Știri
Știri din categoria Politică
Legea salarizării riscă să fie amânată până în august, pe fondul lipsei de finanțare și al negocierilor încă deschise cu sindicatele, potrivit declarațiilor făcute de liderul UDMR, Kelemen Hunor, citate de Mediafax. Acesta spune că proiectul nu are șanse să treacă nici în această săptămână, nici în cea următoare, în condițiile în care rămân nerezolvate atât problemele din Educație, cât și acoperirea bugetară.
Kelemen Hunor a afirmat, luni seara, la Digi24, că adoptarea în această săptămână este „zero”, iar pentru săptămâna viitoare șansele sunt „tot spre zero”, cu o posibilă mutare a calendarului „eventual în august”.
Liderul UDMR a indicat drept problemă majoră creșterea costului estimat al proiectului: anvelopa salarială ar fi urcat de la 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei, fără explicații din partea Guvernului privind sursa fondurilor suplimentare.
„Nu putem vota o lege a salarizării în care nu există acoperire pentru cele 4 miliarde”, a spus Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a susținut că forma actuală a proiectului nu este acceptabilă dacă duce la scăderea veniturilor în Educație și Sănătate, chiar și în situația în care salariile de bază nu ar fi reduse. În acest context, el a făcut diferența între „salariu” și „venituri” (care includ și sporuri).
„Eu nu vorbesc de salariu, eu vorbesc de venituri. (…) Poți să reduci sporurile, poți să scoți anumite sporuri, dar atunci trebuie să crești baza. Ca la sfârșitul zilei (…) să nu aibă scădere de venituri”, a conchis liderul UDMR.
Potrivit lui Kelemen Hunor, în Sănătate ar exista negocieri „intense” care ar putea duce la o soluție în câteva zile, însă în Educație situația este „mult mai complicată”, iar în acest moment nu vede o ieșire rapidă.
În același timp, liderul UDMR a insistat că nu poate fi acceptată o lege care ar produce pierderi de venit pentru vreo categorie socioprofesională din Educație și că „nu se poate ajunge” ca Educația și Sănătatea „să piardă” după adoptarea noii legi.
Recomandate
Rezultatul AfD în Saxonia-Anhalt pune presiune pe „cordonul sanitar” și poate bloca guvernarea landului , într-un moment în care partidul de extremă dreapta încearcă să transforme victoria electorală într-un model pentru restul Germaniei, potrivit CNN . Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat alegerile regionale din Saxonia-Anhalt cu 44% din voturi, dar a rămas la trei mandate de majoritatea absolută. Asta obligă formațiunea fie să găsească un partener de coaliție, fie să încerce să guverneze dintr-o poziție minoritară — ambele variante fiind complicate de refuzul partidelor tradiționale de a colabora cu AfD, în cadrul așa-numitului „firewall” (cordon sanitar) împotriva extremei drepte. În zilele următoare, negocierile pentru o eventuală majoritate vor conta nu doar politic, ci și administrativ: în sistemul federal german, cele 16 landuri au atribuții importante în domenii precum educația, cultura, poliția și radiodifuziunea publică. Cu alte cuvinte, chiar și fără control la nivel federal, un guvern regional poate influența direct politici publice cu impact asupra mediului economic și social local. Ce opțiuni de guvernare are AfD și de ce sunt fragile O variantă ar fi o înțelegere cu partidul populist de stânga BSW, care a criticat „firewall”-ul și împărtășește o parte din criticile AfD privind imigrația și Ucraina. În paralel, liderii AfD din land încearcă să atragă facțiuni mai de dreapta din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), însă cancelarul Friedrich Merz a exclus ferm orice cooperare. Miza este cu atât mai mare cu cât AfD — partid pe care serviciile interne de informații din Germania l-au clasificat drept „extremist de dreapta confirmat” — a transmis că vrea să folosească puterea în Saxonia-Anhalt ca „plan” pentru extinderea influenței la nivel național. Programul AfD: migrație, școală și cultură, dar cu limite legale În centrul manifestului AfD (258 de pagini) se află o schimbare dură a politicii de migrație: deportarea imediată a migranților aflați ilegal, extinderea centrelor de detenție și returnarea în țările de origine a persoanelor fără origine etnic germană, sub conceptul de „remigrație”. Documentul include și o „ofensivă de remigrație” vizând ucrainenii, pe motiv că „mari părți ale Ucrainei sunt considerate sigure”. Ulrich Siegmund, candidatul AfD pentru funcția de premier al landului, a spus: „Oamenii care sunt obligați să părăsească țara trebuie să fie plasați în detenție în vederea deportării sub guvernarea noastră.” Totuși, Johannes Kieß, director adjunct al Else-Frenkel-Brunswik Institute (Universitatea din Leipzig), avertizează că tocmai migrația este una dintre zonele în care landurile sunt constrânse de legislația federală: „M-aș aștepta la multă incertitudine juridică și haos.” Pe educație, AfD promite „dezideologizarea” școlii, inclusiv interzicerea steagului Pride și promovarea valorilor „tradiționale”. Partidul vrea ca programa să insiste mai mult pe perioadele din istoria Germaniei de dinaintea celor două războaie mondiale și mai puțin pe trecutul nazist, în linie cu mesajul de „depășire a vinovăției” și accent pe mândria națională. Un reprezentant regional al partidului a rezumat direcția astfel: „Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler.” Manifestul mai prevede clase separate pentru copiii refugiaților, predate inclusiv de alți refugiați, cu o programă care să transmită ideea că șederea în Germania este temporară. Separarea ar urma să se aplice și copiilor cu dizabilități. În cultură, AfD propune o „politică culturală patriotică” și tăierea finanțării pentru ceea ce numește „artă anti-germană”, cu obligația ca instituțiile care cer bani publici să semneze un angajament că nu disprețuiesc Germania și cultura sa. Criticii au comparat retorica cu atacurile istorice ale naziștilor asupra artei moderne; ministrul Culturii, Wolfram Weimer, a declarat pentru Associated Press: „AfD atacă Bauhaus folosind exact aceleași cuvinte pe care naziștii le foloseau acum 100 de ani.” De ce contează pentru Germania: testul „firewall”-ului și efectul de domino Succesul AfD reaprinde dezbaterea despre eficiența „cordonului sanitar”: pe de o parte, partidele mainstream spun că îl mențin; pe de altă parte, există argumentul că izolarea AfD a contribuit la creșterea sa, ferind-o de costurile guvernării și împingând partidele tradiționale în coaliții eterogene, greu de gestionat. Cum se va forma (sau nu) o majoritate în Saxonia-Anhalt poate influența și alte două runde regionale din această lună. În Mecklenburg-Vorpommern, AfD conduce în sondaje cu aproximativ 35%, potrivit Infratest dimap. În plus, CNN notează că, dacă ar avea loc alegeri naționale „astăzi”, sondajele indică AfD drept partidul cu cele mai multe voturi, în perspectiva următoarelor alegeri federale așteptate în 2029. [...]
Traian Băsescu cere desemnarea rapidă a unui premier, avertizând că întârzierea poate împinge procesul în dispute de constituționalitate , în condițiile în care „majoritatea parlamentară nu este competența președintelui”, potrivit news.ro . Fostul președinte susține că Nicușor Dan „face o mare greșeală” dacă amână nominalizarea pentru a evalua dinainte câte voturi ar avea un viitor guvern. Băsescu a comentat la Digi 24 blocajul politic legat de desemnarea premierului și a spus că responsabilitatea constituțională revine șefului statului. În evaluarea sa, întârzierea menține speculațiile și calculele politice în jurul numelor vehiculate. Miza: procedura constituțională și votul imprevizibil din Parlament Fostul președinte argumentează că președintele nu poate „controla” în avans voturile din Parlament, mai ales într-un context pe care îl descrie ca fiind volatil, cu doi ani înainte de alegerile legislative. El susține că rezultatul votului de învestitură rămâne „extrem de imprevizibil”, inclusiv din cauza intereselor individuale ale parlamentarilor. În acest context, Băsescu avertizează că pot apărea discuții de legalitate și constituționalitate legate de secretul votului și de dreptul parlamentarului de a vota „cum îi dictează conștiința”. „Nu vine sub controlul președintelui votul parlamentarului. Deci cred că greșește. Ar trebui urgent să desemneze un premier.” Ce urmează, potrivit poziției lui Băsescu În logica expusă de fostul președinte, pasul imediat care ar reduce incertitudinea este nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru, care, odată desemnat, să își asume public rolul și să meargă în Parlament pentru votul de învestitură. Băsescu insistă că președintele nu ar trebui să condiționeze desemnarea de existența unei majorități „verificate” în prealabil, deoarece aceasta se confirmă doar prin vot. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului începe să aibă efecte operaționale, inclusiv asupra rectificării bugetare , iar președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între patru scenarii de deblocare, potrivit Antena 3 . România se află „din nou în fața unui blocaj total” la aproape patru luni de la începutul crizei politice, în condițiile în care nu există o majoritate de 233 de voturi în Parlament pentru învestirea unui nou Executiv. În acest context, șeful statului ar urma să decidă dacă menține actuala formulă interimară, încearcă desemnarea unui premier pentru a testa o majoritate, oferă mandatul către PSD sau AUR ori deschide calea către alegeri anticipate. Presiunea crește: Guvernul interimar spune că e blocat pe decizii cheie Negocierile dintre partide par să fi revenit la punctul de plecare, iar discuțiile despre un „guvern de armistițiu” sau un guvern tehnocrat, invocate de premierul interimar Ilie Bolojan , sunt prezentate ca semn că nu s-a conturat o majoritate politică. În același timp, Bolojan a indicat limitele funcționării unui guvern interimar fără sprijin parlamentar, afirmând că Executivul este blocat în privința unor decizii importante, inclusiv a rectificării bugetare. PSD respinge tehnocrații și cere desemnarea unui premier Reacția PSD a venit prin Sorin Grindeanu , care a transmis că social-democrații nu mai susțin varianta unui guvern tehnocrat și că soluția trebuie să fie una politică. Grindeanu a cerut președintelui să desemneze un premier chiar și în lipsa unei majorități clare, argumentând că majoritatea trebuie „testată” în Parlament. Tot în ultima săptămână a fost vehiculată în spațiul public varianta desemnării lui Luca Niculescu ca premier, însă scenariul ar fi fost respins de principalele partide parlamentare, conform aceleiași surse. Cele patru opțiuni aflate pe masa președintelui Antena 3 descrie patru scenarii pe care Nicușor Dan le-ar avea pentru a încerca deblocarea: Menținerea lui Ilie Bolojan ca premier interimar pe termen lung , în lipsa desemnării unui alt candidat. În PNL ar exista voci care avansează ideea unei prelungiri chiar până în 2028, însă problema rămâne capacitatea limitată a interimarului de a lua decizii esențiale, precum rectificarea bugetară. Formarea unei majorități PSD–PNL–USR–UDMR , după desemnarea unui premier. Sursa notează însă că acesta pare cel mai îndepărtat scenariu, având în vedere blocajul din ultimele patru luni. Mandat pentru PSD sau AUR , în condițiile în care ar exista discuții despre încercări de a construi o majoritate, inclusiv prin atragerea de parlamentari din alte grupuri. Este menționată și posibilitatea desemnării lui Sorin Grindeanu, care susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină 233 de voturi, deși nici PSD nu are în prezent această majoritate. Desemnarea unui premier care nu va trece de Parlament, pentru a declanșa procedura anticipatelor , prin respingerea succesivă a propunerilor. Separat, au circulat „zvonuri” despre o posibilă demisie a lui Ilie Bolojan din funcția de premier interimar, însă Guvernul le-a respins, iar purtătorul de cuvânt al Executivului le-a catalogat drept „fake news”, potrivit articolului. [...]
Traian Băsescu spune că alegerile anticipate sunt o opțiune constituțională pentru deblocarea formării guvernului , pe fondul disputelor politice care, în opinia sa, „scufundă țara”, potrivit news.ro . Fostul președinte a declarat la Digi24 că scenariul anticipatelor este „categoric” fezabil, argumentând că mecanismul există în Constituție și ar putea fi folosit pentru a „îndrepta toate erorile” rezultate, în formularea sa, din „alegerile catastrofale” din 2024. Anticipatele, prezentate ca soluție de ieșire din blocaj Băsescu a susținut că România nu ar trebui să respingă „acest exercițiu democratic” doar pentru că nu a fost folosit până acum, insistând că anticipatele pot funcționa ca o cale de resetare politică atunci când negocierile pentru guvern eșuează. Critici la ideea suspendării președintelui În același context, fostul șef al statului a respins scenariul suspendării președintelui, pe care l-a descris drept o „copilărie” și un risc de ridicol instituțional, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale, pe care o invocă drept un precedent de „batjocorire” a democrației. „Exclud o astfel de posibilitate, să facem cu președintele un hopa mitică, azi îl suspend, mâine îl pun la loc.” „Linii roșii” care „scufundă țara” și acuzația de „sabotaj” Referindu-se la blocajul privind numirea guvernului, Băsescu a spus că ajunge să se întrebe dacă liderii politici acționează „deliberat” pentru a sabota, invocând explicit nume precum Sorin Grindeanu , Ilie Bolojan și președintele (fără a detalia funcțiile sau rolurile lor în negocieri, dincolo de menționarea lor în declarație). „Este inadmisibil să nu găsești o soluție și să ții niște așa-numite linii roșii care scufundă țara.” În opinia sa, astfel de „linii roșii” nu ar fi practicate de „niciun politician occidental” dacă efectul este blocarea soluțiilor politice. Din informațiile disponibile în material, declarațiile nu includ un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor, ci se limitează la evaluarea fezabilității și la critica impasului politic. [...]
Belarus ia în calcul mobilizarea și trece la verificarea întregului sistem de apărare , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile președintelui Alexander Lukașenko făcute într-o întâlnire cu liderii armatei belaruse. Miza imediată este una operațională: pregătirea armatei „pentru orice scenariu”, inclusiv implicarea țării într-un conflict. Lukașenko a afirmat că Belarus „se pregătește pentru război” tocmai „pentru a evita un astfel de scenariu”, conform relatării, și nu a exclus posibilitatea decretării mobilizării. Președintele a indicat și o direcție de acțiune internă, spunând că armata trebuie „revitalizată” și că vor fi verificați „toți”, „chiar și până la mobilizare”. „Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu.” Ce înseamnă, concret, măsura anunțată Potrivit informațiilor prezentate, verificarea anunțată ar urma să acopere „tot sistemul de apărare al țării”. Materialul nu oferă detalii despre calendar, amploarea exactă sau criteriile acestei verificări și nici despre pașii procedurali pentru o eventuală mobilizare. Contextul alianței cu Rusia și dependența de sprijinul Moscovei Mediafax reamintește că Belarus și Rusia au o alianță strategică, formalizată prin tratatul pentru crearea unei Uniuni Statale semnat în 1999. În noiembrie 2021, Lukașenko și Vladimir Putin au semnat 28 de programe economice comune, inclusiv în domenii precum apărarea, taxele și securitatea, iar cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță. Publicația notează și că, după protestele din 2020 și sancțiunile occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar al Rusiei. După izbucnirea războiului din Ucraina, din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare, iar Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, ceea ce, potrivit materialului, transformă țara într-o avangardă militară în fața NATO. [...]
Participarea lui Nicușor Dan la Summitul Arcticii deschide discuția despre rolul României în securitatea infrastructurii și a energiei în UE și NATO , într-un moment în care Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru o regiune cu miză geopolitică și economică în creștere, potrivit Mediafax . Președintele României participă duminică și luni, 13-14 septembrie, la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit de Finlanda la Rovaniemi. Reuniunea este organizată la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo și reunește lideri europeni și reprezentanți ai instituțiilor UE. De ce contează: Arctica, tot mai legată de securitate și economie Summitul are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context în care importanța acesteia crește pe trei direcții: geopolitică, economică și climatică. În mod specific, discuțiile vizează definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice. Ce poziție va prezenta România În cadrul dezbaterilor, Nicușor Dan urmează să prezinte viziunea României privind gestionarea „coerentă și unitară” a provocărilor pe spațiul de la Arctica până la Marea Neagră, pe fondul interconectării riscurilor de securitate din aceste regiuni. Totodată, președintele va exprima interesul și disponibilitatea României de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, inclusiv prin implicarea în proiecte sectoriale concrete, în domenii precum: protecția infrastructurii critice; consolidarea capacităților de apărare; securitatea energetică. Cine mai participă Printre oficialii menționați ca participanți se numără: cancelarul Germaniei, Friedrich Merz; premierul Poloniei, Donald Tusk; premierul Danemarcei, Mette Frederiksen; președintele Consiliului European, António Costa; Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas . Informațiile despre agenda detaliată a intervenției României sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din reuniune nu sunt precizate în materialul citat. [...]
