Știri
Știri din categoria Politică

Deputatul PSD Florin Manole își apără participarea la zborul privat spre Mykonos, invocând practica invitațiilor cu costuri acoperite, potrivit HotNews, într-un episod care readuce în discuție limitele de transparență și potențialele conflicte de interese atunci când deplasările aleșilor sunt finanțate de entități din afara instituțiilor publice.
Manole, unul dintre pasagerii zborului privat către Mykonos plătit de Camera de Comerț, afirmă că, în calitate de parlamentar, primește „zeci de invitații”, unele cu cheltuielile de deplasare acoperite de „diferite structuri care te invită”.
În informațiile publicate nu apar detalii suplimentare despre natura invitației, condițiile concrete ale deplasării sau valoarea costurilor, dincolo de faptul că zborul a fost plătit de Camera de Comerț.
Recomandate

PSD condiționează o posibilă refacere a guvernării de rescrierea programului, ceea ce prelungește incertitudinea politică și complică perspectiva unui cadru predictibil pentru decizii economice și bugetare. Potrivit news.ro , europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că o guvernare alături de PNL și USR „este în continuare posibilă”, dar doar dacă cele două partide renunță la „liniile roșii” și acceptă revizuirea programului guvernamental, pe care îl consideră „eșuat”. Negrescu a făcut declarațiile la o conferință de presă la sediul Comisiei Europene de la Strasbourg, la aproape patru luni și jumătate după demiterea guvernului Bolojan, pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ce cere PSD pentru a debloca discuțiile În relatarea news.ro, Negrescu indică drept principal obstacol „protocolul” prin care PNL și USR și-au asumat necolaborarea cu PSD, susținând că astfel de decizii interne ar trebui depășite în contextul actual. „Cred că PNL şi USR au greşit atunci când au adoptat rezoluţii în interiorul partidelor lor privind respingerea unei colaborări cu Partidul Social Democrat. Cred că a fost o reacţie emoţională, o reacţie care trebuie să fie depăşită.” El adaugă că PSD nu a adoptat o rezoluție similară de necolaborare și invocă „protestele de ieri” și „climatul social” ca argument pentru reluarea dialogului politic. Miza: renegocierea programului de guvernare Dincolo de formula politică, Negrescu pune accent pe conținutul guvernării, afirmând că este nevoie „mai ales” de revizuirea programului guvernamental, pe fondul evaluării că „actualul a eșuat”. În logica sa, discuția despre o majoritate ar trebui să vină la pachet cu o resetare a agendei de guvernare. Întrebat dacă PSD ar fi dispus să renunțe la propriile „linii roșii” și să susțină un premier propus de PNL, Negrescu nu a dat un răspuns tranșant, limitându-se la a indica „condițiile colaborării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează Mesajul transmite că o eventuală reconstrucție a majorității nu ar fi un simplu acord de nume și funcții, ci ar presupune renegocierea programului de guvernare și, implicit, a priorităților executive. În absența unor poziții ferme privind concesiile reciproce (inclusiv pe tema premierului), rămâne neclar cât de rapid ar putea fi conturată o formulă stabilă de guvernare. Aceleași informații au fost preluate și de Digi24 . [...]

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]

Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]

PSD își fixează mandatul de negociere la Cotroceni în jurul unui premier propriu , ceea ce reduce spațiul pentru formule de tip „guvern național” sau „tehnocrat” și poate accelera clarificarea unei majorități în Parlament, potrivit news.ro . Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat marți că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu una dintre următoarele variante: Sorin Grindeanu propus prim-ministru, un guvern minoritar PSD sau un guvern „în jurul PSD”. Ce opțiuni pune PSD pe masă Zamfir a descris trei formule pe care PSD le consideră acceptabile: Sorin Grindeanu – propunere de prim-ministru ; guvern minoritar PSD ; guvern „în jurul PSD” , adică premier PSD și participarea altor formațiuni politice în componența guvernului. Ce exclude PSD: „guvern național” sau „tehnocrat” Senatorul a spus că această poziție „nu înseamnă că acceptă orice altă formulă de tip guvern național sau guvern tehnocrat”. El a reluat și episodul de „acum patru luni”, când, afirmă Zamfir, Ilie Bolojan ar fi avut pe masă o propunere de guvern tehnocrat pe care PSD ar fi acceptat-o, dar pe care Bolojan ar fi refuzat-o. „Haideți să nu reluăm aceeași discuție de acum patru luni.” „Premier independent”: PSD spune că varianta s-a închis Întrebat despre varianta unui premier independent cu un guvern sprijinit „în jurul PSD”, Zamfir a susținut că această opțiune nu mai este realistă. „S-a cam răsuflat. Nu cred că mai suntem în situația în care un premier independent să poată să facă acest lucru.” În schimb, el a reiterat că PSD vede ca soluții fie un guvern minoritar cu premier PSD, fie un guvern cu premier PSD și participarea altor partide. [...]

USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]

Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]