Știri
Știri din categoria Politică
PNL și USR își coordonează acțiunea în Parlament și în Guvern pentru a „contrabalansa” PSD, într-o formulă de colaborare pe care Ilie Bolojan o descrie ca necesară în actualul „provizorat”, potrivit news.ro.
Președintele PNL a spus, miercuri seară, la B1 TV, că decizia de a colabora „din punct de vedere parlamentar”, de a face „în Guvern fiecare ce ține de noi ca lucrurile să meargă” și de a-și corela pozițiile în consultările cu președintele României a fost „un lucru corect” în contextul actual.
Bolojan a insistat că relația dintre PNL și USR este „una de colaborare și de respect”, însă partidele rămân distincte. El a descris PNL ca având „valori liberal-conservatoare”, legate de tradiții, vocație europeană și „valori economice”, precum și de „libertăți, de ordine, de familii, de comunități”.
În același timp, a arătat că USR „are un profil diferit” și „reprezintă uneori categorii de votanți diferite”, dar a susținut că cele două formațiuni au, „una peste alta”, direcții convergente pentru „România modernă”.
Liderul PNL a argumentat că, lucrând împreună, PNL și USR pot constitui o „contrabalansare” în Parlament față de PSD, pe care îl acuză de „acțiuni iresponsabile”. El a precizat că, însumate, grupurile PNL și USR sunt „puțin mai mari decât PSD-ul” în Parlament.
Bolojan a mai spus că a colaborat cu miniștri propuși de USR și de alte partide, încercând să mențină relații „civilizate” și de „încredere”, inclusiv prin susținerea lor în momente dificile și prin apărarea lor când au fost atacați.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că scenariul alegerilor anticipate rămâne puțin probabil , în condițiile în care procedura de formare a unui guvern este abia la început, iar România nu are o practică recentă în acest sens, potrivit news.ro . Mesajul liderului PNL indică, pe fondul crizei politice, o preferință pentru soluții în interiorul actualului Parlament, ceea ce reduce riscul unui calendar electoral accelerat cu efecte directe asupra stabilității decizionale. Când ar deveni posibile alegerile anticipate, în viziunea lui Bolojan Președintele PNL a explicat că alegerile anticipate pot apărea în două situații: când se ajunge la „o situație de blocaj total”; când analizele sociologice ar arăta un rezultat la vot „destul de diferit” de actuala configurație parlamentară, astfel încât un nou vot ar putea debloca situația. În acest context, Bolojan a afirmat că PNL „nu fuge” de ipoteza anticipatelor, dar a încadrat-o drept una de ultimă instanță. De ce spune că anticipatele sunt improbabile acum Bolojan a susținut că, pe baza experienței parlamentare din ultimele trei decenii, România nu a ajuns la un astfel de deznodământ, iar lipsa precedentului face dificil de presupus că se va întâmpla acum. El a argumentat că, în acest moment, nu sunt îndeplinite condițiile procedurale care ar putea împinge țara spre anticipate, deoarece procesul de formare a guvernului este „într-o fază de început”. „Este o ipoteză de lucru care probabil este una din ultimele ipoteze şi cel puţin în momentul de faţă nu pare că ajungem într-o astfel de situaţie”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la B1 TV. Context: reacție la discuțiile despre „boți” și percepția publică În aceeași intervenție, liderul PNL a respins ideea că percepțiile publice ar fi explicate automat prin „boți”, susținând că „fiecare om vede lumea prin ochii lui” și că, în cariera sa, a încercat să aibă poziții „fără echivoc” și să nu mintă oamenii. [...]
Ilie Bolojan acuză PSD că a încercat să subordoneze PNL , într-un context în care liberalii reclamă presiuni politice legate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului, potrivit news.ro . Miza declarațiilor este una de funcționare a coalițiilor: Bolojan susține că PSD ar fi urmărit nu un parteneriat, ci un raport de tip „partid subordonat”. Președintele PNL a fost întrebat, miercuri seară, la B1 TV, cât este adevăr și cât este „anecdotă” în informațiile potrivit cărora PSD ar fi încercat să scindeze PNL odată cu introducerea moțiunii de cenzură și cu răsturnarea Guvernului. În răspuns, Bolojan a afirmat că, pe lângă obiectivul de a dărâma Guvernul, PSD ar fi urmărit „blocarea reformelor” și „eliminarea risipei”, dar și un calcul politic prin care PNL să devină „unul dintre partidele subordonate”. Bolojan a admis că, „în anumite perioade”, o astfel de subordonare „s-a întâmplat”, însă a susținut că PNL „a învățat din aceste greșeli” și că deciziile recente ar arăta că o parte majoritară a partidului a înțeles că „a fi demn este o necesitate” pentru a păstra respectul și încrederea electoratului. În același context, el a invocat și o afirmație a lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia PNL „și-a redescoperit sufletul”. Atacul la PSD: „au nevoie de vasali, nu de parteneri” În intervenția sa, liderul PNL i-a criticat pe social-democrați, susținând că „foarte mulți oameni din PSD” ar proveni din „zone unde s-au obișnuit cu mici feude” și ar avea „o mentalitate de feudal”, ceea ce ar face ca PSD să caute „vasali”, nu parteneri. „Ei n-au nevoie de parteneri. Ei au nevoie de vasali. (...) PNL nu are vocație de vasal.” Bolojan a mai spus că, într-o „țară pe care ne-o dorim respectuoasă, civilizată”, respectul și încrederea trebuie oferite pentru a fi primite, iar nerespectarea înțelegerilor și a partenerilor ar face imposibilă continuarea unei colaborări în aceleași condiții. De ce contează Declarațiile indică o linie de demarcare mai dură a PNL față de PSD, cu efect direct asupra modului în care ar putea funcționa viitoare formule de guvernare sau înțelegeri parlamentare. În lectura lui Bolojan, problema nu este doar una de competiție electorală, ci de raport de forțe în coaliții: parteneriat versus subordonare. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea guvernului , argumentând că România nu își permite o perioadă în care Executivul „nu lucrează la capacitate”, într-un moment sensibil pentru accesarea fondurilor europene, potrivit Stirile Pro TV . Bolojan, lider al PNL, a spus că nu este „astăzi o piedică” în formarea unei majorități parlamentare și a susținut că PSD, care „a generat criza politică”, are „responsabilitatea morală” să vină cu soluții. Declarațiile au fost făcute în contextul consultărilor de la Cotroceni și al discuțiilor despre cine ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Argumentul lui Bolojan: cine a dărâmat guvernul trebuie să vină cu majoritatea Întrebat la B1TV despre așteptările sale după consultările cu președintele și despre posibilitatea ca șeful statului să dea social-democraților mandatul de formare a guvernului, Bolojan a invocat „logica politică”: PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și, prin demiterea guvernului, „au probat că sunt în stare să facă o majoritate”, în timp ce partidele rămase în coaliție (PNL, USR, UDMR) ar fi arătat, „cel puțin asta este poza de moment”, că nu au capacitatea de a face majoritatea. În acest cadru, Bolojan a criticat faptul că, la mai mult de două săptămâni de la moțiune, PSD nu a anunțat public o asumare și o propunere de guvernare. Miza imediată: funcționarea guvernului și fondurile europene Bolojan a avertizat că România are nevoie de un guvern funcțional „în această perioadă”, pe care a descris-o drept crucială pentru accesarea fondurilor europene, și că trebuie evitată o etapă în care guvernul „nu lucrează”. Schimb de acuzații cu PSD: „campanie electorală” vs. „nu e cazul” În același context, Bolojan a respins acuzațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, potrivit cărora ar fi în „campanie electorală prezidențială” și ar bloca formarea unei majorități. El a susținut că ideea este falsă și a argumentat că munca și comunicarea periodică a unui premier sunt firești și țin de respectul față de cetățeni. Potrivit relatării, Grindeanu i-a cerut premierului interimar „să iasă din campania electorală prezidențială” și a solicitat ca partidele prooccidentale să se așeze la masă pentru a forma guvernul. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL mută presiunea pe formarea majorității , după ce Ilie Bolojan a respins public ideea că ar fi „în campanie” și a susținut că nu el blochează negocierile pentru un nou guvern, potrivit HotNews . Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, a declarat miercuri seară la B1 TV că acuzația lansată de Sorin Grindeanu, liderul PSD, este „falsă” și a negat că acțiunile sale ar face parte dintr-un plan de candidatură la următoarele alegeri prezidențiale. Bolojan a argumentat că își menține ritmul de lucru și comunicarea publică „din respect pentru oameni”, invocând o practică pe care spune că a avut-o „în toate cele nouă luni” cât a fost premier. „Eu întotdeauna, așa cum v-am spus, muncesc de dimineață până seara, or se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești, or nu este cazul ăsta.” Miza: cine poartă responsabilitatea pentru o nouă majoritate În aceeași intervenție, Bolojan a răspuns și acuzației că ar „bloca găsirea unei soluții” și că „se agață în continuare de funcții”. El a spus că „Bolojan nu este astăzi o piedică în formarea unei majorități” și a atacat PSD, pe care l-a acuzat că a „dinamitat coaliția în mod iresponsabil” și că „nu are soluții”. Liderul PNL a reiterat că PSD și AUR, partidele care au demis Guvernul prin moțiune de cenzură , „au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile”, susținând că demiterea executivului ar fi trebuit să fie însoțită de capacitatea de a construi o majoritate. Ce a spus Grindeanu Tot miercuri, la „Adevărul LIVE” , Sorin Grindeanu a afirmat că Bolojan „este în campanie electorală prezidențială” și că ar trebui „să pună pauză câteva săptămâni, să facem Guvernul”. În plus, l-a acuzat că „se agață în continuare de funcții” și că „blochează găsirea unei soluții” pentru formarea unui nou guvern, susținând că „ține captiv USR”. Contextul acuzațiilor este detaliat într-un material anterior al publicației, despre care HotNews face trimitere aici: „blochează găsirea unei soluții” . În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor, schimbul de replici indică o dispută directă pe tema responsabilității politice pentru formarea majorității și a viitorului guvern, într-un moment în care fiecare tabără încearcă să transfere costul blocajului către cealaltă. [...]
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
PNL și USR propun un cadru legislativ pentru aderarea la zona euro , prin instituirea „Anului României Europene” în 2027 și a „Deceniului Consolidării Europene” în perioada 2027–2037, potrivit Economedia . Inițiativa vine pe fondul unei colaborări mai strânse între cele două partide și după ce președintele Nicușor Dan a anulat în ultimul moment ceremonia de Ziua Europei, la care era invitată președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Parlamentari ai PNL și USR au depus o propunere legislativă care stabilește anul 2027 drept „Anul României Europene”, la 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar intervalul 2027–2037 drept „Deceniul Consolidării Europene”. Inițiativa ar urma să se desfășoare sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și este prezentată ca un instrument pentru asumarea unei direcții strategice în următorul deceniu. Miza economică: euro, convergență și fonduri europene În comunicatul comun, cele două partide susțin că apartenența la UE a fost „principalul motor” al modernizării României, invocând beneficii precum fondurile europene, accesul la piața unică, libertatea de circulație, programe educaționale (Erasmus), investiții în infrastructură și consolidarea statului de drept. În sprijinul argumentului economic, PNL și USR indică bilanțul financiar al României în relația cu bugetul UE: fonduri nerambursabile primite: aproximativ 108,3 miliarde euro (aprox. 541,5 miliarde lei ); contribuții la bugetul UE: aproximativ 35,9 miliarde euro (aprox. 179,5 miliarde lei ); sold net pozitiv: aproximativ 72,4 miliarde euro (aprox. 362 miliarde lei ). Ce obiective sunt trecute în proiect pentru 2027–2037 Propunerea descrie o listă de ținte pentru „deceniul european” al României, între care: atingerea mediei UE la PIB/locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare; aderarea la zona euro ; valorificarea oportunităților din Cadrul Financiar Multianual 2028–2034; consolidarea rolului României în „nucleul decizional” european; întărirea securității la frontiera estică a UE. Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean , vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, leagă explicit euro de o decizie strategică de poziționare a României în UE: „Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european.” Cine este vizat în implementare și ce urmează Proiectul recunoaște rolul mai multor actori în consolidarea parcursului european: cetățenii, societatea civilă, presa liberă, mediul academic, autoritățile locale și mediul economic. Deputatul USR Alin Stoica , coinițiator, pune accent pe rolul societății civile în apărarea valorilor democratice: „Trebuie să celebrăm curajul și reziliența societății civile și să încurajăm educația civică, pentru ca generațiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menținerea undei democrații sănătoase.” Din informațiile disponibile, inițiativa este în faza de propunere legislativă depusă în Parlament; pașii următori depind de calendarul și decizia legislativă (dezbateri, avize și vot). [...]
