Știri
Știri din categoria Politică
Grupul POT din Camera Deputaților se desființează după ce a rămas sub pragul minim de 10 membri, iar consecința imediată este că Anamaria Gavrilă și alți cinci deputați ai partidului devin neafiliați, cu efecte directe asupra reprezentării și accesului la mecanismele parlamentare ale unui grup, potrivit Antena 3.
Grupurile parlamentare de la Camera Deputaților trebuie să aibă minimum 10 deputați. Grupul POT avea până acum 16 deputați, însă 10 au părăsit partidul, ceea ce duce la desființarea grupului.
Comisia pentru Regulament a Camerei Deputaților s-a reunit marți, 21 aprilie, pentru a vota solicitarea liderului grupului parlamentar POT, deputatul Răzvan Mirel Chiriță, de schimbare a denumirii grupului din „POT” în „Uniți pentru România”, după demisiile celor 10 deputați. Solicitarea a fost aprobată cu majoritatea voturilor, iar comisia a recomandat Biroului Permanent și Comitetului Liderilor să ia act de modificarea denumirii.
„Comisia constată că există 10 deputați aleși pe listele electorale POT membri ai Grupului parlamentar POT (majoritatea din acest grup) care îşi exprimă dorinţa de a modifica denumirea în “Grupul parlamentar Uniţi pentru România”.”
În același context, Antena 3 notează existența unui conflict între Răzvan Mirel Chiriță și Anamaria Gavrilă, după care șefa POT a afirmat că l-a exclus din partid.
Odată cu plecarea celor 10 deputați, grupul POT se desființează, iar Anamaria Gavrilă și ceilalți cinci deputați ai partidului rămași în Cameră vor avea statut de parlamentari neafiliați.
Antena 3 amintește că și grupul parlamentar POT de la Senat a fost desființat în mai 2025, după demisia a doi senatori ai partidului, Liviu-Iulian Fodoca și Ștefan Borțun.
Recomandate
PSD își asumă ieșirea din Guvern, iar Alfred Simonis spune că demisiile miniștrilor sunt ireversibile , ceea ce împinge coaliția spre o reconfigurare a majorității parlamentare și deschide explicit varianta unui executiv fără social-democrați, cu sprijin din partea AUR, potrivit Digi24 . Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat în direct la Digi24 că miniștrii PSD „își vor depune demisiile” și că „nu mai există cale de întoarcere”. El a indicat și pașii următori: după depunerea demisiilor, PSD așteaptă „decretele de destituire, de acceptare a demisiilor”, apoi va fi urmărit „calendarul” pentru zilele următoare. Miza: majoritate nouă sau guvern minoritar, cu AUR în ecuație În lectura lui Simonis, fără PSD nu poate exista o majoritate parlamentară formată din PNL, USR și UDMR, însă el a introdus în discuție o alternativă: un guvern fără PSD, susținut de AUR. Simonis a spus că a văzut declarații ale liderilor PNL despre intenția de a „curta AUR” și a adăugat că inclusiv premierul ar fi afirmat că nu exclude discuții cu toate forțele parlamentare. „Prin urmare se poate face un guvern fără PSD dacă AUR va susține guvernul Bolojan. Deci există matematic și această posibilitate.” Totodată, Simonis a criticat „intransigența” din coaliție și a susținut că „România nu poate sta într-un singur om”, referindu-se la disputa privind rămânerea lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Moțiunea de cenzură: fără scenarii, dar cu apel la „stabilitate” Întrebat despre un scenariu în care PSD depune o moțiune de cenzură și aceasta trece, Simonis a refuzat să facă „scenarii” și „speculații” despre ce vor face PNL sau USR. A spus însă că, dacă Guvernul ar cădea, „stabilitatea politică trebuie să primeze”, subliniind că nu ar fi „vorba despre un om, ci despre România”. În același context, Simonis a afirmat că „în perioada următoare lucrurile se vor decanta” și că se așteaptă la poziții „mai puțin intransigente” decât cele din aceste zile. Ce spune despre CCR și termenul de 45 de zile Întrebat dacă se ia în calcul o sesizare la Curtea Constituțională în cazul în care Guvernul rămas fără miniștrii PSD nu se întoarce în Parlament pentru un vot de încredere după schimbarea configurației politice, Simonis a răspuns că „nu se pune problema”. El a invocat și un termen constituțional: „Guvernul are 45 de zile, potrivit Constituției, de la retragerea miniștrilor PSD.” [...]
O eventuală retragere a miniștrilor PSD din Guvern riscă să împingă și mai sus costurile de finanțare ale României , deja în creștere, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , într-o declarație citată de Antena 3 . Miza, în lectura șefului de la Finanțe, este una directă pentru buget: instabilitatea politică poate scumpi împrumuturile statului și poate alimenta îngrijorări la agențiile de rating. Nazare spune că „încă speră” ca PSD să nu își retragă miniștrii din Executiv și că ar fi „de dorit” evitarea acestui scenariu tocmai pentru a nu amplifica presiunea pe dobânzi. Potrivit ministrului, costurile de finanțare sunt „deja în creștere” pe fondul războiului din Iran, iar „în ultima lună” scumpirea finanțării a fost „semnificativă”. „Încă sper ca PSD să nu își retragă miniștrii din Guvern. Ar fi de dorit să evităm acest scenariu, pentru că nu avem nevoie de costuri de finanțare mai mari. Acestea sunt deja în creștere din cauza războiului din Iran. În ultima lună, costul de finanțare a crescut semnificativ.” De ce contează: semnal către piețe și agențiile de rating Ministrul afirmă că a atras atenția că o astfel de decizie politică ar putea duce la „o nouă majorare” a costurilor de finanțare și ar provoca „îngrijorare” din partea agențiilor de rating, care evaluează riscul de țară și influențează, indirect, prețul la care România se împrumută. Contextul politic: demisii anunțate și ședință de Guvern fără PSD În aceeași zi, miniștrii PSD „își vor da demisia”, iar ședința de Guvern începe la ora 11:00, însă miniștrii PSD nu vor participa, potrivit unor surse politice citate de Antena 3. Social-democrații au decis retragerea din Guvern în ședința Biroului Permanent Național, pe fondul retragerii sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan și al refuzului acestuia de a pleca din funcție. Nazare exclude, deocamdată, varianta de premier Întrebat dacă ar accepta funcția de prim-ministru, în cazul unei propuneri, Nazare a spus că vrea să rămână la Finanțe, unde are proiecte de dus la bun sfârșit. El a indicat drept prioritate digitalizarea, despre care afirmă că este „esențială” și că de aceste proiecte „depinde execuția bugetară”. Numele său a fost vehiculat ca posibilă variantă de premier în criza politică, mai notează publicația. [...]
Guvernul Bolojan pregătește interimatele după ieșirea PSD, fără epurări politice în ministere , potrivit Antena 3 . La finalul ședinței de guvern de joi, la care PSD nu a participat, premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor social-democrați mulțumiri pentru „munca de echipă” din ultimele zece luni și a cerut ca deciziile de personal din ministere să fie luate pe criteriul competenței, nu pe criterii politice. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că nu există „o informație oficială” privind momentul depunerii demisiilor miniștrilor PSD, întrebată dacă premierul va amâna înregistrarea acestora sau dacă le va trimite în aceeași zi la Cotroceni . „La finalul ședinței de Guvern, premierul Bolojan a ținut să le mulțumească miniștrilor PSD care nu au fost prezenți. A subliniat că tot ceea ce s-a realizat în cele zece luni a fost o muncă de echipă, la care fiecare și-a adus contribuția și fiecare are partea lui de responsabilitate. Mulțumiri speciale au fost adresate domnului vicepremier Marian Neacșu pentru cum a colaborat cu premierul și cu echipa guvernamentală”. Ce urmează procedural după demisii Dogioiu a explicat pașii legali: după depunerea și înregistrarea demisiilor la Cancelaria premierului, împreună cu propunerile de interimari, documentele vor fi trimise la Cotroceni pentru aprobări și pentru decretele de revocare și numire a interimarilor. Ulterior, Guvernul „își continuă activitatea în mod normal”, în condițiile în care „Guvernul are puteri depline”, potrivit purtătorului de cuvânt. Mesajul către aparat: fără concedieri pe criterii politice În același context, purtătorul de cuvânt a spus că premierul a cerut ca oamenii din ministere să fie păstrați sau eliberați din funcții „exclusiv pe criteriul competenței” și al felului în care își fac meseria, nu pe criterii politice. Întrebată cine ar putea fi miniștrii interimari, Dogioiu a indicat că premierul lucrează la „o potențială listă”, care ar urma să fie activată în funcție de depunerea demisiilor, dar că lista „nu e definitivată”. În privința unei eventuale demisii a secretarilor de stat din PSD, Dogioiu a spus că nu poate confirma „nicio demisie” și că, deocamdată, atenția rămâne pe ce se întâmplă la nivelul miniștrilor. [...]
Retragerea PSD din Guvern lasă șase ministere în interimat, cu un termen-limită de 45 de zile , ceea ce comprimă calendarul deciziilor executive și deschide o fereastră de vulnerabilitate parlamentară pentru Cabinetul Bolojan , inclusiv printr-o posibilă moțiune de cenzură , potrivit Mediafax . Conform unor surse politice citate de publicație, miniștrii PSD urmează să meargă la Guvern pentru a-și depune demisiile la ora 14:00, înaintea ședinței de Guvern. Decizia de retragere din Executiv a fost luată marți, „în unanimitate”, de conducerea partidului. Cine pleacă și ce portofolii rămân fără titular PSD are șase portofolii ministeriale, iar miniștrii care părăsesc Executivul sunt: Ciprian Șerban – Transporturi Florin Barbu – Agricultură Bogdan Ivan – Energie Alexandru Rogobete – Sănătate Radu Marinescu – Justiție Florin Manole – Muncă În același timp, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, sunt de asemenea social-democrați, mai notează publicația. Ce se schimbă în funcționarea Guvernului Odată cu demisiile, Guvernul Bolojan își modifică „semnificativ” compoziția politică, iar PSD iese efectiv din coaliția de guvernare. Premierul urmează să numească miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit informațiilor din articol. Miza politică imediată: moțiunea de cenzură În perioada de interimat, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva actualului Executiv. În paralel, premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, după întâlnirea cu liderii UDMR, că au discutat despre funcționarea Guvernului într-un scenariu fără miniștrii PSD, iar concluzia a fost că înlocuirea demisionarilor trebuie făcută „cât mai rapid”. Contextul ruperii: disputa pe premier și „liniile roșii” ale PSD Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public că partidul nu îl mai susține pe Ilie Bolojan în fruntea Executivului, iar PSD este dispus să treacă în opoziție dacă premierul nu va fi înlocuit. La consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a spus că ar sprijini în continuare proiectele naționale strategice, fiind menționate aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că retragerea miniștrilor PSD din Guvern ar putea scumpi finanțarea României , pe fondul riscului de instabilitate politică, potrivit News . Alexandru Nazare (PNL) a făcut joi un nou apel către PSD să nu își retragă miniștrii din Executiv, susținând că o astfel de decizie ar avea efecte directe asupra percepției de risc a României. Mesajul a fost transmis într-un clip video publicat pe Facebook. Ce efecte invocă Ministerul Finanțelor Nazare afirmă că ieșirea PSD de la guvernare ar putea declanșa o reacție în lanț pe zona de finanțare a statului, prin: creșterea costurilor de finanțare; îngrijorări din partea instituțiilor financiare internaționale; posibile semnale negative din partea agențiilor de rating (care evaluează riscul de credit al unei țări). În acest context, ministrul spune că este dificil de explicat partenerilor externi „orice turbulență politică” din România, arătând că discuțiile cu aceștia au fost deja complicate. Contextul politic imediat În același mesaj, Nazare îl laudă pe premierul Ilie Bolojan , despre care afirmă că „a performat și performează”. Miniștrii PSD ar urma să se retragă din Guvern joi, conform unei decizii luate în unanimitate miercuri de liderii partidului. Plecarea ar urma să fie oficializată joi după-amiază, mai notează News. [...]
Constituția permite, în anumite condiții, două moțiuni de cenzură în aceeași sesiune , iar premierul Ilie Bolojan ar putea ajunge în această situație dacă se rupe majoritatea parlamentară, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de funcționare a mecanismelor constituționale: interdicția invocată frecvent în spațiul public nu este expresă, ci depinde de aritmetica semnăturilor și de stabilitatea majorității. Textul pornește de la articolul 113 din Constituție : o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin un sfert din numărul total al parlamentarilor, iar dacă moțiunea este respinsă, inițiatorii ei nu mai pot semna o altă moțiune în aceeași sesiune. Aceasta este, în interpretarea prezentată, singura limitare explicită, gândită ca un mecanism de protecție împotriva „hărțuirii” Guvernului prin depuneri repetate. Unde apare „portița” și de ce contează Cheia este că restricția nu blochează depunerea unei a doua moțiuni în mod absolut, ci doar îi limitează pe semnatarii primei moțiuni respinse. Dacă există suficienți parlamentari care nu au semnat prima moțiune, aceștia pot susține o a doua inițiativă în aceeași sesiune. Analiza mai notează o excepție: moțiunile depuse după angajarea răspunderii Guvernului (procedură accelerată de legiferare) pot fi inițiate ori de câte ori Executivul recurge la această cale. Aritmetica din Parlament, în cifrele prezentate G4Media indică datele de moment pentru a arăta cum ar putea funcționa practic scenariul a două moțiuni: Parlamentul are 465 de membri ; pragul de inițiere (un sfert) înseamnă 117 parlamentari ; PSD are 130 de parlamentari , suficient pentru a iniția singur o moțiune și, teoretic, ar rămâne cu 13 care ar putea fi „rezervă” pentru o a doua moțiune; Opoziția (AUR+SOS+POT+PACE+Neafiliați) ar cumula 152 de parlamentari , suficient pentru inițierea unei moțiuni. Concluzia analizei este că, într-un context de criză politică și de fragmentare a majorității, posibilitatea ca un guvern să fie confruntat cu două moțiuni de cenzură în aceeași sesiune parlamentară devine una „cât se poate de reală”. [...]
