Știri
Știri din categoria Politică
Participarea premierului interimar Ilie Bolojan la Congresul PAS de la Chișinău vine pe fondul accelerării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, într-un gest cu miză de politică externă pentru România, potrivit Digi24.
Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, este așteptat duminică, 14 iunie, la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), organizat la Chișinău. PNL susține că Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului „cluster” (capitol tematic) de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În comunicatul citat, PNL arată că prezența premierului interimar la congres transmite „sprijinul constant al României pentru parcursul european al Republicii Moldova” și pentru aprofundarea relațiilor bilaterale.
Autoritățile din Chișinău au anunțat vizita încă de sâmbătă dimineață, iar în acest context au instituit restricții de circulație în mai multe zone din centrul capitalei și pe arterele care fac legătura cu Aeroportul Chișinău.
Intervalul anunțat pentru restricții este 13 iunie, ora 12:00 – 14 iunie, ora 21:00.
Congresul PAS are loc duminică, 14 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău și este al IV-lea congres al formațiunii. Potrivit informațiilor din articol, în cadrul reuniunii urmează să fie aleasă noua echipă de conducere a partidului.
Recomandate
PNL își condiționează următoarea mișcare la Cotroceni de eșecul Guvernului Tomac , iar Ilie Bolojan indică faptul că, „în condiții normale”, PSD ar trebui să revendice funcția de premier, ca partid cu cea mai mare pondere parlamentară, potrivit HotNews . Președintele PNL a declarat vineri, într-un interviu la Radio România Actualități, că liberalii vor participa la o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni „dacă va fi cazul”, în scenariul în care Guvernul Tomac nu trece. În acest context, Bolojan a fost întrebat și despre posibilitatea ca PNL să îl propună din nou pe el pentru funcția de prim-ministru. Miza: cine își asumă mandatul de premier după criză Bolojan a susținut că „cea mai bună formulă” este revenirea la „realitățile politice”, argumentând că PSD, ca „cel mai mare partid din Parlament” și formațiunea care „a generat criza politică”, ar trebui să își revendice funcția de prim-ministru. El a precizat că președintele poate încredința sau nu acest mandat PSD și a punctat că, dacă mandatul este încredințat și trece, „lucrurile se închid”. „Avem un partid care a generat criza politică, care este cel mai mare partid din Parlament şi în condiţii normale ar trebui să-şi revendice postul de premier.” Dacă PNL ar ajunge să propună premier: decizia rămâne internă Întrebat direct dacă se ia în calcul ca el să fie propus pentru funcția de prim-ministru, liderul PNL a spus că numele propus președintelui va fi decis în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a adăugat că, dacă s-ar ajunge la această ipoteză, PNL „va veni cu o soluție”, dar fără a avansa detalii, invocând procedura internă de decizie. Totodată, el a afirmat că PNL încearcă să nu creeze așteptări pe care nu le poate onora și să nu facă promisiuni pe care nu le poate respecta. Relația cu președintele: fără discuții „imediat” înainte sau după decizia PNL Întrebat dacă președintele Nicușor Dan l-a sunat pentru a-i cere ca PNL să susțină Guvernul Tomac, Bolojan a răspuns că nu a existat o discuție „imediat înainte” sau „după” decizia PNL. [...]
Miza formării Guvernului se mută pe asumarea politică a premierului , după ce PNL a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului propus de Eugen Tomac, iar PSD ar trebui, „în condiții normale”, să își revendice funcția de prim-ministru, potrivit Wall-Street . Declarația îi aparține președintelui PNL, Ilie Bolojan , care leagă ieșirea din criza politică de o majoritate explicită în Parlament, nu de formule de compromis. Bolojan a spus că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și „va veni cu o soluție”, însă a evitat să avanseze un nume de premier în ipoteza în care Guvernul Tomac nu trece, argumentând că o astfel de propunere ține de o decizie a conducerii partidului. De ce refuză PNL votul pentru Guvernul Tomac Liderul liberal susține că un guvern fără susținere politică explicită ar fi mai slab chiar decât un guvern minoritar, pentru că ar rămâne izolat când ar încerca să promoveze reforme „dificil de asumat”. În acest scenariu, proiectele ar putea fi modificate substanțial în Parlament, iar costurile politice ar rămâne la guvern. Bolojan a mai afirmat că nu a primit programul de guvernare de la Eugen Tomac, acesta spunându-i că „încă se lucrează la el”, dar a adăugat că problema principală nu este documentul în sine. Presiune pe PSD: „Dacă ai dărâmat un Guvern, să-ți asumi” În logica prezentată de Bolojan, PSD este partidul care „a generat criza politică” și, fiind cel mai mare partid din Parlament, ar trebui să își asume mandatul de premier. El a descris varianta unui Guvern Tomac drept o „formulă de tip paravan”, care ar „scuti” PSD de responsabilitate, permițându-i să participe indirect la guvernare fără asumare. Bolojan a insistat și pe componenta de credibilitate publică, afirmând că politicienii creează adesea așteptări care nu pot fi onorate (de exemplu, majorări salariale fără acoperire bugetară sau scutiri de contribuții fără resurse pentru finanțarea cheltuielilor din sănătate), ceea ce alimentează nemulțumirea. Ce urmează Potrivit declarațiilor sale, PNL merge la consultările de la Cotroceni, iar o eventuală soluție liberală ar fi discutată în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a indicat că „vom vedea săptămâna viitoare”, fără să detalieze calendarul sau opțiunile concrete în acest moment. [...]
PNL își asumă ruptura politică de PSD și refuză să voteze Guvernul Tomac ca semnal că nu mai acceptă „compromisuri”, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că decizia nu ține de persoana premierului desemnat Eugen Tomac sau de componența Cabinetului propus, ci de o poziție „principială” după experiența de guvernare din ultimele 11 luni. Bolojan afirmă că PNL „și-a pierdut încrederea în totalitate” în actuala conducere a PSD, iar votul împotriva învestirii este, în același timp, un vot „de a nu mai face compromisuri”. În viziunea liderului liberal, această linie ar fi necesară pentru ca partidul să-și „recâștige credibilitatea” și să se „reconecteze cu alegătorii”. De ce spune PNL că nu susține Guvernul Tomac Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a insistat că refuzul nu este o evaluare a lui Tomac sau a miniștrilor propuși, ci o decizie politică legată de relația cu PSD. „Eu, personal, îl cunosc pe domnul Tomac şi poziţia PNL nu este legată de calitatea persoanelor pe care dânsul le propune sau de dânsul, ca persoană, ci este, pur şi simplu, o poziţie principială.” El a mai spus că, indiferent de opiniile individuale din partid, decizia va fi respectată. Contextul invocat: 11 luni de guvernare și „demolarea Guvernului” Bolojan își justifică poziția prin experiența ultimelor 11 luni, perioadă în care spune că și-a asumat mandatul de premier (interimar) și a luat „măsuri dificile”, anticipând că „înainte de a ne fi bine (…) ne va fi ceva mai rău”, dacă sunt respectate regulile. În același timp, el acuză PSD de „fuga de orice fel de răspundere”, „minciuni” și de acțiuni care au culminat cu „demolarea Guvernului”, elemente care, în relatarea sa, au dus la pierderea totală a încrederii PNL în actuala conducere social-democrată. PNL a anunțat oficial, joi, după ședința conducerii partidului, că nu susține învestirea Guvernului Tomac, a precizat Bolojan. [...]
PNL refuză să voteze Guvernul Tomac, invocând un risc de „guvernare din umbră” a PSD , ceea ce ar complica asumarea deciziilor și ar prelungi incertitudinea politică într-un moment în care Executivul ar trebui să funcționeze cu sprijin parlamentar explicit, potrivit news.ro . Ilie Bolojan , președintele PNL, a spus că nu a acordat „un vot de susținere” Guvernului propus de Eugen Tomac deoarece formula ar fi „una de tip paravan” care ar „scuti” PSD de responsabilitate, deși social-democrații ar urma să aibă, indirect, reprezentanți în Executiv. „Dintr-o perspectivă politică, nu am acordat un vot de susţinere pentru că această formulă este una de tip paravan care scuteşte Partidul Social Democrat (...) această formulă ar fi fost, de fapt, una de exonerare a lor, adică să fii într-o formă de guvernare în care să participi în mod indirect, dar să nu-ţi asumi responsabilitatea.” Miza: responsabilitatea politică după moțiunea de cenzură Bolojan a argumentat că PSD, după ce a dărâmat Guvernul prin moțiune de cenzură, ar avea „răspunderea de a veni cu soluții”. În acest context, liderul liberal a susținut că este „anormal” ca partidul cel mai mare din Parlament să nu își revendice funcția de premier și să nu vină cu o soluție de ieșire din criză. Totodată, el a amintit că PSD a demonstrat că poate construi o majoritate atunci când a semnat moțiunea împotriva Guvernului împreună cu AUR, sugerând că aceeași capacitate ar trebui folosită pentru formarea unei majorități de guvernare. Programul de guvernare, încă neclar Bolojan a mai spus că nu a văzut programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac, menționând că acesta i-ar fi transmis că „încă se lucrează la el”. În opinia sa, problema majoră nu este însă doar programul, ci lipsa unei susțineri explicite, care ar face dificilă funcționarea guvernării. El a invocat și experiența anterioară a coaliției, arătând că, deși au existat program de guvernare și protocol de coaliție, PSD „nu a respectat” nici programul, nici acordul, ceea ce ar ridica semne de întrebare cu privire la stabilitatea unei formule fără asumare politică directă. [...]
Șansele Guvernului Tomac de a trece de Parlament scad și mai mult , după ce UDMR a ajuns intern la concluzia că Executivul propus nu are „nicio șansă” la vot, potrivit unor surse politice citate de Adevărul . Miza imediată este blocajul politic care prelungește incertitudinea asupra unei majorități capabile să susțină măsuri economice dificile, într-un context de deficite și angajamente asumate de România. UDMR ar fi așteptat decizia din interiorul USR: dacă USR ar fi votat învestirea, și UDMR s-ar fi aliat cu premierul desemnat Eugen Tomac . Însă USR a respins susținerea guvernului printr-un vot intern de peste 90%, iar în aceste condiții, potrivit sursei, singurul partid rămas „lângă” Tomac este PSD. UDMR: decizie oficială luni, dar semnal neoficial de retragere Oficial, UDMR urmează să anunțe luni dacă votează sau nu guvernul, după ce Eugen Tomac va trimite în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Neoficial, susțin sursele citate, liderul UDMR Kelemen Hunor ar aștepta ca Tomac să se retragă din cursă, pe fondul șanselor „foarte mici” de a strânge o majoritate. USR și PNL au spus „nu”. Argumentul: guvern fără sprijin politic Comitetul Politic al USR a decis vineri, 12 iunie, într-o ședință online, să nu susțină învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, potrivit aceleiași surse. Președintele USR, Dominic Fritz, a motivat decizia prin riscul ca un guvern tehnocrat să fie nefuncțional: „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncțional dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” Cu o zi înainte, conducerea PNL a decis în unanimitate că nu va susține învestirea Executivului propus de Tomac. Ilie Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară nu poate rezista și va rămâne izolat când va trebui să aplice măsuri nepopulare, impuse de deficite și de angajamentele României: „Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. (...) În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură (...) dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu îl va susține.” Ce urmează: majoritate tot mai greu de construit În ansamblu, guvernul propus de Eugen Tomac pare să aibă șanse tot mai mici să obțină sprijinul necesar, pe fondul pozițiilor publice ale principalilor lideri politici. În paralel, potrivit sursei, dificultățile se acumulează și prin refuzuri ale unor persoane vehiculate pentru funcții ministeriale de a accepta nominalizarea. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere ca „adevărul” și „justiția” să rămână repere instituționale , într-un mesaj public la 36 de ani de la Mineriada din 13–15 iunie 1990, insistând că statul trebuie să fie „întotdeauna de partea cetățeanului”, potrivit Mediafax . În mesajul publicat sâmbătă pe Facebook , Bolojan descrie Mineriada drept „unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului” democratic al României și afirmă că a însemnat „violență împotriva propriilor cetățeni”. El susține că persoane care își exercitau dreptul la liberă exprimare și la protest au fost agresate, umilite și arestate ilegal, iar evenimentele s-au soldat cu morți, răniți și traume „care au rămas deschise până astăzi”. Mesajul, cu accent pe obligația statului față de cetățean Bolojan leagă comemorarea de o temă de funcționare a instituțiilor într-o democrație: respectarea drepturilor și limitarea abuzului de putere. În formularea sa, democrația nu se reduce la alegeri, ci presupune „respect pentru libertatea de exprimare, pentru drepturile fundamentale și pentru demnitatea fiecărui cetățean”. Totodată, premierul interimar afirmă că există „datoria” de a păstra vie memoria victimelor și de a transmite generațiilor tinere un principiu de bază: statul nu trebuie să se întoarcă împotriva cetățenilor. „Violența și represiunea nu pot fi instrumente ale puterii” În finalul mesajului, Bolojan reia ideea de responsabilitate publică și de asumare a trecutului, pe care o leagă de consolidarea democratică: „Astăzi ne înclinăm în fața victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violența și represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii.” [...]
