Știri
Știri din categoria Politică

Kelemen Hunor avertizează că, dacă Guvernul nu va corecta până în vară unele măsuri percepute ca injuste, Coaliția riscă să piardă sprijinul public, potrivit Digi24. Liderul UDMR i-a transmis un mesaj ferm premierului Ilie Bolojan, pe care l-a caracterizat drept „un om dur”, dar care trebuie să înțeleagă că politicile dure, nesusținute de societate, pot avea costuri politice majore.
Într-un interviu în exclusivitate, Kelemen a subliniat că guvernarea nu trebuie să se bazeze doar pe „contabilitate și deficit bugetar”, ci să țină cont de scăderea puterii de cumpărare și de nemulțumirile reale ale populației. Potrivit acestuia, „nu este o slăbiciune, ci un semn de înțelepciune” ca Guvernul să revizuiască decizii controversate, cum ar fi politicile fiscale aplicate recent, sugerând că bugetele locale ar avea suficient spațiu pentru ajustări care să sprijine populația.
În legătură cu tensiunile din Coaliție și cu nemulțumirile apărute inclusiv în PSD, Kelemen a menționat că „oamenii mai greșesc”, iar corectarea deciziilor nu ar trebui să fie un tabu în actualul Executiv. L-a inclus printre cei care nu sunt perfecți și pe premierul Bolojan, alături de alți lideri precum Grindeanu sau Dominic Fritz.
Totodată, liderul UDMR a lăsat de înțeles că dacă până în iunie 2026 nu se va realiza o corectare a direcției de guvernare, „va dispărea orice suport pentru acest Guvern”. A subliniat că legitimitatea Executivului trebuie susținută nu doar prin majorități politice, ci prin acceptare socială reală, altfel „guvernarea devine imposibilă”.
Declarațiile vin într-un context de presiune socială tot mai accentuată, după protestele legate de taxe locale și nemulțumiri privind politicile de austeritate, în special în județele din Harghita și Covasna.
Recomandate

PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]

În criza de formare a noului guvern, UDMR își maximizează puterea de negociere prin poziționarea ca „partid-levier” și prin evitarea unei formule care ar depinde de voturile partidelor suveraniste, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar aritmetica parlamentară, ci și costul politic al unei majorități construite cu AUR, SOS sau POT, care ar putea afecta atât legitimitatea guvernării, cât și capacitatea de negociere în scenariile următoare. De ce contează: UDMR poate înclina balanța într-o majoritate fragilă Pe fondul disputei dintre PNL, USR și PSD, influența UDMR a crescut peste așteptări, inclusiv pentru că formațiunea a fost prezentă în majoritatea guvernelor postdecembriste și are o disciplină internă care îi face voturile previzibile. Analistul Miroslav Tașcu-Stavre descrie UDMR drept un „partid levier”, adică o formațiune care poate decide dacă o majoritate se formează sau nu. În logica aceasta, UDMR își calibrează deciziile nu doar în funcție de oferta imediată, ci și de probabilitatea ca un guvern propus să treacă de Parlament. În analiza citată, Tașcu-Stavre avertizează că un eșec la vot ar slăbi poziția de negociere pentru orice formulă ulterioară. Linia roșie: guvern cu PSD și UDMR, dar sprijinit de suveraniști Deși în spațiul public a fost vehiculată varianta unui guvern minoritar cu miniștri PSD și UDMR, analiza indică un obstacol major: posibilitatea ca o astfel de formulă să depindă de voturile AUR, SOS sau POT, opțiune pe care UDMR ar evita-o, inclusiv din cauza confruntărilor anterioare cu astfel de partide. În același timp, reticența UDMR este alimentată și de contextul crizei: potrivit analistului, moțiunea de cenzură inițiată de PSD , care a dus la scindarea coaliției, complică o apropiere rapidă, chiar dacă o relație nu este exclusă pe termen mai lung. Ce negociază UDMR când intră la guvernare Analiza punctează că UDMR intră, de regulă, la guvernare cu o agendă negociată, centrată pe: afirmarea unor drepturi ale comunității maghiare; infrastructură și dezvoltare în zonele în care etnicii maghiari sunt majoritari; obținerea unui minister cu greutate (de exemplu, Dezvoltarea sau un portofoliu comparabil). Tașcu-Stavre susține că formațiunea „alege câștigătorii”, pe care o numește „o constantă a politicii postdecembriste”, și leagă această capacitate de „simțul politic” al liderului UDMR, Kelemen Hunor . Context extern: PPE și relația cu Budapesta Un alt element de influență ține de poziționarea europeană. Analistul explică rolul familiilor politice din Parlamentul European și faptul că UDMR este afiliată de la început la PPE (Partidul Popular European), ceea ce poate influența și poziționările interne, prin canale politice europene. În privința Ungariei, Tașcu-Stavre spune că nu se poate vorbi „deocamdată” despre o influență politică directă a premierului Viktor Orbán asupra UDMR, deși amintește importanța investițiilor făcute în trecut de guvernul de la Budapesta în România pentru comunitatea maghiară. În același registru, analistul anticipează o posibilă „apropiere” în raport cu Peter Magyar, argumentând prin interesul electoral legat de votul cetățenilor cu dublă cetățenie. Ce urmează Într-o criză guvernamentală în care majoritățile se pot construi la limită, UDMR își păstrează opțiunile deschise și încearcă să evite asocierea cu o susținere parlamentară controversată. Pe termen scurt, această strategie îi poate crește influența în negocieri; pe termen mediu, decizia depinde de viabilitatea formulei de guvern și de costurile politice ale alianțelor necesare pentru a trece votul din Parlament. [...]

Discuțiile PNL cu USR și UDMR despre un guvern minoritar includ și varianta schimbării premierului , un semnal că negocierile se poartă pe arhitectura de putere necesară deblocării crizei politice, nu doar pe formule de majoritate, potrivit News . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a declarat duminică seară, la Digi 24, că a discutat cu liderii USR și UDMR despre varianta ca el să nu mai ocupe funcția de premier, în contextul în care a vorbit și despre posibilitatea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dacă Guvernul Veștea nu este învestit. „A fost o discuție pe această temă. Eu nu mă cramponez sub nicio formă de poziția de premier.” Bolojan a spus că a lucrat timp de un an pentru Guvernul României și că, din perspectiva sa, nu este „o problemă” dacă se află „pe o poziție sau alta”, adăugând că poate lucra „pentru țară și din opoziție”. În aceeași logică de deblocare, liberalii au avansat și ideea unui acord politic pe șase luni între partide, inclusiv cu PSD, pentru susținerea unui guvern minoritar care să își asume răspunderea pe proiecte de reformă din PNRR rămase neaprobate până acum, conform unui material anterior al publicației, News . [...]

Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]

Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]

Propunerea Gabrielei Horga ca vicepreședintă PNL completează arhitectura de conducere care va decide linia partidului la guvernare , într-un moment în care liberalii își votează noua structură la Congresul extraordinar, potrivit TVR Info . Senatoarea PNL spune că intră în echipa propusă de Ilie Bolojan cu obiectivul unui partid „unit, puternic și credibil”, „capabil să ofere soluții reale” și să respecte încrederea electoratului. Horga afirmă, într-o postare pe Facebook, că își asumă proiectul „cu seriozitate și responsabilitate”, alături de mai mulți lideri și membri ai echipei: Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru și Florin Roman. În mesajul citat, Horga își argumentează candidatura prin experiența internă în partid și prin profilul profesional și instituțional: este membră PNL de 20 de ani, a fost de două ori secretar general adjunct și a lucrat în campanii electorale ale partidului. În prezent, este conferențiar universitar la FABIZ – ASE București, senator și președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat; anterior a fost vicepreședintă a Autorității de Supraveghere Financiară, responsabilă de piața de capital, și secretar de stat cu atribuții în finanțe publice și fiscalitate. Miza: noul Birou Permanent Național și controlul deciziilor de partid Potrivit aceleiași surse, viitorul Birou Permanent Național al PNL ar urma să fie format din echipa propusă prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini”: președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și cei opt vicepreședinți, la care se adaugă liderii organizațiilor județene, dintre care vor fi aleși opt vicepreședinți regionali. Horga descrie formula drept una care combină echipa propusă de Ilie Bolojan cu reprezentarea organizațiilor din țară și leagă moțiunea de ideea unui PNL „modern, serios și conectat la așteptările românilor”, dar care își păstrează identitatea și valorile. Contextul imediat: Congresul extraordinar Congresul extraordinar al PNL se reunește duminică pentru a decide noua structură de conducere și pentru a alege președintele partidului și echipa sa, menționează TVR Info. În același context, publicația a relatat separat că Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL și a propus ca partidul să preia guvernarea alături de USR și UDMR, detalii în materialul TVR Info . [...]