Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul Iuliei Sviridenko de a prelua postul de ambasador al Ucrainei în SUA complică reconfigurarea rapidă a echipei de vârf de la Kiev, într-un moment în care președintele Volodimir Zelenski pregătește schimbarea premierului și, implicit, a întregului guvern, potrivit Meduza, care citează surse ale publicației „Ukrainska Pravda”.
Sursele „Ukrainska Pravda” susțin că Sviridenko a răspuns negativ propunerii de a deveni ambasador la Washington după demisia din funcția de prim-ministru, așteptată „în viitorul apropiat”. Unul dintre interlocutori a descris refuzul în termeni foarte duri.
Tot potrivit acelorași surse, Sviridenko nu ar fi decis încă ce va face după plecarea din guvern și ar urma să ia o decizie „până în septembrie”.
Pe 12 iulie, Zelenski a anunțat demisia lui Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă automat demisia întregului cabinet. Atunci, președintele a spus că i s-a propus să conducă „o nouă direcție importantă” în relațiile cu „un partener-cheie”, fără să ofere detalii.
În paralel, presa ucraineană a relatat, pe surse, că Sviridenko ar urma să fie numită ambasador în SUA — scenariu pe care informațiile citate acum de „Ukrainska Pravda” îl contrazic.
„Interfax-Ucraina” a scris pe 12 iulie, citând surse, că actualul ambasador al Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina, ar urma să demisioneze „din proprie inițiativă” (link menționat de Meduza: Interfax-Ucraina). La momentul publicării știrii, demisia acesteia nu era confirmată oficial.
În aceste condiții, refuzul lui Sviridenko lasă neclară soluția pentru una dintre cele mai sensibile numiri diplomatice ale Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să finalizeze și schimbarea conducerii guvernului.
Zelenski ar intenționa să îl numească prim-ministru pe șeful „Naftogaz”, Serghei Korețki, potrivit „Ukrainska Pravda”. Publicația notează că prioritatea acestuia ar fi pregătirea sectorului energetic pentru iarnă și pentru loviturile rusești.
Unele elemente rămân, însă, la nivel de informații pe surse: atât calendarul exact al demisiei, cât și numirile la vârful guvernului și la ambasada din SUA nu au fost confirmate oficial în materialul citat.
Recomandate
Prezența lui Nicușor Dan la summitul de la Kiev pune pe agendă securitatea energetică și conectivitatea regională , teme cu impact direct asupra stabilității economice din zona Mării Negre, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale. Președintele României va participa miercuri, 15 iulie, la Kiev, la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est , vizita având loc în urma invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Formatul „Ucraina – Europa de Sud-Est” a fost lansat în 2023, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit Administrației Prezidențiale, platforma urmărește coordonarea regională pentru susținerea Ucrainei și pentru gestionarea efectelor războiului asupra unei regiuni cu interese comune în securitate, economie, conectivitate energetică și de infrastructură, reziliență și combaterea amenințărilor hibride. La Kiev, șeful statului urmează să reconfirme angajamentul României de a continua asistența pentru Ucraina și de a contribui la consolidarea securității și rezilienței în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est, conform comunicatului citat. Summitul va aborda, între altele, conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența, teme care influențează atât funcționarea infrastructurii critice, cât și predictibilitatea fluxurilor economice în regiune. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
AUR condiționează orice sprijin parlamentar de alegeri anticipate , iar mesajul transmis PSD este că un guvern minoritar nu va trece cu voturile sale, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că Sorin Grindeanu nu poate exclude public AUR de la guvernare și, în același timp, să ceară „la adăpostul întunericului” voturile partidului în Parlament. Miza politică imediată este formarea unei majorități pentru un nou guvern: Peiu afirmă că Grindeanu, deși este propunerea PSD pentru funcția de premier, „nu are o majoritate parlamentară” și „suportă consecințele” deciziilor sale politice. În această logică, AUR anunță că nu va vota nici PSD, nici un premier desemnat de președintele Nicușor Dan, și nici PNL, USR sau UDMR. „Domnul Grindeanu trebuie să primească o lecţie: nu poţi să anunţi public că excluzi AUR de la guvernare şi apoi să ceri, la adăpostul întunericului, voturi de la AUR.” Anticipatele, prezentate ca singura ieșire din criză Peiu, care este și președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, reia poziția partidului că „singura soluție” pentru depășirea crizei politice ar fi alegerile anticipate. El avertizează că orice altă variantă ar prelungi blocajul și „va îngropa economia și prestigiul internațional” al României, în timp ce o succesiune de guverne minoritare pe termen lung ar fi nesustenabilă. Atac la ideea unui guvern minoritar și la rolul președintelui În declarațiile citate, Peiu susține că votarea unui guvern minoritar ar însemna validarea unui „comportament profund nedemocratic” al președintelui Nicușor Dan și acuză negocieri „netransparente” și „abuzul instituțiilor statului”. „A vota un guvern minoritar înseamnă a valida comportamentul profund nedemocratic al lui Nicuşor Dan.” În paralel, Antena 3 notează că AUR a inițiat procesul pentru suspendarea președintelui, însă demersul este încă în faza de strângere a semnăturilor, fără numărul necesar pentru depunerea inițiativei în Parlament. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL mizează pe o coagulare a „dreptei” la următoarele alegeri parlamentare pentru a atinge o pondere de guvernare, nu doar una de opoziție , potrivit Agerpres . Liderul PNL și premier interimar a vorbit despre necesitatea unui „pol de modernizare” construit din forțe politice cu „aceeași viziune”, în contextul discuțiilor despre liste comune la parlamentare. Declarația a venit după ce a fost întrebat dacă ia în calcul, pentru viitoarele alegeri parlamentare (anticipate sau la termen), liste comune ale „polului de dreapta” cu USR și Forța Dreptei. Bolojan a argumentat că fragmentarea voturilor între mai mulți candidați poate avantaja „pe cel care este în funcție”, prin împărțirea electoratului. „În mod evident, e nevoie de o formulă de coagulare, în așa fel încât să avem un pol de modernizare, iar asta nu se poate face decât luând în calcul toate forțele politice care au aceeași viziune.” Miza: trecerea de la scoruri de 15% la majorități de 30–50% Bolojan a susținut că, fără o astfel de construcție, este dificil ca un partid cu circa 15% să „livreze rezultate” care ar necesita ponderi parlamentare de 30%, 40% sau 50%. Mesajul indică o țintă explicită de consolidare electorală pentru a obține o majoritate funcțională în Parlament, nu doar o prezență relevantă, dar insuficientă, în legislativ. Condiția pusă de PNL: identitate separată, nu „clone” În același timp, liderul PNL a insistat că o eventuală coagulare trebuie făcută „din aproape în aproape”, iar fiecare partid dintr-o astfel de construcție ar trebui să-și consolideze profilul. El a respins ideea uniformizării între partide, afirmând că liberalii nu vor să fie „clonele nimănui” și nici invers, și a descris identitatea PNL drept „liberal-conservatoare”, cu un electorat-țintă format inclusiv din antreprenori și „oameni serioși” care „lucrează pe cinstit” în România. [...]
PNL se pregătește să revină temporar la vechiul statut și la vechea structură de conducere , după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie, iar partidul anunță că va continua totuși reforma internă și reorganizarea, potrivit G4Media . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier interimar, a spus că decizia instanței obligă partidul „să ne reîntoarcem la funcționarea după vechiul statut, cu vechea structură de conducere”, însă a insistat că acest lucru „nu poate să schimbe voința partidului” și direcția asumată. Declarațiile au fost făcute la B1TV, într-un context în care luni a fost publicată și motivarea instanței, după contestațiile depuse de o parte dintre membrii din conducerea liberală. Miza operațională: conducere și reguli interne, resetate de instanță Potrivit motivării Tribunalului București, suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar a fost decisă prin aplicarea unei „aparențe a dreptului”, după ce instanța a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În practică, efectul imediat este unul de funcționare internă: PNL trebuie să revină la vechile reguli și la vechea arhitectură de conducere, cel puțin până la clarificarea juridică a statutului și a deciziilor contestate. Bolojan: reorganizare și „doi ani” pentru reconectare și credibilitate Bolojan a afirmat că partidul va intra într-o perioadă de reformă internă și reorganizare, inclusiv printr-o repoziționare legată de modul de participare la guvernare și de funcționarea în coaliție. „Nu mai putem fi într-o coaliție unde nu putem să livrăm în guvernare, pentru că asta te compromite.” El a mai spus că „ușile partidului” vor fi deschise către oameni care vor „să facă o altfel de politică” și a indicat un orizont de „doi ani”, indiferent dacă PNL va fi la guvernare sau în opoziție, pentru a se „reconecta cu oamenii” și a-și recâștiga credibilitatea, în perspectiva unor alegeri „anticipate sau în 2028”. Bolojan a susținut și că disputa generată în instanță nu este una personală, ci una cu deciziile Congresului și cu votul membrilor de partid, în condițiile în care, în opinia sa, PNL nu își poate recâștiga credibilitatea repetând „aceleași greșeli” din trecut. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
