Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor avertizează că „închiderea PNRR” depinde de deblocarea rapidă a crizei politice, iar partidele trebuie să accepte compromisuri pentru refacerea coaliției, potrivit News. Liderul UDMR spune că România are „o miză uriașă” în perioada următoare, pe fondul presiunilor legate de PNRR și de o „criză bugetară”.
Într-o intervenție la Antena 3, Kelemen Hunor a susținut că varianta preferabilă pentru UDMR rămâne refacerea coaliției de guvernare într-o formulă acceptabilă pentru toate părțile, dar a indicat că acest lucru presupune concesii reciproce.
„Oamenii ar trebui să mai cedeze fiecare câte un pic.”
Kelemen Hunor a legat explicit discuția despre reconfigurarea majorității de urgențele de guvernare, afirmând că viitorul executiv trebuie să poată gestiona simultan:
În acest context, el a spus că președintele României ar trebui să găsească „o personalitate” capabilă să coaguleze o majoritate și să reformeze coaliția.
Liderul UDMR a comentat poziționările recente ale PNL, USR și PSD, sugerând că fiecare partid rămâne blocat pe propriile decizii și condiții de negociere.
„Am văzut deciziile luate în PNL, în USR, în PSD, fiecare s-a legat de câte un stâlp. Cum se va mișca de la acel stâlp, vom vedea.”
Kelemen Hunor a mai spus că este nevoie de un premier cu „experiență politică cât de cât”, argumentând că un candidat fără responsabilitate politică și fără angajament electoral ar fi mai greu de susținut de partide, pentru că „se întoarce la bancă, la firma respectivă” după un mandat.
Mesajul central al UDMR este că, în lipsa unei soluții politice care să refacă rapid o majoritate funcțională, riscurile se mută din zona negocierilor de partid în zona executării angajamentelor statului, inclusiv cele legate de PNRR și de echilibrele bugetare.
Recomandate
UDMR respinge ideea unui premier „neutru” și cere o majoritate politică pentru reforme , în condițiile în care Kelemen Hunor susține că viitorul șef al Guvernului trebuie să poată aduce PSD și PNL la aceeași masă, potrivit Mediafax . Întrebat la Antena 3 CNN dacă ar accepta să conducă un guvern format din partidele fostei coaliții și dacă ar putea fi un „liant” între PSD și PNL, liderul UDMR a răspuns: „Mă onorează ce spuneți dumneavoastră, dar avem o problemă. Pe mine mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuși.” De ce contează: semnal împotriva unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un executiv fără responsabilitate politică ar fi vulnerabil și nu ar putea duce la capăt reforme dificile, chiar dacă ar putea fi învestit de Parlament. „Nu, în niciun caz. Guvernul tehnocrat poate fi investit (...) doar că un guvern tehnocrat va fi abandonat în prima curbă, fiindcă nu are o responsabilitate politică.” În același context, liderul UDMR a indicat „ Legea salarizării unitare ” drept exemplu de proiect dificil, pentru care spune că nici în coaliție nu s-a găsit încă o soluție. Ce formulă de majoritate vede UDMR Kelemen Hunor a spus că ar încerca refacerea unei majorități care să includă PSD, PNL, USR și UDMR. În paralel, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un premier capabil să aducă PSD și PNL la aceeași masă. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre un calendar al negocierilor sau despre nume concrete de premier, dincolo de discuția ipotetică în care a fost invocat Kelemen Hunor. [...]
UDMR respinge un guvern minoritar PSD-UDMR, iar PSD îl tratează doar ca opțiune de avarie , ceea ce prelungește incertitudinea politică și complică formarea rapidă a unei majorități funcționale în Parlament, potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor a declarat, după o discuție cu liderul PSD Sorin Grindeanu, că varianta unui guvern minoritar PSD-UDMR „n-are nicio realitate” și că, în actualul context, un executiv fără majoritate nu ar putea guverna și susține decizii. În schimb, liderul UDMR spune că „principala variantă de lucru” este refacerea coaliției majoritare, cu „un premier care poate fi acceptat de toată lumea”. „N-are nicio realitate această variantă. Nu există această posibilitate pentru că nu ai un raționament politic.” PSD: guvern minoritar, posibil „de luat în calcul”, dar preferința rămâne stabilitatea Sorin Grindeanu a spus că un guvern minoritar PSD-UDMR nu este o soluție pe care și-o dorește, însă „pare în acest moment un scenariu care poate fi luat în calcul”. Întrebat despre un guvern de tranziție, liderul PSD a indicat că preferă „mai degrabă un guvern stabil decât unul rapid”. În privința unei eventuale nominalizări a sa ca premier, Grindeanu a afirmat că deciziile se iau în partid „într-un cadru larg” și că, dacă va exista o propunere susținută de colegi, „nu refuz nimic”. Totodată, a precizat că nici un guvern tehnocrat nu este o variantă dorită și a menționat și posibilitatea ca PSD să treacă în opoziție. Miza imediată: continuitatea angajamentelor pe PNRR , SAFE și OECD În aceeași zi, după întâlnirea cu ambasadorii UE, Grindeanu a transmis că angajamentele discutate la Cotroceni privind PNRR, SAFE, OECD, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări”, indiferent dacă PSD va fi la guvernare sau în opoziție. El a mai spus că le-a comunicat ambasadorilor că „nu a avut nicio înțelegere cu AUR”. „Tot ce am convenit (…) legat de PNRR, de SAFE, de OECD, de cadrul fiscal şi măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană nu comportă schimbări.” Contextul politic: majoritatea pentru guvern, încă neclară Antena 3 descrie o criză politică în care formarea unei majorități pare dificilă, iar consultările sunt amânate pentru ca președintele Nicușor Dan să se concentreze pe Summitul B9 de la București . În acest tablou sunt vehiculate scenarii de guvern minoritar, inclusiv unul de dreapta (PNL, UDMR, USR și minorități, susținut de PSD) și unul de stânga (PSD, UDMR și minorități, cu sprijin parlamentar necesar din partea PNL și USR). Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR, iar președintele a avut o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții pe 7 mai, potrivit informațiilor din material. [...]
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD , iar liderul formațiunii, Dominic Fritz , spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax . Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită. „Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.” De ce contează: miza asumării politice într-o criză guvernamentală Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate. Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016 , când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental. „Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.” Argumentul USR: transparență și „cine decide ce” Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”. „Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.” În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare. [...]
Liderul senatorilor AUR respinge scenariul unui „guvern minoritar”, pe motiv că ar fi imposibil de învestit fără o majoritate , într-un moment în care, în spațiul politic, se discută despre formule de guvernare alternative și despre refacerea coaliției, potrivit Adevărul . Petrișor Peiu susține că orice guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi în Parlament pentru a fi învestit, ceea ce ar presupune automat existența unei majorități care îl susține. În acest context, el califică sintagma „guvern minoritar” drept „o monstruozitate lingvistică” și spune că ideea nu are fundament politic real. Declarațiile au fost făcute, conform Digi24 . „Guvern minoritar. Nu există un guvern minoritar. Pentru a fi guvern, el trebuie învestit, deci strânge cel puțin 233 de voturi. Atunci nu mai e minoritar, are o majoritate care îl susține. Nu cred că cineva serios poate pune problema unui guvern așa-zis minoritar, care e o monstruozitate lingvistică, nu există.” Rezerve și față de un premier tehnocrat Peiu s-a declarat sceptic și în privința variantei unui premier tehnocrat, argumentând că, odată ce obține sprijin parlamentar, orice șef de guvern devine inevitabil un actor politic. El admite însă posibilitatea unor guverne de tranziție conduse de tehnocrați, dar doar pe termen scurt și cu obiective limitate, precum organizarea de alegeri anticipate. „Orice premier devine politic atunci când strânge în jurul său o majoritate politică pentru învestire (...) Nicidecum nu poate fi imaginat un guvern cu premier zis tehnocrat care să facă ceea ce este de făcut azi în România, adică niște schimbări ample.” Context: discuții despre refacerea coaliției În paralel, Kelemen Hunor a declarat, după o discuție cu liderul PSD Sorin Grindeanu, că își dorește refacerea actualei coaliții de guvernare. Liderul UDMR a spus că ia în calcul inclusiv susținerea unui guvern minoritar, în eventualitatea în care președintele Nicușor Dan l-ar nominaliza pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. [...]
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului , iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”. „România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.” Presiunea calendarului: date economice de la INS în două zile Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”. Critici la adresa lui Bolojan și mesajul „există viață și după el” Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024. „Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.” În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”. Fără discuții cu PNL, dar semnal către ambasadorii UE: „nu avem nicio înțelegere cu AUR” Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”. Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR. „Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.” În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică. [...]
