică faptul că un prim-vicepreședinte nu poate fi exclus decât de Congres și că, dintre cei patru prim-vicepreședinți, trei ar putea ajunge pe lista de excluderi dacă votează un guvern pe care partidul a decis să nu-l susțină: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Nicoleta Pauliuc Al patrulea prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, este prezentat ca susținător al lui Ilie Bolojan. De ce contează votul din Parlament Analiza susține că „jocurile nu sunt încă făcute” și că o parte dintre parlamentarii liberali care erau gata să treacă în tabăra lui Veștea ar putea să se răzgândească după votul intern 41–13. În ecuație intră și voturile UDMR, precum și numărul liberalilor care ar putea migra între tabere. Textul conturează trei scenarii, în funcție de rezultatul votului din Parlament și de dinamica internă din PNL: Dacă guvernul Veștea trece , excluderile devin mai greu de realizat, iar Veștea ar urma să negocieze din poziția de prim-ministru, inclusiv în perspectiva congresului PNL. Nu este exclusă o ruptură , dar analiza amintește costul precedentului din 2021, când plecarea lui Ludovic Orban a dus la eșecul noii grupări de a intra în Parlament. Dacă guvernul Veștea nu trece (variantă considerată mai puțin probabilă în text), congresul ar rămâne esențial pentru stabilirea strategiei până la alegerile din 2028 și pentru definirea unor „linii roșii” interne. În plan politic mai larg, analiza apreciază că, pe termen scurt, Nicușor Dan ar câștiga confruntarea cu Ilie Bolojan dacă guvernul Veștea trece, însă pe termen lung președintele ar fi pierdut din susținerea electorală, în timp ce Bolojan ar fi devenit „liderul Opoziției democratice”, cu sprijin în creștere, în ciuda unor erori strategice ca premier. [...]
Căutarea unei formule de guvernare se mută spre un scenariu de minoritate , după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv condus de Adrian Veștea, iar în discuție a apărut varianta unui Guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca posibil premier, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de funcționare a statului: un guvern minoritar ar însemna o arhitectură politică mai fragilă, dependentă de negocieri punctuale în Parlament, într-un moment în care premierul desemnat, Adrian Veștea, încearcă să strângă voturi pentru învestire. De ce contează numele lui Nazare în acest scenariu Alexandru Nazare este prezentat ca o opțiune luată în calcul nu de PSD, ci de PNL–USR–UDMR. Potrivit jurnalistei Digi24 Andreea Dumitrescu, liberalii ar fi reușit să îl „securizeze” de partea lor, în condițiile în care social-democrații nu l-ar fi convins să accepte rolul de premier desemnat în locul lui Veștea. În același timp, în ecuație intră și poziționarea președintelui Nicușor Dan : acesta l-ar agrea pe Nazare, iar acest element ar fi „cheia” pe care se bazează PNL când ia în calcul o propunere la Cotroceni, conform informațiilor Digi24. Contextul care a declanșat căutarea de alternative Varianta cu Nazare apare după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv Veștea, ceea ce a forțat partidele să caute opțiuni de ieșire din blocaj. În acest moment, potrivit sursei, Nazare este doar o variantă discutată, nu o decizie formalizată. [...]
Presiunea pentru reluarea consultărilor politice crește după ce PNL a anunțat că nu susține învestirea Guvernului Veștea. Într-o reacție publică, Ludovic Orban – fost consilier prezidențial și lider al partidului Forța Dreptei – îi cere președintelui Nicușor Dan să revoce „de urgență” mandatul acordat lui Adrian Veștea , potrivit Știrile Pro TV . Orban își motivează solicitarea prin decizia PNL, luată „în forurile statutare”, de a nu susține învestirea unui guvern condus de premierul desemnat. În acest context, el susține că Veștea ar fi rămas fără sprijin politic și că șeful statului ar trebui să retragă mandatul. „Din acest moment, Veștea este premierul nimănui. Președintele Nicușor Dan trebuie să revoce de urgență mandatul acordat lui Adrian Veștea, dacă mai are vreo urmă de decență și de respect pentru democrație, pentru litera și spiritul Constituției și pentru românii care l-au votat la alegerile prezidențiale”, a scris Ludovic Orban pe Facebook. Ce cere Orban și ce invocă drept soluție Fostul consilier prezidențial afirmă că ar trebui începută o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru identificarea unei soluții de depășire a crizei politice, pe care o atribuie PSD. Potrivit materialului, o solicitare similară a venit și din partea conducerii PNL, luni seara. Într-o a doua postare, Orban pune sub semnul întrebării existența unei majorități parlamentare pentru învestirea unui guvern condus de Veștea și sugerează că aceasta ar depinde de atragerea a „40–50 de parlamentari” din zona SOS și POT. „Dacă există posibilitatea de a obține aceste voturi pentru învestirea unui guvern, de ce Nicușor Dan nu folosește aceste voturi pentru învestirea unui guvern reformist PNL, USR, UDMR, ci preferă să forțeze un guvern PSD condus de un premier marionetă?”, a mai scris Orban. Context: Orban, consilier prezidențial pentru mai puțin de două luni Știrile Pro TV amintește că Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 noiembrie 2025 încetarea colaborării cu Ludovic Orban, „de comun acord”, în termeni „amiabili”. Orban a susținut ulterior că despărțirea a fost inițiativa președintelui, după o discuție contradictorie legată de folosirea imaginii șefului statului în campania pentru Primăria Capitalei. În același context, Nicușor Dan a confirmat existența unor divergențe și a explicat că, atunci când un consilier exprimă repetat poziții diferite față de cele ale președintelui, colaborarea nu mai poate continua, calificând situația drept „o telenovelă”. [...]
