Știri
Știri din categoria Politică
Eșecul învestirii Guvernului Veștea împinge România spre o fereastră de 60 de zile în care riscul de alegeri anticipate crește, iar miza imediată pentru partide devine găsirea unei formule de guvernare care să treacă de Parlament fără să blocheze deciziile economice, potrivit Economica.
După consultări, președintele urmează să semneze un nou decret de desemnare a unui premier. Din momentul publicării în Monitorul Oficial, premierul desemnat are 10 zile să vină cu echipa de miniștri și programul de guvernare, care reiau traseul parlamentar: depunere, audieri în comisii și vot în plenul reunit.
Constituția permite dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate (art. 89), dar doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții, notează Digi24 (citată de Economica):
Până la instalarea unui guvern cu puteri depline, țara este administrată de executivul interimar condus de Ilie Bolojan, cu atribuții limitate: nu poate emite ordonanțe de urgență și nu poate promova proiecte de legi organice, potrivit aceleiași surse.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să cheme partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres. El a susținut că respingerea Guvernului Veștea apropie scenariul anticipatelor și a precizat că PSD nu va vota un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR.
Întrebat despre o eventuală nominalizare a sa, Grindeanu a evitat un răspuns direct, menționând însă că PSD „nu fuge” de responsabilitate, conform Digi24 (citată de Economica). În același context, fostul secretar general al PSD, Paul Stănescu, este citat cu opinia că Grindeanu ar trebui să fie următoarea propunere de premier.
Ilie Bolojan a avansat ideea unui „pact pentru România” pe următoarele șase luni, care să permită adoptarea unor legi legate de absorbția fondurilor din PNRR și menținerea deficitului la „niveluri rezonabile”. El a descris drept opțiuni fie un guvern minoritar condus de PSD (susținut la învestitură de alte partide), fie o formulă PNL–USR–UDMR.
În mesajul transmis după respingerea Guvernului Veștea, Bolojan a cerut „urgent” un guvern cu puteri depline și a reiterat varianta unui guvern minoritar sprijinit de un pact național cu priorități pe șase luni.
Președintele USR, Dominic Fritz, cere consultări „transparente”, „fără surprize” și afirmă că USR este gata să intre într-un guvern minoritar, potrivit Agerpres. În mesajul său, Fritz critică modul în care a fost gestionată tentativa de învestire și susține că este nevoie de o echipă care să continue reformele.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, apreciază că criza politică va continua până în 2028 sau până la anticipate, pe care le consideră „mai aproape ca oricând”, potrivit Agerpres. În viziunea sa, fără anticipate, ar fi posibile doar majorități pe termen scurt (maximum șase luni), cu obiective „clare și puține”.
În scenariul descris de Economica, următoarele repere sunt decisive:
Recomandate
După respingerea Guvernului Veștea , PNL cere rapid un executiv cu puteri depline , iar Ilie Bolojan spune că partidul susține varianta unui guvern minoritar sprijinit de un „pact național” pe următoarele șase luni, potrivit Antena 3 . Mesajul vine în contextul blocajului politic creat după eșecul votului de învestitură din Parlament. Bolojan, președinte al PNL și premier interimar, afirmă că România are nevoie „urgent” de un guvern „cu puteri depline”, construit pe „transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice”. În același mesaj, el critică „jocurile de culise” și „trădările”, susținând că „ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista”. Ce propune PNL pentru deblocarea situației Potrivit lui Bolojan, PNL își menține propunerea de învestire a unui guvern minoritar, care să funcționeze pe baza unui „pact național” ce ar stabili prioritățile României pentru următoarele șase luni. În acest cadru, liderul liberal spune că partidul este dispus să participe la o soluție, dar „corectă, asumată, transparentă” și „construită în interesul real al României”. Contextul parlamentar: Guvernul Veștea a căzut la vot Guvernul Veștea a fost respins luni de Parlament, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. În material este menționată și relatarea Agerpres , care redă același mesaj transmis de Ilie Bolojan după vot. [...]
PSD își închide opțiunea de a susține un executiv minoritar PNL–USR–UDMR , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni și crește riscul unei prelungiri a instabilității guvernamentale, într-un moment în care România are „70 de zile” până la închiderea PNRR , potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a declarat că PSD a votat pentru Guvernul Veștea din „responsabilitatea” de a oferi „un guvern stabil” care să „intre rapid în pâine”, invocând presiunea termenelor din PNRR și nevoia de a evita „derapaj economic”. În același timp, liderul PSD a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să cheme partidele la consultări „destul de repede”, dacă executivul nu obține voturile necesare. Linia roșie: fără vot PSD pentru un guvern minoritar PNL–USR–UDMR Grindeanu a afirmat explicit că PSD nu va vota un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, în eventualitatea în care se ajunge la o nouă încercare de formare a guvernului după consultări. „Partidul Social Democrat nu va vota un guvern minoritar în PNL, USR, UDMR. Asta ca să fie clar.” El a adăugat că PSD va merge la consultări dacă va fi chemat de președinte și că, dacă mandatul ar reveni PSD, partidul va decide „în ce formulă” ar veni în fața Parlamentului. Context: Guvernul Veștea a căzut la vot, iar PSD invocă presiunea PNRR În material este menționat că Guvernul Veștea „a picat la vot”, cu „doar 189 de voturi «pentru»”, pe fondul absenței sau refuzului de a vota din partea unor parlamentari PNL descriși drept „puciști”. Grindeanu a susținut că România are nevoie de un guvern stabil și a indicat că, în opinia sa, în „scurt timp” ar trebui discutată o nouă formulă și revenit rapid în Parlament. Refuz pentru varianta Bolojan premier Întrebat dacă PSD ar fi dispus să îl accepte pe Ilie Bolojan ca premier pentru refacerea coaliției, Grindeanu a răspuns: „Nu”. Tot el a spus că, dacă Guvernul Veștea nu trece, România este „mai aproape de anticipate”, fără a detalia un calendar sau pași procedurali. [...]
Eșecul la vot al Guvernului Veștea prelungește interimatul și presiunea pentru o formulă rapidă de guvernare , iar PNL revine cu varianta unui cabinet minoritar susținut printr-un „pact național” pe șase luni, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , premier demis, a reacționat după ce Guvernul condus de Adrian Veștea nu a trecut de votul de învestitură din Parlament , afirmând că „jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele” și că România are nevoie „urgent” de un guvern cu puteri depline, construit pe „transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice”. „Jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele. Ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista. Partidul Național Liberal își menține propunerea privind învestirea unui guvern minoritar, bazat pe un pact național care să stabilească prioritățile României pentru următoarele 6 luni. PNL este pregătit să contribuie la o soluție. Dar o soluție corectă, asumată, transparentă și construită în interesul real al României.” Ce arată votul din Parlament La votul pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea au fost exprimate 212 voturi: 189 „pentru” și 23 „împotrivă”. Pragul necesar pentru învestire era de 233 de voturi, astfel că executivul propus a fost respins. Miza imediată: o soluție de guvernare cu „puteri depline” În mesajul citat de Mediafax, Bolojan plasează accentul pe nevoia de stabilitate instituțională și pe o formulă care să funcționeze pe termen scurt, printr-un guvern minoritar și un acord politic („pact național”) care să fixeze prioritățile pentru următoarele șase luni. Publicația notează că poziția a fost exprimată într-o postare pe Facebook. [...]
Ilie Bolojan cere corectarea listei Guvernului Veștea pentru a elimina referințele la PNL , susținând că folosirea numelui partidului de către miniștri reprezintă o problemă de constituționalitate și poate complica proceduri ulterioare, inclusiv o eventuală remaniere, potrivit G4Media . Președintele PNL a declarat luni seară că a trimis o notificare către conducerea Parlamentului, în care reclamă că lista depusă pentru guvern folosește numele PNL deși Executivul „nu e susținut de PNL”. În interpretarea lui Bolojan, situația ar echivala cu „o încălcare a Constituției”, pe motiv că nu ar mai fi „clar care e compoziția politică a guvernului”. „Ceea ce au făcut cei care au depus lista de guvern e o formă de abuz. E vorba despre folosirea numelui unui partid care, așa cum am notificat conducerea Parlamentului, nu e susținut de PNL. E o încălcare a Constituției pentru că nu e clar care e compoziția politică a guvernului”, a spus Bolojan. Miza: consecințe procedurale și risc de blocaj la remaniere Bolojan a avertizat că menținerea referințelor la PNL în documentele oficiale poate „naște probleme” într-o posibilă remaniere. El a spus că PNL a cerut conducerii celor două Camere să corecteze rapid datele și să elimine orice referire la partid. „Va naște probleme într-o posibilă remaniere. Noi am cerut conducerii camerelor să corecteze rapid aceste date, să elimine orice referire la PNL. E un abuz ce s-a făcut”, a mai declarat Bolojan, la sediul guvernului. Din informațiile prezentate de publicație, demersul PNL vizează, în esență, clarificarea formală a susținerii politice a Guvernului Veștea în actele înaintate Parlamentului, pentru a evita ambiguități cu efecte juridice și procedurale. [...]
PNL cere rescrierea documentelor de învestire pentru a nu fi asociat cu noul Executiv , solicitând Parlamentului eliminarea oricăror referiri la partid și la sigla sa din actele oficiale, potrivit G4Media . Miza este una de procedură și interpretare constituțională: liberalii susțin că menționarea PNL lângă nume propuse pentru portofolii creează impresia unei participări la guvernare pe care partidul o neagă. Solicitarea este semnată de președintele PNL, Ilie Bolojan , și vizează documentele aflate în circuitul parlamentar pentru învestirea noului Guvern. PNL argumentează că, deși unele persoane de pe lista de miniștri au calitatea de membri ai partidului, acestea „nu reprezintă partidul și nu acționează în numele acestuia”, în condițiile în care forurile statutare ar fi decis că PNL nu face parte din coaliția care susține Executivul. În document, PNL își fundamentează poziția prin raportare la prevederile Constituției privind procedura de învestire și la jurisprudența Curții Constituționale , susținând că asocierea partidului cu „compoziția politică a Guvernului” ar fi neconformă. „Partidul Naţional Liberal nu susține participarea persoanelor menționate în lista membrilor Guvernului la formarea noului Guvern.” „Partidul Național Liberal nu intră în alcătuirea Guvernului. În acest context, orice fel de menționare a Partidului Național Liberal ca fiind parte din compoziția politică a Guvernului reprezintă o gravă încălcare a normelor constituționale.” Ce solicită concret PNL Parlamentului Formațiunea cere corectarea documentelor din procedura de învestire astfel încât: să fie eliminată „orice referire” la PNL din lista membrilor Guvernului; să înceteze utilizarea siglei partidului în documentele oficiale; votul asupra Guvernului să aibă loc „numai după demisia respectivelor persoane” din calitatea de membri PNL, prezentată drept „singura soluție” care respectă logica Constituției privind „compoziția politică a Guvernului”. De ce contează Demersul ridică o problemă de reglementare și procedură parlamentară: cum este reflectată „compoziția politică” a unui guvern în actele supuse votului și în ce măsură apartenența de partid a unor persoane poate fi echivalată cu participarea formală a partidului la guvernare. În practică, solicitarea PNL poate complica calendarul și forma documentelor de învestire, dacă Parlamentul acceptă modificările cerute. [...]
Guvernul Veștea a căzut la vot, prelungind interimatul și incertitudinea decizională după ce nu a strâns majoritatea necesară în Parlament, potrivit Mediafax . Rezultatul oficial anunțat de senatorul Vasile Blaga indică 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi exprimate, sub pragul de 233 necesar pentru învestire. Eșecul de la vot mută rapid presiunea pe Palatul Cotroceni: președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat la funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele. Până atunci, România rămâne cu un guvern interimar, cu capacitate limitată de decizie. Ce arată aritmetica votului și unde s-a rupt susținerea Înainte de anunțul oficial, surse citate de publicație indicau că o parte dintre parlamentarii PNL care îl susțineau pe Adrian Veștea nu ar fi votat Cabinetul. În același timp, în plen, PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea. Daniel Fenechiu a spus că PNL contestă includerea numelui partidului în lista Guvernului și că liberalii nu vor susține Cabinetul propus de Adrian Veștea. UDMR a anunțat că nu participă la vot și părăsește sala, iar Kelemen Hunor a afirmat că: „Dacă trece Guvernul Veștea, va trece cu voturile de la AUR” Poziționările din plen: PSD pentru, AUR iese din sală Din partea PSD, Natalia Intotero a susținut în plen că formațiunea votează Guvernul Veștea, invocând nevoia de „un executiv funcțional” într-un termen scurt. De cealaltă parte, liderul AUR, George Simion, a anunțat că parlamentarii formațiunii părăsesc sala, fără să își oblige colegii să voteze într-un anumit fel: „Nu voi obliga niciun coleg să voteze într-un fel sau altul, însă eu și noi toți care nu suntem trădători părăsim această sală” Ce urmează procedural Consecința directă a votului este reluarea procesului de formare a guvernului. Conform informațiilor din articol, președintele Nicușor Dan va trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele, în condițiile în care pragul de 233 de voturi rămâne reperul pentru orice nouă încercare de învestire. [...]
