Știri
Știri din categoria Politică
Prim-ministrul interimar al Sloveniei, Robert Golob, a admis că nu poate forma un guvern, ceea ce deschide calea pentru o posibilă revenire la putere a populistului Janez Janša, într-un moment de incertitudine politică ce poate bloca decizii interne și poziționări la nivelul UE, potrivit Politico.
Mișcarea Libertății, partidul liberal condus de Golob, a câștigat alegerile naționale de luna trecută la limită, cu 29 din cele 90 de mandate din parlament, dar nu a reușit să strângă o majoritate de guvernare. După o lună de negocieri eșuate pentru o coaliție, Golob a spus că a informat-o pe președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, că partidul său s-a resemnat să conducă opoziția parlamentară.
În acest context, Janša — al cărui Partid Democrat Sloven a obținut 28 de mandate — este așteptat să încerce formarea unui guvern de coaliție de dreapta.
La începutul lunii, partidul lui Janša a susținut candidatura formațiunii pro-ruse Resni.ca pentru alegerea liderului acesteia, Zoran Stevanović, ca președinte al parlamentului. Gestul a fost interpretat pe scară largă ca un semnal de alianță între cele două partide populiste.
Totuși, după întâlnirea sa de luni cu președinta Pirc Musar, Janša a recunoscut că partidul său nu a obținut încă sprijinul necesar pentru a reveni la putere.
Janša, care a mai fost prim-ministru de trei ori, a spus că partidul său se simte confortabil în oricare dintre scenarii: formarea guvernului, rămânerea în opoziție sau participarea la alegeri repetate.
„Toate cele trei opțiuni sunt bune pentru noi.”
Dacă va reuși să formeze guvernul, Janša ar reveni în Consiliul European chiar în perioada în care aliatul său Viktor Orbán, premierul ungar în funcție, urmează să nu mai participe la summit-urile periodice ale liderilor UE, notează publicația.
Recomandate
Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles , după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Digi24 . Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni. În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24. „De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe. Ce urmărește România în negocierile pentru bugetul UE Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele: prioritățile României pentru viitorul buget multianual; măsuri pentru creșterea competitivității și stimularea mediului de afaceri într-o piață unică „consolidată”; nevoia unei piețe unice „mai eficiente”, cu reguli simplificate și acces mai facil la oportunități pentru companii; menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni ai viitorului buget, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor și creșterea competitivității. Context de securitate: riscuri pentru energie și lanțuri de aprovizionare În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european. Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European. [...]
PSD pune sub semnul întrebării decizii fiscale și de piață luate „de unul singur” de premier , iar miza imediată este dacă ieșirea partidului de la guvernare poate fi urmată rapid de o formulă „pro-europeană” care să reducă incertitudinea pentru buget și companiile de stat, potrivit Agerpres . Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, a spus la evenimentul PSD „Momentul adevărului” că, „în condițiile actuale”, partidul „nu poate rămâne la guvernare”, dar că România ar putea avea „un guvern pro-european și stabil în doar câteva zile”. În intervenția sa online, Simonis a invocat lipsa de respect și de consultare în coaliție, susținând că PSD „decontează toate erorile” Guvernului condus de Ilie Bolojan . Decizii cu impact economic: TVA, bugetul pe 2026 și listări la bursă Simonis a afirmat că premierul Ilie Bolojan ar fi decis singur majorarea TVA, deși, potrivit lui, partidele din coaliție nu își doreau creșterea, iar președintele României ar fi câștigat alegerile prezidențiale promițând că TVA nu va crește. Totodată, el a indicat adoptarea bugetului de stat pentru 2026 ca exemplu de decizie luată fără a ține cont de propunerile PSD, susținând că proiectul trimis la Parlament a fost „așa cum a dorit” premierul, iar încercările de amendare ar fi fost respinse pe motiv că ar încălca protocolul coaliției. Un alt punct ridicat de Simonis a fost intenția de listare la bursă a unor companii mari, despre care spune că nu ar fi fost discutată cu PSD, nici cu ministrul Energiei sau Ministerul Transporturilor (menționând explicit Aeroportul București). În logica sa, lipsa consultării ar arăta „incapacitatea de a dialoga”. Context politic: disputa pe „cămara” bugetului și responsabilitatea guvernării În aceeași intervenție, Simonis a revenit asupra unei controverse legate de „camera cu șobolani”, susținând că premierul ar fi „tăinuit” aproape un an existența acesteia. A folosit apoi argumentul distribuției politice a responsabilității guvernării în ultimii șapte ani, enumerând premierii și miniștrii de Finanțe din această perioadă și afirmând că PSD ar fi condus doar unul dintre cele șase guverne menționate, iar dintre șapte miniștri ai Finanțelor „unul singur” ar fi fost de la PSD. Ce urmează Din declarațiile lui Simonis reiese că PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea modului de lucru în coaliție și de existența unui premier care să trateze partidul „cu respect, echilibru” și să accepte consultarea. În același timp, afirmația că un guvern „stabil” și „pro-european” ar putea fi format „în doar câteva zile” indică o posibilă reconfigurare rapidă, însă Agerpres nu oferă detalii despre o formulă concretă sau un calendar asumat. [...]
Ieșirea PSD de la guvernare deschide o criză politică cu risc de blocaj pe agenda fiscală și pe finanțările europene , după ce social-democrații au votat retragerea miniștrilor din Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . În paralel cu votul din PSD, premierul Ilie Bolojan le-a transmis conducerii PNL un mesaj în care explică, pe de o parte, presiunile administrative din primele luni ale coaliției – inclusiv termene „foarte strânse” în relația cu Comisia Europeană , legate de „prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene” – și, pe de altă parte, motivele politice care ar fi dus la ruptura din coaliție. În mesaj, Bolojan susține că PSD ar fi încercat să își construiască „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, și că ar fi urmărit să fie „la decizie”, dar să evite „răspunderea măsurilor adoptate”. El afirmă că, din datele pe care le invocă, PSD ar fi „sub 20%” în sondaje, fără a oferi detalii despre cercetările la care se referă. Premierul mai spune că reforma administrației ar fi fost amânată și că decizii precum creșterea TVA ar fi fost luate „de comun acord” în coaliție. În același mesaj, el califică drept falsă ideea că deciziile ar fi fost luate unilateral de PNL sau de premier. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” „Această strategie de a declara în aceste zile [...] că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.” Votul din PSD: retragerea miniștrilor, decisă cu 97,7% PSD a votat pentru ieșirea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan cu 97,7% „pentru” și 2,3% „împotrivă”, într-o consultare internă la care au participat 4.949 de membri, din aproximativ 5.000 de delegați din țară, conform datelor prezentate în articol. Consultarea a fost organizată pe același model folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. De ce contează: risc de întârziere a deciziilor fiscale și a jaloanelor legate de fonduri UE Din perspectiva funcționării guvernării, mesajul premierului plasează miza imediată în zona deciziilor fiscale și administrative, în condițiile în care el leagă explicit începutul mandatului de termenele cu Comisia Europeană și de riscul de „blocare” a finanțărilor europene. În lipsa unei majorități stabile, adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a deficitului – pe care Bolojan le rezumă la „creșteri venituri” și „scăderi cheltuieli” – pot deveni mai greu de susținut politic. Ce urmează, în termeni procedurali și politici, nu este detaliat în materialul citat, însă votul PSD pentru retragerea miniștrilor marchează formal ruptura coaliției și deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă formulă de guvernare sau pentru o soluție parlamentară alternativă. [...]
România nu ar urma să aibă probleme de aprovizionare cu fertilizatori , în pofida perturbărilor de transport generate de conflictul din zona Golfului, iar autoritățile invocă existența unor rezerve interne, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a spus că România este „mai puțin expusă” la riscul de întrerupere a fluxurilor de îngrășăminte și că „există rezerve în România” astfel încât populația „să nu ne punem problema asta”. Declarațiile au fost făcute după participarea la un eveniment organizat la ASE. De ce contează: fertilizatorii pot influența producția agricolă și prețurile la alimente În același context, Nicușor Dan a confirmat, „în mod general”, evaluarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan , potrivit căreia efectele negative ale conflictului se pot prelungi și după încetarea ostilităților, din cauza timpului necesar refacerii lanțurilor de aprovizionare (comenzi, transportatori). Totuși, a nuanțat că, „în particular”, România nu ar urma să aibă o problemă de aprovizionare cu fertilizatori. Ministrul Energiei a estimat că efectele negative s-ar putea resimți timp de „șase până la nouă luni”, chiar și dacă ostilitățile s-ar încheia imediat, și a avertizat că situația ar putea afecta inclusiv producția de hrană, pe fondul perturbării transportului de fertilizatori. Contextul invocat de ministrul Energiei Bogdan Ivan a indicat drept vulnerabilitate majoră dependența fluxurilor globale de o strâmtoare din zonă: „40% din fertilizatorii mondiali” ar trebui să treacă prin acea strâmtoare, dar „nu ajung acum la culturile de primăvară”; acest blocaj ar putea „cauza automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri și în iarnă”; efectele ar putea fi amplificate de „prețuri atât de mari la combustibil” și de „lipsă de combustibil în anumite state”, cu precizarea că, potrivit ministrului, nu este cazul României. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre nivelul rezervelor sau mecanismele de acoperire a necesarului intern, rămâne neclar în ce măsură aceste rezerve pot amortiza eventuale șocuri de preț, chiar dacă aprovizionarea fizică nu ar fi afectată. [...]
Președintele Nicușor Dan a evitat să estimeze costul economic al crizei politice , spunând că nu a existat timp pentru o discuție de substanță cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , deși au stat alături la un eveniment public, potrivit Mediafax . Întrebat luni, după Forumul Educației Financiare, „cât va costa criza politică” pe care a descris-o ca fiind declanșată de PSD, Nicușor Dan nu a oferit cifre și a respins ideea că ar fi făcut „analize economice” în intervalul scurt în care s-a aflat lângă Isărescu. „Suntem ființe sociale, am schimbat amabilități.” În același context, jurnaliștii au încercat să afle dacă guvernatorul BNR i-a transmis vreun mesaj președintelui. Nicușor Dan a indicat însă că nu a fost „momentul unor analize economice în 30 de secunde”. Mesajul urmărit: stabilitate pe PNRR și traiectoria financiară Fără să confirme discuții despre costurile crizei, președintele a spus că există „consens” pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și pe „traiectoria financiară”, pe care le-a descris drept elementele importante în acest moment. Totodată, el a formulat un apel către liderii partidelor să transmită „același mesaj de stabilitate”, astfel încât criza politică să nu afecteze direcția economică asumată. [...]
Cseke Attila avertizează că tensiunile din coaliție pot întări AUR , iar partidele aflate la guvernare ar trebui să găsească rapid o formulă de continuitate pentru a păstra stabilitatea politică, potrivit G4Media . Ministrul Dezvoltării (UDMR) a declarat luni, la Baia Mare , că „nu vede o alternativă” la actuala coaliție și că disputele mai aprinse dintre PSD și PNL ar avea ca efect colateral creșterea influenței AUR în Parlament. În acest context, el a susținut că o asemenea evoluție „nu poate fi” în interesul PSD, PNL, UDMR și nici al USR. Miza: stabilitatea guvernării și efectul politic al conflictului din coaliție Cseke Attila a pus accent pe două idei: necesitatea stabilității și riscul ca un conflict prelungit în interiorul coaliției să ofere opoziției un avantaj. „Când doi se ceartă, întotdeauna câștigă al treilea. Dacă PSD și PNL (…) are dezbateri mai aprinse, câștigătorul va fi AUR.” Ministrul a reluat ideea că partidele din coaliție trebuie să identifice „soluții” pentru ca aceasta să meargă mai departe „într-o formulă sau alta”, argumentând că altfel AUR ar fi principalul beneficiar, ceea ce el a calificat drept „periculos pentru România”. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Baia Mare, unde Cseke Attila a participat la deschiderea a două creșe construite din fonduri europene. La eveniment au mai fost prezenți primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, și prefectul Florian Sălăjeanu. [...]
