Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul vrea să limiteze cumulul salariului cu pensiile speciale la 15% din pensie, potrivit Biziday, care relatează că proiectul a fost discutat în primă lectură și vizează angajații plătiți din fonduri publice care au primit decizii de pensionare. Măsura se aplică „funcționarilor publici cu statut special”, adică persoanelor cu pensii de serviciu sau pensii militare, și ar permite rămânerea în activitate doar la cerere, cu reducerea pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că proiectul nu vizează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite în sistemul public). Totodată, proiectul ar corela condițiile de aplicare cu Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii și cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
„Pentru persoanele care beneficiază de asemenea pensii de serviciu sau militare, proiectul stabileşte posibilitatea menţinerii în activitatea a acestora, doar la cerere, cu condiţia reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada desfăşurării activităţii.”
În cazul foștilor procurori sau judecători care se reîncadrează, rămân aplicabile prevederile potrivit cărora, pe durata reîncadrării, pensia de serviciu se reduce cu 85%. În același timp, prevederile nu se aplică aleșilor locali și persoanelor al căror mandat este stabilit expres prin Constituție, pe durata exercitării mandatului, și nici cadrelor didactice din instituțiile publice care asigură formarea inițială și continuă a magistraților, respectiv cadrelor didactice din învățământul militar și juridic superior.
Proiectul mai prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici și ale personalului contractual în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea transferurilor în interesul serviciului în maximum 30 de zile. Potrivit declarațiilor Ioanei Dogioiu, actul intră în procedura de avizare, care include și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar Guvernul își propune ca în circa două săptămâni avizele să fie obținute, după care proiectul ar urma să fie trimis în Parlament, cel mai probabil cu solicitare de procedură de urgență.
Recomandate
Guvernul a adoptat în două zile interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat , o măsură cu miză fiscal-bugetară care ar putea reduce cheltuielile publice, dar pentru care Executivul admite că nu are încă o evidență completă a persoanelor vizate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că proiectul fusese „pus într-un sertar” deși era promis de luni de zile, iar adoptarea rapidă a venit după ce premierul a reluat subiectul. El a argumentat măsura prin „echitate” în sectorul public, în condițiile în care, în forma prezentată, nu ar mai fi posibilă încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu întreg plătit tot din bani publici. Ce prevede proiectul și pe cine afectează Potrivit ministrului, interdicția vizează strict sectorul public și strict pensiile speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru orice categorie de pensionari. Pentru beneficiarii de pensii speciale și militare, proiectul introduce o condiție de rămânere în activitate: dacă aleg să lucreze în continuare, pensia ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada activității. Proiectul include și excepții, între care sunt menționate cadrele didactice. Impact bugetar: „sute de milioane”, dar fără bază de date completă Întrebat ce economii va produce măsura, Pîslaru a afirmat că statul nu are „o evidență clară” a tuturor persoanelor aflate în funcții publice. Cu toate acestea, el a estimat că ar fi vorba despre „economii substanțiale”, de ordinul „sutelor de milioane de lei”, posibil „dacă nu peste 1 miliard de lei”. Până la intrarea în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Parlament . Mobilitatea în sectorul public: detașările și transferurile, suspendate temporar În aceeași ședință de guvern, Executivul a adoptat și modificări privind mobilitatea personalului între instituții, prin suspendarea temporară a unor mecanisme precum detașarea și transferul. Scopul declarat este prevenirea folosirii acestor instrumente pentru ocolirea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, în contextul măsurilor fiscal-bugetare. [...]
Guvernul rămâne interimar chiar dacă moțiunea trece , iar schimbarea efectivă a Executivului depinde de formarea unei noi majorități, a declarat Dragoș Pîslaru , ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea votului de marți pe moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR , într-un context în care miza imediată este continuitatea administrării curente și evitarea unui vid de decizie. Pîslaru susține că o parte dintre parlamentarii care au semnat moțiunea ar putea să nu o mai susțină la vot, pe fondul lipsei unui plan alternativ de guvernare. El a invocat divergențe între semnatari privind direcția de după o eventuală cădere a Guvernului — de la alegeri anticipate la ideea unei coaliții — și a descris situația ca pe un test de „responsabilitate”. „Eu am încredere, mai ales în condițiile în care parlamentarii încep să înțeleagă ce au semnat. Au semnat o moțiune și au început să își dea seama că nu au niciun plan alternativ.” Ce spune ministrul despre scenariul în care moțiunea trece Oficialul afirmă că, indiferent de rezultatul votului, Guvernul nu „pleacă nicăieri” după ziua de marți, deoarece, în cazul adoptării moțiunii, Executivul ar continua să funcționeze în regim interimar până la formarea unei noi coaliții. „Vă asigur că acest guvern nu pleacă nicăieri după ziua de marți. Guvernul acesta rămâne în continuare; va fi un guvern interimar dacă se întâmplă acest scenariu.” Contextul politic imediat Declarațiile au fost făcute joi, după ședința de Guvern. La final, Pîslaru a transmis și un mesaj de 1 mai, cu o trimitere directă la moțiunea PSD-AUR, criticând demersul din Parlament. „Mi-ar plăcea ca toți să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură prin Parlament.” [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu încearcă să influențeze votul la moțiunea de cenzură prin trimiterea către toți parlamentarii a raportului despre listarea unor companii de stat , invocând nevoia ca decizia de marți să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiuni denaturate”, potrivit news.ro . Gheorghiu a anunțat joi seară că a transmis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator”, însoțit de „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”, document pe care îl descrie ca fiind „original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie” și publicat pe site-ul Guvernului. Miza: votul la moțiune și tema „vânzării țării” Vicepremierul susține că demersul are legătură directă cu moțiunea de cenzură, afirmând că fiecare parlamentar ar trebui să voteze „având la dispoziție toate informațiile corecte”. În același mesaj, ea contestă premisa moțiunii, pe care o descrie ca bazată pe „un narativ fals: că acest guvern ar vrea să «vândă țara»”. În declarația citată, Gheorghiu califică această temă drept „manipulare menită să creeze isterie în societate”, pe fondul unor „reminiscențe ale anilor ’90”. Ce urmează Moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR urmează să fie votată marți. Vicepremierul spune că se așteaptă ca parlamentarii să își exercite votul „nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii” care i-au ales. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
