Știri
Știri din categoria Politică
Prim-ministrul interimar al Sloveniei, Robert Golob, a admis că nu poate forma un guvern, ceea ce deschide calea pentru o posibilă revenire la putere a populistului Janez Janša, într-un moment de incertitudine politică ce poate bloca decizii interne și poziționări la nivelul UE, potrivit Politico.
Mișcarea Libertății, partidul liberal condus de Golob, a câștigat alegerile naționale de luna trecută la limită, cu 29 din cele 90 de mandate din parlament, dar nu a reușit să strângă o majoritate de guvernare. După o lună de negocieri eșuate pentru o coaliție, Golob a spus că a informat-o pe președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, că partidul său s-a resemnat să conducă opoziția parlamentară.
În acest context, Janša — al cărui Partid Democrat Sloven a obținut 28 de mandate — este așteptat să încerce formarea unui guvern de coaliție de dreapta.
La începutul lunii, partidul lui Janša a susținut candidatura formațiunii pro-ruse Resni.ca pentru alegerea liderului acesteia, Zoran Stevanović, ca președinte al parlamentului. Gestul a fost interpretat pe scară largă ca un semnal de alianță între cele două partide populiste.
Totuși, după întâlnirea sa de luni cu președinta Pirc Musar, Janša a recunoscut că partidul său nu a obținut încă sprijinul necesar pentru a reveni la putere.
Janša, care a mai fost prim-ministru de trei ori, a spus că partidul său se simte confortabil în oricare dintre scenarii: formarea guvernului, rămânerea în opoziție sau participarea la alegeri repetate.
„Toate cele trei opțiuni sunt bune pentru noi.”
Dacă va reuși să formeze guvernul, Janša ar reveni în Consiliul European chiar în perioada în care aliatul său Viktor Orbán, premierul ungar în funcție, urmează să nu mai participe la summit-urile periodice ale liderilor UE, notează publicația.
Recomandate
Europa ar trebui să-și calibreze mesajul către Donald Trump pe ideea de „câștigător” , dacă vrea ca sprijinul Washingtonului pentru Ucraina să continue, potrivit unei analize publicate de Politico . Mesajul a fost transmis de Jonathan Martin , șeful biroului de politică americană al publicației, într-o intervenție la evenimentul Playbook Live organizat marți la Bruxelles. În logica sa, relația cu Casa Albă „nu ține de ideologie”, ci de percepția de popularitate și de apartenență la tabăra care câștigă. Martin a susținut că Trump „vrea să fie cu învingătorul” și a dat ca exemplu relația cordială a președintelui cu Zohran Mamdani, primarul de stânga al New York-ului, sugerând că Trump ar fi mai puțin interesat de compatibilitatea politică și mai mult de imaginea publică a interlocutorilor. În această cheie, miza pentru liderii europeni ar fi să-l convingă pe Trump că Rusia și Vladimir Putin sunt pe o traiectorie de pierdere, iar Ucraina este „în ascensiune” pe câmpul de luptă. Martin a indicat, ca elemente de narațiune, ideea că Ucraina ar fi stăpânit mai bine tehnologia dronelor și că Rusia ar suferi pierderi mari. De ce contează pentru Europa Dacă această interpretare este corectă, ea sugerează o consecință practică pentru diplomația europeană: menținerea sprijinului american ar depinde, cel puțin parțial, de felul în care este „vândută” evoluția războiului către Trump — mai degrabă ca o poveste despre momentum și victorie decât ca un argument de principiu despre valori și alianțe. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau decizii iminente ale administrației americane, analiza rămâne la nivel de recomandare de comunicare politică: Europa ar trebui să insiste pe semnalele de avantaj ale Ucrainei și pe costurile crescânde pentru Rusia, pentru a se încadra în preferința declarată a lui Trump de a fi asociat cu „câștigătorii”. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan își construiește majoritatea fără PSD , mizând pe refacerea fostei coaliții și pe un mesaj intern către PNL că „noi vom fi la guvernare, nu PSD-ul”, potrivit HotNews . Marți, 22 septembrie, Mureșan a avut prima întâlnire pentru prezentarea programului de guvernare partidelor din Parlament. Primele discuții au fost cu PNL, USR și UDMR, adică formațiunile din fosta coaliție de guvernare. În mesajul transmis „în spatele ușilor închise” către PNL, premierul desemnat a insistat pe ideea că viitoarea guvernare ar urma să fie formată fără PSD, conform relatării publicației. HotNews mai notează că discuțiile vizează și poziționarea PNL în eventualitatea în care cabinetul propus va trece de votul Parlamentului, însă articolul nu detaliază, în fragmentul disponibil, conținutul complet al „deciziei clare” și al celor „trei motive” invocate. [...]
România împinge tema unor reguli comune pentru protecția copiilor online în discuțiile internaționale, prin participarea Mirabelei Grădinaru la o nouă etapă a dialogului de la New York, în marja Adunării Generale a ONU , potrivit News . Mesajul central: protecția copiilor în mediul digital are nevoie de „reguli de bază comune”, aplicabile indiferent de țară sau platformă. Evenimentul a avut loc la invitația Primei Doamne a Republicii Turcia, Emine Erdoğan , și a fost organizat sub patronajul acesteia, împreună cu UNICEF și Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru violența împotriva copiilor, conform Administrației Prezidențiale, citată de aceeași sursă. De ce contează: presiune pentru standarde transfrontaliere În intervenția sa, Mirabela Grădinaru a argumentat că mediul digital „nu are granițe”, iar regulile de protecție ar trebui să funcționeze la fel, indiferent unde se află copilul sau ce servicii folosește. „Copiii noștri trăiesc deja într-o lume digitală fără granițe. Iar protecția lor trebuie să poată trece aceste granițe împreună cu ei.” Cine ar trebui să își asume responsabilitatea Potrivit relatării, Grădinaru a indicat o responsabilitate împărțită între mai mulți actori, cu accent pe faptul că siguranța copiilor trebuie pusă „în centrul” efortului: statele; companiile de tehnologie; școlile; familiile. În același context, ea a reluat ideea discutată anterior la Ankara, unde dialogul a început, susținând că nivelul de protecție din online ar trebui să fie comparabil cu cel din lumea fizică. „Este o responsabilitate pe care o avem față de copii și față de lumea în care vor crește. Iar această responsabilitate începe cu un lucru simplu: să nu lăsăm tehnologia să evolueze mai repede decât grija noastră pentru cei mici.” Articolul nu oferă detalii despre un calendar de negociere sau despre măsuri concrete care ar urma să fie adoptate în urma discuțiilor de la New York. [...]
AUR își leagă pachetul de „reformă a statului” de tăieri de taxe și reducerea aparatului public , într-un set de 10 propuneri prezentate ca răspuns la prioritățile PSD pentru viitorul program de guvernare, potrivit Agerpres . Miza practică, dincolo de disputa politică, este combinația dintre scăderea TVA și a impozitului pe dividende, pe de o parte, și promisiunea de reducere a instituțiilor și a numărului de demnitari, pe de altă parte. Într-o conferință a comisiilor de specialitate ale partidului, moderată de deputata Ramona-Ioana Bruynseels, AUR a pus pe masă teme cu impact direct asupra bugetului și funcționării administrației: fiscalitate, arhitectura Guvernului, reorganizare administrativ-teritorială, energie, agricultură, securitate națională și politică externă. Taxe mai mici și prag mai mare pentru microîntreprinderi Deputatul Eduard Koler a prezentat un set de propuneri fiscale care includ: scăderea TVA „în primă fază” de la 21% la 19%; majorarea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro, cu un impozit de 1,25%; scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 8%. În aceeași zonă, deputatul Eduard Koler a vorbit și despre „colectarea corectă”, combaterea fraudei și disciplină financiară, cu mesajul că partidul nu vizează intensificarea controalelor care ar afecta mediul de afaceri. Reducerea aparatului public: 300 de parlamentari, mai puține instituții, Guvern mai mic Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a indicat că formațiunea are proiecte legislative pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și a susținut o diminuare cu 50% a „agențiilor, autorităților, institutelor, administrațiilor, centrelor, regiilor, oficiilor”, cu excepția școlilor, spitalelor și instituțiilor de ordine și apărare. Tot Enache a reluat poziția comunicată de partid în 2024 privind structura unui eventual Executiv: un Guvern cu 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat. În plus, a punctat că reorganizarea administrativ-teritorială este „o reformă care nu mai poate fi evitată pe termen mediu”. Energie, securitate și „diplomație de 360 de grade” Pe energie, deputata Ionelia Priescu a vorbit despre un demers al AUR de amânare a decarbonizării cu cinci ani și despre necesitatea intervenției la Complexul Energetic Oltenia. Senatorul Cristian Șipoș a susținut că s-a creat un dezechilibru între securitate, accesibilitate și componenta de mediu și a menționat, între soluții, construirea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. În zona de securitate națională, deputatul Dan Tanasă a enumerat trei direcții: desecretizarea contractelor, o pondere de minimum 50% pentru componenta națională într-un program de reindustrializare și retehnologizare și renegocierea contractelor existente. Pe politică externă, deputatul Cosmin Corendea a anunțat propunerea de revenire la „o diplomație de 360 de grade”, cu o axă „Washington – Bruxelles – Beijing”, invocând inclusiv tema Visa Waiver . Context: PNRR și acuzații privind pierderea de fonduri Ramona-Ioana Bruynseels a criticat situația politică internă și a susținut că România a pornit cu un PNRR de 28,5 miliarde de euro, iar după renegociere a rămas la 21,4 miliarde de euro, „7 miliarde s-au evaporat”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat că soluțiile prezentate nu reprezintă un „Guvern din umbră” și că partidul tratează cu prioritate o reformă instituțională și administrativă care să ducă la „un stat mult mai suplu”. [...]
AUR condiționează orice discuție cu PSD de un acord prealabil pe program și premier , semnalând că negocierile pentru o majoritate ar trebui închise înaintea consultărilor formale de la Cotroceni, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus marți, la Parlament, că formațiunea este dispusă să se întâlnească cu președintele PSD, Sorin Grindeanu , dacă acesta lansează o invitație la discuții, însă a insistat că „majoritățile se fac înainte de consultările formale de la Cotroceni”, în jurul unui program și al unui nume de prim-ministru. „Domnul Grindeanu trebuie să înțeleagă un lucru important: majoritățile se fac înainte de consultările de la Cotroceni, în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru. Dacă ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD.” Peiu a precizat că se referă la „discuții instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari: „Nu există discuții cu parlamentari «la bucată»”. Mesaj către tabăra Mureșan: „Nu are nicio șansă” Întrebat cum ar vota AUR un guvern format în jurul lui Siegfried Mureșan, Peiu a afirmat că acesta „nu are nicio șansă” și a sugerat că AUR ar putea nici să nu ajungă în sală la un asemenea vot. Context: Grindeanu nu exclude PSD–AUR, dar admite lipsa majorității În același material este redată poziția lui Sorin Grindeanu, exprimată la Antena 3: liderul PSD nu exclude o variantă de guvern PSD–AUR, însă spune că ar fi nevoie ca și conducerea AUR să își dorească intrarea la guvernare. Grindeanu a mai declarat că PSD și AUR, împreună, „sunt aproape de majoritate”, dar nu ating pragul de 233 de voturi. Pentru mediul economic, miza imediată este viteza cu care se poate contura o majoritate funcțională și un program de guvernare, într-un moment în care incertitudinea politică tinde să amâne decizii administrative și legislative cu impact direct asupra companiilor. [...]
Disponibilitatea AUR de a negocia cu PSD mută presiunea pe formarea rapidă a unei majorități , înaintea consultărilor formale de la Cotroceni, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis marți de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , în contextul în care președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că nu exclude un guvern PSD–AUR. Peiu a afirmat că AUR ar accepta o întâlnire cu Grindeanu dacă liderul PSD lansează o invitație, dar a condiționat discuția de un cadru „instituțional” și de o înțelegere prealabilă pe elementele-cheie ale guvernării. „Majoritățile se fac” înainte de Cotroceni: condițiile invocate de AUR În declarațiile de la Parlament, Petrișor Peiu a susținut că negocierile relevante trebuie închise înaintea consultărilor cu președintele, în jurul a două repere: programul de guvernare și numele viitorului prim-ministru. „Domnul Grindeanu trebuie să înțeleagă un lucru important: majoritățile se fac înainte de consultările de la Cotroceni, în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru. Dacă ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD.” Peiu a precizat că se referă la discuții „instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari, „la bucată”, pe care le-a catalogat drept „povești”. Reacție la scenariul unui guvern în jurul lui Siegfried Mureșan Întrebat cum ar vota AUR un guvern format în jurul lui Siegfried Mureșan, Peiu a spus că un astfel de executiv „nu are nicio șansă”, invocând lipsa de deschidere la dialog cu AUR. „Nu, nu are nicio șansă. Cu cine să mai vorbească și ce să facă? E un episod încheiat.” Context: Grindeanu nu exclude varianta PSD–AUR Declarațiile lui Peiu vin după ce Sorin Grindeanu a afirmat, luni seara, la Antena 3 CNN, că nu exclude un guvern PSD–AUR, dar a indicat existența unor condiții și a pus sub semnul întrebării disponibilitatea AUR de a intra la guvernare. „Eu nu aș exclude această variantă, sigur, dar deocamdată trebuie să facă niște lucruri cei de la AUR și le-am mai spus aceste condiții și doi să își dorească să facă parte din guvern. Că ei vor în opoziție, să critice non-stop.” Miza imediată a acestor poziționări este accelerarea negocierilor politice pentru o majoritate funcțională, înainte ca discuțiile de la Cotroceni să formalizeze o soluție de guvernare. [...]
