Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan spune că nu va demisiona chiar dacă PSD își retrage sprijinul politic, invocând nevoia de continuitate a executivului în lipsa unor soluții alternative și pe fondul unui context economic și politic dificil, potrivit Mediafax.
Declarația a fost făcută duminică seară, la B1 TV, înaintea ședinței interne a PSD programate pentru luni, în care partidul ar urma să decidă asupra sprijinului pentru actuala formulă de guvernare.
Întrebat despre strategia sa în scenariul retragerii sprijinului politic de către PSD, Bolojan a respins ideea că tensiunile din coaliție ar fi generate de diferențe de fond privind reformele sau de propuneri concrete care să corecteze direcția guvernării. El a susținut că nu au fost prezentate critici punctuale legate de nerespectarea planului de guvernare și nici soluții alternative.
„După cum ați văzut în toate aceste zile, nu există niște critici legate de anumite lucruri care nu au fost respectate din planul de guvernare (...) nu există soluții pe care PSD le-ar fi propus până acum, dar nu le-a propus niciodată (...) n-ar fi fost niciun fel de problemă ca să mă retrag din această funcție.”
În acest context, premierul a argumentat că rămâne în funcție pentru a asigura funcționarea guvernului, menționând „provocări foarte importante” în perioada următoare.
Bolojan a spus explicit că decizia sa nu depinde de votul PSD, ci de ceea ce consideră a fi responsabilitatea de a menține stabilitatea guvernării.
„Deci, în funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier. Asta este prima chestiune.”
Din informațiile disponibile în materialul citat, nu sunt prezentate detalii despre pașii următori ai coaliției sau despre un calendar al unei eventuale reconfigurări guvernamentale, dincolo de ședința PSD de luni.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
