Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Spaniei a aprobat un decret care ar urma să legalizeze peste 500.000 de migranți fără acte, o măsură cu efecte directe asupra pieței muncii și finanțării sistemului public, potrivit Politico.
Consiliul de Miniștri a adoptat marți un decret regal prin care persoanele aflate ilegal pe teritoriul Spaniei pot obține statut legal dacă îndeplinesc anumite condiții. Inițiativa este apărată de premierul Pedro Sánchez inclusiv prin argumentul presiunii demografice: îmbătrânirea populației și nevoia de a menține serviciile publice „complet acoperite” cu personal.
Conform regulilor descrise în articol, pot aplica migranții fără acte care pot demonstra că au locuit în Spania cel puțin cinci luni înainte de 1 ianuarie 2026. În plus, solicitanții trebuie să dovedească fie:
Persoanele cu cazier judiciar nu sunt eligibile.
Într-o scrisoare deschisă publicată pe X, Sánchez a susținut că măsura recunoaște rolul deja jucat de acești oameni în economie și societate — de la îngrijirea vârstnicilor la munca în agricultură și inițierea de afaceri.
Premierul a legat explicit regularizarea de funcționarea sistemului de asigurări sociale și de ritmul de creștere economică, argumentând că fără noi lucrători care să muncească și să contribuie, prosperitatea ar încetini, capacitatea de inovare ar scădea, iar serviciile publice (sănătate, pensii, educație) ar avea de suferit. În același mesaj, Sánchez a afirmat că avansul economic puternic al Spaniei este parțial susținut de intrarea lucrătorilor străini.
Decizia amplifică tensiunile dintre coaliția de stânga aflată la guvernare și opoziția de centru-dreapta. Partidul Popular (PP) a anunțat că va contesta decretul în instanță, iar Politico notează că acțiuni similare sunt probabile și din partea formațiunii de extremă dreapta Vox, care cere deportarea migranților aflați ilegal.
PP își justifică opoziția prin efectul asupra Uniunii Europene, în condițiile lipsei controalelor la frontierele interne. Liderul partidului, Alberto Núñez Feijóo, a declarat că „Spania exportă o problemă de migrație către întreaga Uniune Europeană” și că măsura ar fi „împotriva consensului european comun”.
Măsura a primit sprijinul Bisericii Catolice, un aliat neobișnuit pentru guvernul de stânga, iar cererile de obținere a statutului legal vor fi acceptate până la 30 iunie, zi în care Papa Leon urmează să înceapă o vizită de o săptămână în Spania, în care este așteptat să abordeze situația migranților.
Recomandate
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia , potrivit Digi24 , care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană. Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA. Ce i-a reproșat Trump Giorgiei Meloni În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând: „Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.” Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice. Contextul: reacția Italiei după atacurile lui Trump la adresa Papei Leon Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american” . Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon” . De ce contează: semnal de tensiune pe axa SUA–Italia, cu efecte în UE Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe: securitate (în special dosarul nuclear, menționat explicit în discuție); energie (referirea la „petrol” și la lipsa de acțiune a Italiei, în versiunea lui Trump). În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán , despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24. Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic. [...]
Tentativa SUA de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să tensioneze relațiile cu aliații asiatici , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24, potrivit news.ro . El susține că miza „blocadei americane” este exportul de petrol și că o astfel de abordare poate complica relațiile Washingtonului cu Coreea de Sud, Japonia și China. Băsescu spune că o asemenea strategie „nu poate decât să tensioneze” relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient și o califică drept „o greșeală”, în condițiile în care efectele s-ar răsfrânge asupra unor parteneri-cheie ai SUA din Asia. Strâmtoarea : „mai mult propagandă” decât risc real, în opinia lui Băsescu Fostul președinte afirmă că nu crede că strâmtoarea este minată și pune sub semnul întrebării credibilitatea unor informații vehiculate în spațiul public. „Nu poate exista atâta prostie încât să spui, am pus mine, dar nu știm unde.” El invocă drept argument faptul că „de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană” și concluzionează că este „mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi, decât probleme”. Referința la dreptul internațional și rolul NATO Potrivit lui Băsescu, „problema este una singură”: renunțarea Iranului și a Statelor Unite „să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”, menționând că, „conform pactului Mării din 1982”, strâmtoarea este liberă pentru circulație. În ceea ce privește o eventuală implicare a aliaților NATO, fostul președinte apreciază că poziția lui Donald Trump este „slăbită” de modul în care cooperează și susține că solicitarea de sprijin către NATO ar fi venit „fără să respecte legea”. Băsescu mai afirmă că statele europene din NATO, precum și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale și procedurile interne (inclusiv aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe), iar NATO este o organizație „defensivă”, care „nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației”. [...]
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
Markó Béla cere o repoziționare a UDMR față de politica din Ungaria , după ce formațiunea s-a legat „foarte special” de Fidesz , partidul aflat la putere în ultimii 16 ani, potrivit G4Media . Fostul lider al UDMR spune că partidul ar trebui să fie „echidistant” față de scena politică de la Budapesta și să își refacă relațiile cu „toate partidele democratice” din Ungaria, nu doar cu cei aflați la guvernare. Într-o intervenție la Digi24, Markó Béla a susținut că UDMR „nu trebuie să se implice în problemele politice ale Ungariei” și că are nevoie, „în orice moment”, de susținerea tuturor partidelor politice. El a criticat faptul că, în ultima perioadă, UDMR nu a mai avut legături cu alte partide din Ungaria, în afara Fidesz. „Trebuie să se stabilească unde s-a greșit” Markó Béla consideră că UDMR a greșit prin implicarea în direcționarea electoratului maghiar din Transilvania către Viktor Orbán și spune că este necesară o schimbare de politică, inclusiv o analiză internă. „Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. (…) În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit.” El a adăugat că nu este convins că actualii săi colegi din UDMR conștientizează „greșeala destul de mare” de a se fi atașat de un singur partid din Ungaria. Markó Béla nu a precizat dacă, în opinia sa, ar fi necesară și o schimbare la nivelul conducerii UDMR. Contextul: critica orientării Budapestei față de UE Fostul lider al UDMR a vorbit și despre direcția Ungariei în ultimii ani, în special în raport cu Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept „antieuropeană”, de „izolare” și, uneori, cu „retorică prorusă” — poziții cu care spune că nu a fost de acord. În același timp, a invocat interesul maghiarilor din România pentru menținerea orientării occidentale și continuarea integrării în UE. Markó Béla a condus UDMR timp de 18 ani și a fost senator între 1990 și 2016, respectiv viceprim-ministru în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu, mai notează publicația. [...]
PSD își pune în joc participarea la guvernare pe 20 aprilie , printr-un vot intern care poate declanșa retragerea miniștrilor și o criză politică cu efect direct asupra stabilității Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Miza votului este dacă PSD rămâne sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan . Social-democrații transmit, direct sau indirect, că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii dacă premierul nu demisionează, în timp ce PNL și USR susțin că „doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”. UDMR spune că mai speră într-un compromis, „de dragul stabilității”. Cum se votează și cine decide Deși PSD are „peste 300.000 de membri”, decizia va fi luată de aproximativ 5.000 de lideri de circumscripții, într-o „mare adunare” organizată în sistem hibrid: circa 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor participa online. Votul se va face prin scanarea unui cod QR, iar întrebarea anunțată este: „Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?” Tensiuni în PSD și acuzații de „manipulare” Materialul arată că, deși nemulțumirea din partid este ridicată, nu toți social-democrații susțin demersul inițiat de Sorin Grindeanu . Constantin Toma, primarul Buzăului și lider PSD, spune că va vota „pentru liniște” și acuză o „manipulare” care „nu ajută nici partidul”. „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul.” În același timp, din mesajele liderilor PSD „se prefigurează” un vot împotriva premierului, iar Grindeanu „își va retrage, potrivit unor surse interne”, cei șapte miniștri din Guvern. Reacția partenerilor și ce scenarii apar PNL respinge ideea schimbării premierului și cere intervenția președintelui. Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmă că Nicușor Dan ar avea „legitimitatea necesară” pentru mediere și invocă protocolul coaliției, susținând că PSD nu poate decide premierul PNL. USR acuză PSD că provoacă „gratuit” o criză politică, iar AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai, precizând că demersul nu depinde de PSD. Potrivit unor „surse politice” citate, dacă presiunea PSD va duce la o repoziționare a PNL, schimbarea premierului ar putea avea loc „abia după jumătatea lunii viitoare”. Condiții pentru un posibil viitor premier Conform corespondentului PRO TV, pretențiile PSD nu s-ar opri la înlocuirea lui Ilie Bolojan: viitorul prim-ministru ar trebui să aibă studii economice, cerință care „n-ar exclude” un tehnocrat. În PNL, opțiunile vehiculate sunt Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) și Cătălin Predoiu (ministrul de Interne). [...]
