Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor avertizează că „închiderea PNRR” depinde de deblocarea rapidă a crizei politice, iar partidele trebuie să accepte compromisuri pentru refacerea coaliției, potrivit News. Liderul UDMR spune că România are „o miză uriașă” în perioada următoare, pe fondul presiunilor legate de PNRR și de o „criză bugetară”.
Într-o intervenție la Antena 3, Kelemen Hunor a susținut că varianta preferabilă pentru UDMR rămâne refacerea coaliției de guvernare într-o formulă acceptabilă pentru toate părțile, dar a indicat că acest lucru presupune concesii reciproce.
„Oamenii ar trebui să mai cedeze fiecare câte un pic.”
Kelemen Hunor a legat explicit discuția despre reconfigurarea majorității de urgențele de guvernare, afirmând că viitorul executiv trebuie să poată gestiona simultan:
În acest context, el a spus că președintele României ar trebui să găsească „o personalitate” capabilă să coaguleze o majoritate și să reformeze coaliția.
Liderul UDMR a comentat poziționările recente ale PNL, USR și PSD, sugerând că fiecare partid rămâne blocat pe propriile decizii și condiții de negociere.
„Am văzut deciziile luate în PNL, în USR, în PSD, fiecare s-a legat de câte un stâlp. Cum se va mișca de la acel stâlp, vom vedea.”
Kelemen Hunor a mai spus că este nevoie de un premier cu „experiență politică cât de cât”, argumentând că un candidat fără responsabilitate politică și fără angajament electoral ar fi mai greu de susținut de partide, pentru că „se întoarce la bancă, la firma respectivă” după un mandat.
Mesajul central al UDMR este că, în lipsa unei soluții politice care să refacă rapid o majoritate funcțională, riscurile se mută din zona negocierilor de partid în zona executării angajamentelor statului, inclusiv cele legate de PNRR și de echilibrele bugetare.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]
PSD le-a transmis celor de la S&P că vrea să preia guvernarea, mizând pe continuitatea consolidării fiscale înaintea deciziei de rating din 2 octombrie 2026 , potrivit Profit . Mesajul vine în plină criză politică, într-un moment în care evaluările agențiilor de rating sunt sensibile la credibilitatea politicilor bugetare și la capacitatea de a adopta la timp bugetul pe 2027. PSD spune că delegația partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții Standard & Poor’s , aflați în România pentru discuții legate de fundamentarea deciziei de rating. Social-democrații susțin că au prezentat agenției intenția de a „pune capăt actualei crize politice” și de a readuce economia pe o direcție stabilă, printr-o politică de consolidare fiscală și creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea colectării taxelor și stimularea investițiilor străine. De ce contează: ratingul depinde de buget și de un guvern „cu puteri depline” În documentul citat de Profit, PSD insistă că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona echilibrele macroeconomice și să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Partidul mai afirmă că viitorul guvern ar trebui să urmărească reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc, într-un cadru „predictibil” pentru investitori și instituțiile de credit. Totodată, PSD afirmă că și-a reafirmat susținerea valorilor europene și euroatlantice și că a propus „tuturor forțelor democratice” participarea la construirea unei majorități parlamentare, pornind de la principii și priorități economice naționale. Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu. Context: vizita S&P și presiunea pe credibilitatea fiscală Reprezentanții S&P sunt în vizită de lucru în România pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan . În același context, Profit notează că un analist Fitch a avertizat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală. La 1 august, Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ce urmează Decizia de rating a S&P pentru economia României este așteptată pe 2 octombrie 2026. În perioada rămasă, semnalul urmărit de piețe și de agențiile de rating rămâne capacitatea politică de a asigura continuitatea consolidării fiscale și de a livra un buget pentru 2027 fără derapaje de deficit. [...]
UDMR își asumă intrarea la guvernare cu trei portofolii, mizând pe adoptarea rapidă a bugetului , potrivit Economica . Formațiunea a finalizat lista de propuneri pentru cabinetul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un moment în care miza imediată este funcționarea deplină a Executivului și trecerea bugetului prin Parlament. Conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a UDMR, propunerile sunt: Tanczos Barna – vicepremier și ministru al Agriculturii; Cseke Attila – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ötvös Koppány Bulcsú – ministru al Culturii. Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna a spus că UDMR a decis, prin Consiliul Permanent, să susțină învestirea guvernului și să participe la guvernare, argumentând că România are nevoie de un Executiv „funcțional, cu atribuții depline”, capabil „să adopte bugetul pentru perioada următoare” și să ducă la îndeplinire obiectivele majore. „România are nevoie de un Guvern funcţional, cu atribuţii depline, capabil să ia decizii, să adopte bugetul pentru perioada următoare şi să ducă la îndeplinire cele mai importante obiective care stau în faţa ţării.” Acesta a mai precizat că în zilele următoare ar urma să se încheie procesul constituțional de formare a guvernului, iar cabinetul să se prezinte în fața Parlamentului. În același mesaj, Tanczos Barna a susținut că „politica responsabilă” presupune ca fiecare partid parlamentar să își asume explicit decizia, iar UDMR își asumă atât susținerea premierului desemnat și a programului comun, cât și responsabilitățile guvernamentale aferente. [...]
Alexandru Rogobete contestă aplicabilitatea programului de guvernare al echipei lui Siegfried Mureșan , susținând că documentul nu are obiective strategice și economice clare și că ignoră probleme urgente din Sănătate, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Sănătății a comentat la Gândul informațiile conform cărora Cristian Ghinea ar face parte din grupul de lucru care pregătește programul de guvernare. Rogobete a ironizat această posibilitate și a invocat PNRR ca exemplu de rezultat al unei gândiri strategice anterioare atribuite lui Ghinea. „Să ne ferească Dumnezeu, nu ca ministru (să fie în Guvernul Mureșan – n.r.), ci ca om care gândește strategic programul de guvernare. El a mai gândit un program strategic pentru România și am văzut rezultatul, și anume PNRR-ul.” În același context, Rogobete l-a criticat și pe premierul desemnat Siegfried Mureșan, făcând referire la activitatea acestuia din Parlamentul European și la voturi pe care spune că le consideră relevante și publice. „Listă de dorințe”, nu program cu ținte măsurabile Rogobete afirmă că programul de guvernare propus ar fi prea vag pentru a putea fi pus în aplicare și că nu conține „nici măcar un obiectiv strategic” sau „un obiectiv economic”. În opinia sa, formulările de tipul „când se va putea” sau „când economia o va permite” nu sunt compatibile cu un document care ar trebui să ghideze guvernarea. „Este o listă de dorințe: să fie bine ca să nu fie rău, să-i ajutăm pe cei care au nevoie de ajutor.” Totodată, fostul ministru a pus sub semnul întrebării susținerea parlamentară de care ar urma să beneficieze Mureșan. Sănătatea: deficit de personal și acces la medicamente inovative Pe zona de politici publice în Sănătate, Rogobete spune că programul nu ar trata suficient teme pe care le consideră critice, între care: deficitul de personal medical, pe care îl estimează la aproximativ 30.000 de medici; accesul la medicamente inovative, despre care afirmă că în România ar dura aproximativ 950 de zile, față de 120 de zile media europeană; mecanismele de finanțare a spitalelor. El a criticat și menținerea blocării posturilor, susținând că documentul nu abordează deloc resursa umană. Spitale, PNRR și direcția reformelor Rogobete a adus în discuție și investițiile în infrastructura medicală, referindu-se la cele opt spitale finanțate prin PNRR care, potrivit declarației sale, au fost date în folosință „în mare parte”. În acest cadru, el a susținut că problema principală nu ar fi numărul de spitale, ci lipsa personalului care să le deservească. În privința spitalelor mici, Rogobete a afirmat că direcția politicilor guvernamentale din perioada recentă ar fi fost reducerea activității acestora, formulând acuzația că „principiul” ar fi fost închiderea spitalelor mici. [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]
