Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de acuzații dintre PSD și premierul interimar riscă să mute discuția de la corecții economice la vinovați politici, într-un moment în care datele oficiale invocate indică scădere și stagnare a economiei, iar tensiunile din energie împing costurile în sus, potrivit HotNews.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan și USR că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă” față de PSD și că, în loc să se ocupe de economie, ar „mesteca lozinci”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a susținut că guvernarea a „spoliat românii”, a „prăbușit economia” și a „sufocat firmele”.
În același mesaj, liderul PSD a invocat date pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare” și că, „în primul semestru din 2026”, PIB-ul real ar fi „-1,6% pe seria ajustată sezonier”, iar PIB-ul „-0,8% pe seria brută”. Grindeanu a mai susținut că bugetul ar fi fost construit pe o creștere de „+1%”, dar „după șase luni suntem la -0,8%”, afirmând totodată: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie!”, fără a detalia la ce indicator se referă.
Grindeanu a legat și criza energetică de responsabilitatea PNL, susținând că România ar plăti „500 de euro pe MWh” pentru importuri din Bulgaria și acuzând PNL că a deținut Ministerul Energiei „90 de luni”, în timp ce PSD ar fi avut portofoliul „doar 10 luni”.
Pe acest subiect, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că actuala criză energetică este și rezultatul lipsei unei strategii coerente în domeniu, care ar fi trebuit făcută în anii trecuți. (Detalii în HotNews.)
Miza imediată este credibilitatea politicilor economice și energetice într-un context în care, chiar și în versiunea prezentată de Grindeanu, ținta de creștere bugetată nu ar mai fi susținută de evoluția PIB, iar scumpirea energiei prin importuri ar putea amplifica presiunea asupra companiilor și consumatorilor. În lipsa unor măsuri concrete prezentate în acest schimb de replici, disputa rămâne centrată pe atribuirea vinei și pe posibile consecințe precum majorări de taxe sau alte ajustări, pe care Grindeanu le sugerează retoric.
Recomandate
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
PNL condiționează orice formulă de guvernare de excluderea PSD , iar mesajul ridică miza negocierilor pentru ieșirea din blocajul politic, într-un moment în care România are de rezolvat urgent rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe 2027, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută de președintele PNL, Ilie Bolojan , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Bolojan a spus că PNL rămâne la decizia luată „în ultimele luni” și nu va mai guverna alături de PSD, iar dacă social-democrații vor intra la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. „Rămânem consecvenți deciziilor pe care PNL le-a luat în ultimele luni (...) situație în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție.” Ce lasă deschis PNL după consultări În același timp, liderul liberal a indicat că partidul este dispus să discute „cât se poate de serios” o soluție pentru încheierea crizei politice, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a argumentat că prelungirea blocajului nu este „benefică” și că este nevoie de un guvern „cu puteri depline” care să se ocupe de problemele imediate ale statului. Miza economică invocată: buget, disciplină financiară și costul împrumuturilor În declarațiile sale, Bolojan a legat direct formarea rapidă a unui guvern funcțional de câteva dosare cu impact bugetar și financiar: rectificarea bugetară pentru ultimele luni ale anului în curs; pregătirea bugetului de stat pentru 2027; menținerea „echilibrelor bugetare” și a „disciplinei financiare”, pentru a evita anularea costurilor sociale suportate în perioada recentă; reducerea dobânzilor la care se împrumută România, despre care a spus că au crescut după declanșarea crizei politice, pe fondul contextului internațional. Bolojan a mai afirmat că România a trecut evaluările agențiilor de rating, dar a avertizat că aceste evaluări trebuie „continuate”, altfel „deciziile nu le vom mai lua noi”, iar costurile ar fi suportate de populație. Ce urmează Potrivit declarațiilor, următorul pas este nominalizarea unui premier de către președintele Nicușor Dan, după care PNL spune că va analiza „posibilitățile” de a evita prelungirea blocajului politic, în condițiile liniei roșii anunțate: fără guvernare împreună cu PSD. [...]
PNL își asumă opoziția dacă PSD intră la guvernare , poziție care complică formarea unei majorități stabile după consultările de la Cotroceni , potrivit news.ro . Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu vor intra într-o guvernare cu PSD „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. Declarația a fost făcută luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului. Bolojan a indicat explicit că, în scenariul în care PSD va fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. Miza: stabilitatea guvernării și disciplina bugetară Bolojan a legat discuția despre viitoarea formulă guvernamentală de nevoia de stabilitate fiscală, afirmând că „este foarte important să avem nu orice fel de guvern, ci un guvern care va menține echilibrele noastre bugetare”. În acest context, poziționarea PNL reduce opțiunile pentru o coaliție largă și mută presiunea pe negocierile pentru o majoritate alternativă sau pe o formulă de guvernare fără liberali. Ce urmează în negocieri Liderul PNL a mai spus că partidul va aștepta nominalizarea premierului și că va discuta cu premierul desemnat, urmând ca deciziile să fie luate în forurile interne ale PNL. În acest moment, din informațiile disponibile în sursă, nu sunt detaliate condițiile concrete pe care PNL le-ar pune pentru susținerea unei alte formule de guvernare. [...]
Formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline a devenit critică pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 , însă consultările de la Cotroceni arată că „liniile roșii” dintre partide complică obținerea majorității de 233 de voturi, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni, de la ora 14.00, o nouă rundă de consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, în a patra încercare după căderea Cabinetului Ilie Bolojan . Miza imediată, dincolo de nume, este deblocarea funcționării executive într-un moment în care PSD spune că vrea un guvern care să adopte rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru anul 2027. În paralel, președintele ar urma să anunțe nominalizarea în aceeași zi, conform informațiilor din articol. Două opțiuni: guvern minoritar PSD sau premier independent/tehnocrat În consultări, PSD a venit cu o propunere explicită de premier. Sorin Grindeanu a spus că partidul a cerut mandatul de prim-ministru și că nominalizarea este chiar el. „Partidul Social-Democrat, ca principalul partid din Parlamentul României, a solicitat președintelui mandatul de prim-ministru. Nominalizarea sunt eu (...)” Alternativa descrisă în material este desemnarea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia să se construiască o majoritate parlamentară. Pe lista de nume menționate ca fiind vehiculate se află Alexandru Nazare (ministru interimar al Finanțelor), Leonardo Badea (viceguvernator BNR) și Eugen Tomac (consilier prezidențial); a mai fost vehiculat și numele diplomatului Luca Niculescu. „Liniile roșii” care blochează majoritatea și cresc riscul de prelungire a crizei Consultările scot în evidență incompatibilități politice care fac dificilă strângerea celor 233 de voturi necesare învestirii unui cabinet: PNL : premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că liberalii nu vor intra la guvernare cu PSD și că, dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție. USR : Dominic Fritz a reiterat susținerea pentru alegeri anticipate, pe care le consideră „cea mai sinceră” soluție pentru încheierea crizei politice. UDMR : Kelemen Hunor a spus că formațiunea își dorește rapid un guvern cu puteri depline și a indicat că, pentru majoritate, ar fi nevoie de PSD și PNL, dar a exclus o majoritate împreună cu AUR și SOS; totodată, a declarat că UDMR nu va face parte din următorul guvern „aproape 100%”, invocând nevoia de consecvență după eșecul unei formule anterioare. AUR : delegația a participat la consultări fără liderul George Simion și fără propunere de premier; reprezentanții AUR au relatat contre cu președintele, inclusiv pe tema acuzației că ar fi „atentat la stabilitatea financiară a statului”, acuzație pe care au respins-o. În acest context, materialul notează că problema centrală nu este lipsa variantelor de premier, ci matematica parlamentară și capacitatea de a construi o majoritate funcțională fără ca partidele să-și încalce public pozițiile asumate. Contextul financiar: avertismentul S&P și presiunea pe stabilitate Articolul plasează desemnarea noului premier la câteva zile după un test financiar important: S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României, dar a transmis și un avertisment (detaliile avertismentului nu sunt redate în fragmentul disponibil). În același cadru, președintele și-a justificat, potrivit informațiilor prezentate, poziția de a exclude AUR de la guvernare prin mandatul pentru păstrarea direcției pro-occidentale și menținerea stabilității financiare. Ce urmează: consultările continuă din jumătate în jumătate de oră cu partidele și grupurile parlamentare, iar președintele ar urma să anunțe nominalizarea în cursul aceleiași zile. [...]
