Știri
Știri din categoria Politică
Adunarea Națională a Franței a votat pentru interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Potrivit DW, proiectul de lege a fost aprobat cu 116 voturi pentru și 23 împotrivă și urmează să fie dezbătut în Senat. Președintele Emmanuel Macron a susținut această măsură, considerând-o esențială pentru protejarea copiilor și adolescenților francezi de timpul excesiv petrecut în fața ecranelor.
Proiectul de lege prevede interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale și la funcționalitățile de socializare integrate în platforme mai mari, cu excepția enciclopediilor online și a platformelor educaționale. Platformele vor trebui să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei pentru a bloca accesul tinerilor adolescenți. De asemenea, legislația extinde interdicția existentă privind utilizarea smartphone-urilor în școlile gimnaziale și la licee, urmând să fie aplicată începând cu anul școlar 2026 pentru conturile noi.
Decizia vine în contextul în care utilizarea rețelelor sociale a crescut, generând îngrijorări cu privire la impactul negativ asupra dezvoltării copiilor și sănătății mentale. Un sondaj Harris Interactive din 2024 a arătat că 73% din public susține interzicerea accesului la rețelele sociale pentru cei sub 15 ani. Legea este văzută ca un pas important în protejarea tinerilor de efectele negative ale rețelelor sociale, cum ar fi cyberbullying-ul și expunerea la conținut violent.
Recomandate
Donald Trump afirmă că SUA „nu mai au nevoie” de NATO , potrivit Euronews , criticând dur aliații care au refuzat să sprijine operațiunea militară americană împotriva Iranului. Declarațiile vin în contextul tensiunilor generate de lipsa de implicare a mai multor state NATO în conflictul din Orientul Mijlociu. Trump susține că SUA suportă costuri uriașe pentru securitatea aliaților, fără a primi sprijin reciproc în momente-cheie. Într-un mesaj public, liderul american a transmis că alianța funcționează „ca o stradă cu sens unic”, subliniind că Statele Unite nu mai doresc și nici nu mai au nevoie de ajutorul NATO, după succesul militar revendicat în Iran. Nemulțumirile exprimate de Trump: lipsa sprijinului NATO în conflictul cu Iranul implicarea tardivă a unor aliați, precum Marea Britanie diferențe de viziune privind politica energetică și migrația în Europa percepția că SUA suportă disproporționat costurile alianței Trump a criticat în mod direct mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, acuzându-le că evită implicarea militară, deși susțin obiectivul comun de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. În același timp, liderul american a reiterat ideea că SUA sunt suficient de puternice pentru a acționa unilateral, fără sprijin extern, și a extins această poziție și la alți aliați din Asia, precum Japonia sau Coreea de Sud. Declarațiile marchează o nouă escaladare a tensiunilor transatlantice și ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării în cadrul NATO , într-un moment în care securitatea globală este deja afectată de conflicte multiple. Refuzul mai multor state de a participa la conflictul cu Iranul evidențiază diferențe majore de strategie între Washington și aliații săi, în special în privința intervențiilor militare. [...]
România respinge acuzațiile Iranului și afirmă că nu este parte a conflictului , după ce autoritățile de la Teheran au avertizat că folosirea bazelor militare românești de către Statele Unite ar putea fi considerată o participare la „agresiune militară”. Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis luni, 16 martie 2026, că infrastructura militară din România are rol strict defensiv și este utilizată în baza unor acorduri bilaterale existente de aproape două decenii. Reacția vine după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a avertizat că dacă România ar permite Statelor Unite să folosească bazele sale pentru atacuri împotriva Iranului, acest lucru ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva statului iranian. Declarația apare în contextul războiului izbucnit pe 28 februarie între Iran și forțe susținute de Israel și Statele Unite. În replică, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu , a subliniat că relația militară dintre România și SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Documentul permite Statelor Unite să utilizeze anumite baze militare de pe teritoriul României în mod continuu, în scopuri de securitate și apărare. Oficialii români au explicat că România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă destinate contracarării amenințărilor din afara spațiului euro-atlantic. Potrivit comunicatului MAE, aceste sisteme sunt utilizate exclusiv în scop defensiv și în conformitate cu prevederile Cartei Organizației Națiunilor Unite. În același timp, diplomația română a reiterat că țara nu participă la conflictul din Orientul Mijlociu și susține soluțiile diplomatice pentru reducerea tensiunilor. Ministerul a condamnat însă atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului și a cerut autorităților de la Teheran să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Subiectul a fost analizat și în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată pe 11 martie de președintele Nicușor Dan. În urma discuțiilor, România a acceptat solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar echipamente militare și avioane cisternă pentru realimentare în zbor, destinate sprijinirii operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele astfel de aeronave au ajuns deja la Baza 90 Transport Aerian Otopeni și urmează să fie transferate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Autoritățile române susțin că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt dotate cu armament propriu, și că rolul lor principal este logistic. Potrivit declarațiilor oficiale, măsura ar contribui la consolidarea securității României și la cooperarea militară cu aliații NATO. [...]
Iranul amenință România cu un „răspuns politic și juridic adecvat” după ce autoritățile de la București au permis Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul țării pentru operațiuni logistice legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit Adevărul , reacția a venit luni, 16 martie 2026, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, care a avertizat că implicarea unor state în sprijinul operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea avea consecințe politice și juridice. Oficialul iranian a transmis că nicio țară nu ar trebui să ofere „direct sau indirect” facilități Statelor Unite sau Israelului pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. El a menționat explicit România, afirmând că o astfel de decizie ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului și ar putea atrage responsabilitatea internațională a statului român. Baghaei a mai spus că o asemenea situație ar reprezenta „o pată neagră” în relațiile dintre cele două țări, susținând că, în trecut, popoarele român și iranian au avut relații prietenoase. Declarațiile vin după ce România a permis Statelor Unite să disloce temporar echipamente și trupe pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns deja la București, pe aeroportul Otopeni, urmând să fie folosite pentru realimentarea în aer a aeronavelor militare implicate în misiuni din regiune. Reacția României Ministerul Afacerilor Externe a răspuns rapid declarațiilor venite de la Teheran, subliniind că România nu este parte a conflictului și că utilizarea bazelor militare de către SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Oficialii români au precizat că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au caracter defensiv și sunt destinate exclusiv autoapărării, conform prevederilor Cartei ONU. MAE a mai transmis că România susține eforturile diplomatice pentru reducerea tensiunilor și a condamnat atacurile lansate de Iran asupra unor state din regiunea Golfului. În același timp, autoritățile române au cerut Teheranului să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Ce rol au avioanele cisternă americane Aeronava Boeing KC-135 Stratotanker este una dintre cele mai utilizate platforme de realimentare aeriană din arsenalul militar al Statelor Unite. Aceste avioane permit extinderea razei de acțiune a avioanelor de vânătoare și bombardiere și au fost folosite în numeroase conflicte majore, inclusiv: războiul din Vietnam Operațiunea Furtună în Deșert operațiuni militare recente ale SUA în Orientul Mijlociu Prin realimentarea în aer, aceste aparate permit aeronavelor de luptă să rămână mult mai mult timp în misiune și să opereze la distanțe mari de bazele militare. Tensiunile diplomatice apărute după declarațiile Iranului reflectă contextul geopolitic tot mai tensionat din Orientul Mijlociu și implicarea indirectă a unor state aliate ale SUA în sprijinirea operațiunilor logistice. România insistă însă că rolul său este unul strict defensiv și că nu participă direct la conflict. [...]
Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Budapesta pe 15 martie , Ziua Națională a Ungariei, unde două manifestații rivale – una pro-guvernamentală și alta a opoziției – au devenit un test de forță înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie 2026. Potrivit Reuters , mobilizările au reflectat polarizarea politică tot mai accentuată din țară. În capitala Ungariei au avut loc două marșuri majore organizate pe trasee separate pentru a evita confruntările: Békemenet (Marșul Păcii) , susținut de partidul de guvernământ Fidesz și adresat de premierul Viktor Orbán, și Nemzeti Menet (Marșul Național) , organizat de partidul de opoziție Tisza și condus de liderul formațiunii, Péter Magyar. Estimări diferite privind numărul participanților Dimensiunea celor două manifestații a devenit rapid subiect de dispută politică și mediatică. Pentru marșul Fidesz , analize independente ale Universității ELTE indică între 70.000 și 92.000 de participanți , în timp ce agenția guvernamentală Magyar Turisztikai Ügynökség a raportat aproximativ 180.000 de telefoane mobile detectate pe traseu și în Piața Kossuth. Marșul Tisza Party , desfășurat între Piața Deák Ferenc și Piața Eroilor pe bulevardul Andrássy, ar fi adunat între 150.000 și 170.000 de persoane , potrivit estimărilor ELTE. Liderul opoziției, Péter Magyar, a vorbit însă despre până la 500.000 de participanți . Diferențele mari dintre cifre au alimentat acuzații de propagandă și manipulare mediatică, fiecare tabără încercând să prezinte propria mobilizare drept cea mai puternică. Alegeri decisive în aprilie Manifestațiile au loc într-un context electoral tensionat. Alegerile parlamentare programate pentru 6 aprilie 2026 sunt considerate cea mai mare provocare pentru Viktor Orbán după aproximativ 16 ani de guvernare. Mai multe sondaje recente indică un avantaj pentru opoziție: Medián : Tisza – 42%, Fidesz – 31% în populația totală; Závecz Research : 49% Tisza vs. 39% Fidesz între votanții deciși; 21 Research Centre : 38% vs. 30%. În schimb, institute apropiate de guvern arată o competiție mult mai strânsă sau chiar un avans pentru Fidesz, sugerând că electoratul conservator ar putea fi mai mobilizat în ziua votului. Miza politică pentru Orbán și Magyar Pentru Viktor Orbán , manifestația pro-guvernamentală confirmă existența unei baze electorale solide, dar și faptul că opoziția a reușit să mobilizeze mai mult în capitală. Fidesz continuă să se bazeze pe sprijinul din zonele rurale și pe avantajele sistemului electoral. Pentru Péter Magyar , fost membru Fidesz devenit principalul rival al premierului, participarea numeroasă la marșul opoziției este interpretată ca semn al unui moment favorabil pentru Tisza Party, care se prezintă ca o alternativă anti-corupție și pro-reformă. În condițiile în care aproximativ 20-30% dintre alegători rămân indeciși , mobilizarea din ultimele săptămâni de campanie ar putea decide rezultatul alegerilor. Manifestațiile de pe 15 martie au arătat clar că lupta politică din Ungaria este mai deschisă ca oricând , iar scrutinul din aprilie ar putea marca o schimbare majoră în peisajul politic al țării. [...]
Premierul Ilie Bolojan acuză PSD că încearcă să se delimiteze de responsabilitatea guvernării , afirmând că social-democrații folosesc o „retorică de tip AUR” în disputa privind amendamentele la bugetul de stat pentru 2026. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la Digi24, citată de HotNews , după criticile lansate de liderul PSD Sorin Grindeanu. Premierul a spus că propunerile de modificare a bugetului pot fi discutate, însă doar dacă sunt „în termeni rezonabili” și au surse clare de finanțare. Potrivit lui Bolojan, spațiul bugetar este foarte limitat, mai ales în contextul tensiunilor internaționale care influențează economia. El a arătat că bugetul a fost construit într-o perioadă în care nu exista conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile recente au adus presiuni suplimentare asupra dobânzilor, prețurilor la combustibili și inflației. Acuzații de populism politic Șeful guvernului a calificat decizia PSD de a depune amendamente la buget drept „o acțiune politică”. În opinia sa, social-democrații încearcă să se distanțeze de responsabilitatea guvernării și să câștige capital electoral prin promisiuni fără acoperire financiară. Bolojan a criticat ceea ce a numit „retorică populistă”, afirmând că astfel de mesaje creează așteptări nerealiste în rândul populației. „Nu există soluții magice”, a spus premierul, subliniind că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită prin venituri sau economii. Replica PSD Conflictul politic a pornit după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul său va vota bugetul pentru 2026 doar dacă sunt acceptate amendamentele privind finanțarea integrală a „Pachetului de Solidaritate”. Programul ar urma să ofere sprijin pentru aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani. Grindeanu l-a acuzat pe premier că politicile economice adoptate în ultimul an au dus la scăderea puterii de cumpărare și la favorizarea marilor companii în detrimentul populației. Reacții din partea altor partide PNL a avertizat că orice creștere de cheltuieli bugetare trebuie discutată în coaliție, invocând obligația reducerii deficitului bugetar și menținerea credibilității României în fața creditorilor și a partenerilor europeni. Liberalii au amintit și prevederile acordului de guvernare, potrivit cărora inițiativele care implică cheltuieli suplimentare trebuie aprobate în prealabil de conducerea coaliției. La rândul său, USR a criticat ideea unor amendamente care ar majora cheltuielile statului, calificând demersul drept „iresponsabil” și anunțând că parlamentarii formațiunii nu vor depune amendamente la proiectul bugetului pentru 2026. Disputa politică amplifică tensiunile din coaliția de guvernare chiar înainte de votul final asupra bugetului, într-un context economic marcat de incertitudini și presiuni asupra finanțelor publice. [...]
PSD anunță că va vota bugetul pentru 2026 doar dacă sunt acceptate modificări majore , iar liderul partidului, Sorin Grindeanu , îl avertizează pe premierul Ilie Bolojan că refuzul acestor cereri ar putea avea consecințe politice. Declarațiile apar într-o scrisoare deschisă transmisă după ședința conducerii partidului, potrivit Digi24 . Liderul PSD spune că social-democrații vor susține bugetul de stat pentru anul 2026, însă numai după introducerea unor amendamente care să reflecte „viziunea social-democrată”. Principala solicitare este finanțarea integrală a așa-numitului „Pachet de Solidaritate”, un program destinat sprijinirii a aproximativ 3,5 milioane de familii vulnerabile, inclusiv pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani. Ce propune PSD Social-democrații intenționează să depună amendamente în Parlament pentru: majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități; sprijin pentru familiile monoparentale; măsuri sociale pentru pensionari cu venituri reduse; includerea acestor programe direct în bugetul de stat pentru 2026. Grindeanu susține că aceste măsuri ar avea un impact bugetar relativ redus, estimat la aproximativ 0,16% din PIB, dar ar oferi sprijin direct pentru milioane de români afectați de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an. Critici dure la adresa premierului În scrisoarea adresată lui Ilie Bolojan, liderul PSD acuză guvernul că a favorizat marile corporații în detrimentul populației și al companiilor românești. Potrivit lui Grindeanu, reducerea unor taxe pentru multinaționale și eliminarea unor restricții privind externalizarea profiturilor ar fi diminuat veniturile bugetare cu miliarde de lei. El mai afirmă că politicile economice ale executivului ar fi contribuit la scăderea consumului, la reducerea puterii de cumpărare și la presiuni suplimentare asupra pensionarilor și salariaților. Liderul social-democrat vorbește și despre riscul intrării economiei în recesiune, invocând scăderea consumului și creșterea taxelor indirecte. Avertisment politic În finalul mesajului, Sorin Grindeanu îi transmite premierului că decizia finală privind aceste măsuri va fi luată în Parlament. Liderul PSD afirmă că guvernul trebuie să accepte modificările cerute sau să își asume consecințele politice ale respingerii lor, subliniind că partidul său nu va susține politici economice pe care le consideră nedrepte pentru populația vulnerabilă. [...]
