Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan intră în cursa pentru șefia PNL, pe fondul schimbării regulilor interne care mută competiția pe „moțiuni” și echipe, înaintea Congresului extraordinar convocat duminică la ora 12:00, potrivit Digi24.
Bolojan a transmis, vineri, după reuniunea Consiliului Național al PNL, că își va depune candidatura la președinția partidului și a argumentat că liberalii au nevoie de o conducere care să asigure unitatea formațiunii și să reconstruiască un PNL „puternic, credibil și respectat”.
În aceeași reuniune, PNL a aprobat propunerile privind noul statut, iar Bolojan a precizat că modificările au fost adoptate cu o majoritate de peste două treimi și urmăresc „consolidarea unității interne” și evitarea fragmentării.
Potrivit mesajului lui Ilie Bolojan, noile prevederi statutare schimbă modul de construcție a candidaturilor la vârful partidului:
Bolojan a anunțat că își va depune candidatura până sâmbătă după-amiază, „împreună cu echipa” cu care intenționează să meargă mai departe.
În mesajul său, el a mai spus că PNL trebuie să își stabilească atât noua conducere, cât și direcția politică pentru perioada următoare, insistând pe ideea de unitate de acțiune și pe deschiderea partidului către „oameni valoroși”, cu accent pe meritocrație, inclusiv în administrație.
Recomandate
Revenirea lui Ilie Bolojan la sediul PNL reaprinde miza internă a Congresului , într-un moment în care partidul își calibrează strategia și mesajele pentru competiția de conducere, potrivit Antena 3 . Materialul publicat de Antena 3 este prezentat în format video și indică faptul că Ilie Bolojan a revenit la sediul PNL, în contextul pregătirilor pentru Congres și al unei „noi strategii” legate de acest eveniment. Din informațiile disponibile în pagina sursei nu reies, însă, detalii concrete despre conținutul strategiei, calendarul deciziilor sau eventuale schimbări de echipă ori de poziționare internă. În lipsa acestor elemente, impactul practic rămâne deocamdată la nivel de semnal politic: repoziționare și mobilizare înaintea Congresului, cu potențiale efecte asupra echilibrului de putere din partid. [...]
Suspendarea în instanță a două hotărâri PNL deschide un precedent de „judiciarizare” a deciziilor interne de partid , iar liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , susține că miza depășește cazul punctual și ține de limitele în care justiția poate interveni în strategia politică, potrivit Digi24 . Tribunalul Ilfov a suspendat provizoriu două hotărâri ale Biroului Politic Național al PNL. Prin acestea, conducerea partidului recomanda parlamentarilor să nu voteze Guvernul Adrian Veștea și avertiza că cei care ar susține sau ar participa la guvernare se plasează „în afara” partidului. În interpretarea lui Fenechiu, decizia instanței reprezintă o intervenție într-o chestiune de strategie internă. „Justiția nu are ce căuta în modul în care un partid își stabilește strategia. Justiția poate interveni să vadă dacă regulile sunt stabilite corect și respectate.” De ce contează: unde se trasează linia între controlul legal și decizia politică Fenechiu admite că instanțele pot verifica respectarea procedurilor, dar contestă ideea că o hotărâre judecătorească ar trebui să influențeze decizii politice ale unei formațiuni. În același timp, el argumentează că parlamentarii aleși pe listele PNL au beneficiat de „capitalul politic” al partidului, sugerând că disciplina și linia politică nu pot fi tratate ca un detaliu secundar. „Toți oamenii care sunt aleși pe lista Partidului Național Liberal nu au fost aleși pentru că ei în sine erau niște valori incontestabile. Eu sunt senator de Bacău. Dacă nu candidam pe lista Partidului Național Liberal și candidam independent, cu siguranță voturile mele erau mult mai puține.” Semne de întrebare asupra vitezei și competenței instanței Liderul senatorilor PNL spune că i se pare „rarisim” ca o cerere de ordonanță președințială să fie soluționată și comunicată public în două ore de la depunere, invocând experiența sa de avocat. Întrebat de ce contestatarii au ales Tribunalul Ilfov, Fenechiu a răspuns ironic că este „un tribunal care se mișcă foarte repede”. El mai afirmă că problema competenței instanței este „discutabilă”, dar subliniază că poate fi contestată doar pe cale legală. PNL nu se grăbește cu apelul: efecte „diminuate” înainte de congres Fenechiu susține că PNL nu este presat de timp să atace decizia, pentru că efectele suspendării nu ar influența imediat congresul de duminică. În opinia sa, votul privind guvernarea ar urma să aibă loc după congres, iar până atunci „nici participarea, nici susținerea” nu ar fi cunoscute, ceea ce ar reduce impactul practic al hotărârii. [...]
Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]
PNL își pregătește Congresul extraordinar de duminică, cu mize statutare și disciplinare , după ce Consiliul Național se reunește vineri, online, pentru a convoca formal reuniunea de la Romexpo și a-i stabili agenda, potrivit Antena 3 . Ședința extraordinară a Consiliului Național este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Obiectivul principal este convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și stabilirea agendei. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 „de drept” și 2.000 aleși de organizațiile partidului din teritoriu. Statutul PNL, pe masa Consiliului Național Pe lângă convocarea Congresului, Consiliul Național urmează să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea , Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. Context: conflictul intern și disputa ajunsă în instanță Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de premier desemnat. Ilie Bolojan, președintele PNL, a motivat convocarea Congresului prin nevoia de „claritate” și „decizii asumate”, într-un mesaj transmis după decizia BPN: „Partidul Naţional Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate şi de o direcţie confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situaţia o impune.” În zilele anterioare, BPN a votat, între altele, împotriva participării PNL la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, precum și pentru solicitarea ca acesta să-și depună mandatul de premier desemnat. Totodată, a fost adoptată o decizie potrivit căreia parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. Ulterior, 16 parlamentari PNL, prezentați drept contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a suspendat deciziile, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: vot în Congres și o candidatură anunțată Potrivit statutului PNL, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese în Congres (cum este cazul prim-vicepreședintelui) se decide prin votul Congresului, în urma unei propuneri a BPN adoptate de Consiliul Național. În acest context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congres pentru funcția de președinte al partidului. Antena 3 mai notează că Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, însă nu a depus încă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, un nou orizont de timp pentru acest demers fiind luni. [...]
PNL își redesenează conducerea pentru decizii mai centralizate , printr-o structură cu un singur prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi cu atribuții stabilite de Biroul Politic Național , modificări care urmează să fie supuse votului la Congresul de duminică, potrivit news.ro . Deputatul PNL Ionel Bogdan a explicat vineri, la sediul partidului, că noua arhitectură ar urma să includă: un prim-vicepreședinte, un secretar general și opt vicepreședinți executivi, care vor primi atribuții ulterior din partea Biroului Politic Național. În același for, președinții filialelor județene ar urma să devină membri de drept, iar dintre aceștia, la nivel regional, să fie ales câte un vicepreședinte regional. Bogdan a insistat că funcția de prim-vicepreședinte „nu poate fi decât” una singură, argumentând că o astfel de formulă ar fi „logică” și ar ajuta partidul să funcționeze mai coerent în privința strategiei și poziționărilor politice. Ce se întâmplă cu Ciprian Ciucu Întrebat dacă Ciprian Ciucu, actual prim-vicepreședinte, va mai deține funcția în contextul dosarului în care este vizat de DNA, Ionel Bogdan a spus că decizia aparține Congresului, care va alege „o moțiune sau alta”. În același timp, Bogdan a afirmat că Ciucu poate candida, potrivit statutului PNL, pentru funcția de prim-vicepreședinte pe moțiunea lui Ilie Bolojan și a adăugat că speră ca acesta să facă acest pas. [...]
PNL intră într-un weekend decisiv pentru conducere și direcția politică , cu un Consiliu Național convocat de urgență și un Congres extraordinar programat duminică, pe fondul unui conflict intern care a ajuns și în instanță, potrivit Antena 3 . Consiliul Național al PNL se reunește vineri, de la ora 17:00, online, cu participarea a 800 de delegați, pentru a convoca oficial Congresul extraordinar de duminică (ora 12:00), la Romexpo, și pentru a stabili ordinea de zi. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Miza: conducerea PNL și repoziționarea partidului între Opoziție și guvernare Duminică urmează alegeri pentru conducerea partidului, iar Ilie Bolojan candidează la președinția PNL. Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru aceeași funcție și a cerut amânarea Congresului, astfel încât acesta să aibă loc după ce ar obține, eventual, votul de încredere al Parlamentului pentru funcția de prim-ministru. În același timp, Congresul ar urma să modifice statutul partidului, inclusiv prin reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea de la patru la una a funcțiilor de prim-vicepreședinte. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu (care a demisionat din funcție miercuri). Antena 3 notează că Bolojan urmărește, prin votul de duminică, să își reconfirme controlul în partid și să obțină sprijin pentru intrarea PNL în Opoziție, în condițiile în care o parte dintre parlamentari și lideri județeni ar susține intrarea la guvernare alături de PSD. Disputa a ajuns la Tribunalul Ilfov : procese, suspendări și amenințări cu excluderi Pe lângă confruntarea pentru șefia partidului, o altă miză a Congresului este dacă se va decide excluderea lui Veștea — despre care Antena 3 scrie că a acceptat să fie premier fără consultarea PNL — și a parlamentarilor din gruparea contestatarilor lui Bolojan. În plan juridic, Tribunalul Ilfov a suspendat joi decizia Biroului Politic Național privind interzicerea votării guvernului Veștea de către parlamentarii PNL. Tabăra lui Bolojan susține însă că votul este liber, dar și partidul este liber să ia decizii față de cei care votează. Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat vineri că procesele deschise de gruparea Veștea împotriva deciziilor conducerii centrale nu vor afecta desfășurarea Congresului și a ironizat noile demersuri juridice: „Pot să atace la Tribunalul Ilfov de câte ori doresc. Poate vor găsi şi o instanţă care lucrează în weekend pentru a ataca inclusiv hotărârile Consiliului Naţional de astăzi.” Bogdan a mai susținut că există o contradicție în poziția celor 16 reclamanți care contestă mandatul stabilit de BPN pentru parlamentarii PNL, afirmând că o parte dintre ei ar fi impus, la rândul lor, mandate delegaților din filialele pe care le conduc pentru susținerea lui Veștea. Cazul Ciucu: control judiciar, dar sprijin intern pentru candidatură O altă temă care apasă asupra Congresului este situația lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, plasat sub control judiciar de DNA într-un dosar de corupție anunțat joi (context detaliat în materialul Antena 3 despre audierea sa la DNA, aici ). Antena 3 arată că, teoretic, Ciucu „ar trebui să facă un pas în spate” din primul rând al conducerii, însă până la acest moment declarațiile unor colegi de partid de la Modrogan au fost de susținere. Cristina Trăilă și Ionel Bogdan au spus vineri că Ciucu poate candida în continuare pentru funcția de prim-vicepreședinte, invocând prezumția de nevinovăție. În paralel, liberalii lui Bolojan susțin, „neoficial și oficial”, că momentul chemării lui Ciucu la DNA și anunțul candidaturii lui Veștea ar fi fost coordonate pentru a lovi în planurile lui Bolojan pentru Congres. Ce urmează Vineri seara, Consiliul Național trebuie să convoace oficial Congresul de duminică și să fixeze agenda, inclusiv modificările de statut. Duminică, PNL ar urma să tranșeze atât competiția pentru președinția partidului, cât și arhitectura conducerii — într-un context în care conflictul intern se suprapune peste o dispută strategică privind rămânerea în Opoziție sau intrarea la guvernare. [...]
