Știri
Știri din categoria Politică
Percepția americanilor despre China se îmblânzește, iar asta poate influența spațiul de manevră al lui Trump în politica externă, potrivit unei analize CNN bazate pe un nou sondaj Pew Research Center, publicat marți.
Datele Pew arată că ponderea americanilor cu o opinie favorabilă despre China a urcat la 27%, aproape dublu față de 2023, când era 14%. Schimbarea vine într-un context în care administrația Trump duce „un război real” cu adversari și „războaie comerciale” cu aliați, iar publicul devine mai sceptic față de leadershipul lui Donald Trump, inclusiv pe dosarul China.
Sondajul, realizat pe peste 8.500 de adulți, intervievați la nivel național în ianuarie și martie, indică și o scădere a numărului celor care descriu China drept „inamic” față de anul trecut, deși majoritatea americanilor o consideră în continuare un competitor major al SUA.
Pe lângă creșterea imaginii favorabile a Chinei, rezultatele arată o atenuare a atitudinilor față de liderul chinez Xi Jinping și o erodare a încrederii în Trump pe tema deciziilor de politică față de China.
Concret, potrivit Pew:
Aceeași sursă notează că respondenții evaluează abilitatea lui Trump de a face politică externă față de China în linie cu percepțiile despre abordarea sa față de alte state, inclusiv Coreea de Nord, Cuba și Venezuela.
Schimbarea de ton în opinia publică apare înaintea unei întâlniri Trump–Xi programate la Beijing în luna mai. În paralel, China încearcă să se prezinte drept o putere stabilă și responsabilă, în contrast cu o politică externă americană descrisă de CNN drept adesea imprevizibilă, de la tarife globale ridicate până la războiul cu Iranul.
În acest cadru, Xi a transmis, într-o discuție cu premierul spaniol Pedro Sánchez, un mesaj despre ordinea internațională, potrivit unei informări a Ministerului chinez de Externe:
„Cum tratează o națiune dreptul internațional și ordinea internațională reflectă viziunea sa asupra lumii, conceptul său de ordine, valorile sale și simțul responsabilității.”
Pew indică diferențe importante pe linii politice și generaționale. Deși încălzirea față de China se vede în ambele tabere, ea este mai pronunțată în rândul democraților și al independenților care înclină spre Partidul Democrat.
Există și un decalaj de vârstă: americanii de peste 50 de ani sunt mai predispuși să spună că China este un inamic al SUA, în timp ce tinerii au o percepție mai pozitivă. Tot tinerii au, potrivit sondajului, mai puțină încredere în Trump decât cei mai în vârstă.
CNN leagă această schimbare și de o curiozitate mai mare față de cultura și divertismentul chinez pe rețelele sociale occidentale, vizibilă în tendințe precum „Chinamaxxing”. Sunt menționate, între altele, interesul pentru produse și fenomene virale asociate Chinei, precum aplicația Xiaohongshu (RedNote), unde „sute de mii” de utilizatori americani ar fi migrat anul trecut, pe fondul temerilor privind o posibilă interdicție TikTok în SUA.
O opinie publică americană mai puțin ostilă Chinei, combinată cu scăderea încrederii în Trump pe politica externă, poate complica justificarea politică internă pentru escaladări și poate influența modul în care Casa Albă își calibrează mesajele și deciziile înaintea întâlnirii cu Xi. În același timp, sondajul sugerează că Beijingul ar putea beneficia de o fereastră de „soft power” (influență prin atractivitate culturală și imagine), într-un moment de tensiuni geopolitice și comerciale.
Recomandate
Hillary Clinton avertizează că mesajele lui Trump riscă să erodeze relațiile cu aliați-cheie , într-un moment în care Washingtonul are nevoie de predictibilitate în dosare cu impact direct asupra securității și comerțului, potrivit G4Media . Fostul secretar de stat american a criticat luni direcția politicii externe a președintelui Donald Trump, susținând că aceasta ajunge să fie „mai favorabilă” Coreei de Nord și Rusiei decât unor parteneri tradiționali ai SUA, precum Canada și Oman. Mesajul a fost publicat de Clinton pe platforma X, conform materialului care citează agenția EFE, preluată de Agerpres. „Președintele face ca politica SUA să fie mai favorabilă Coreei de Nord și Rusiei decât Canadei și Omanului. Serios?” Ce a declanșat reacția: declarații despre Coreea de Sud și Oman În contextul criticilor, articolul notează două episoade recente în care Trump a vizat public parteneri ai Washingtonului. Duminică, Trump a anunțat că intenționează să reducă amploarea exercițiilor militare comune dintre Seul și Washington, motivând că acestea transmit un „mesaj greșit” Coreei de Nord, pe care a descris-o drept „respectuoasă” în timpul mandatelor sale. Totodată, el a criticat Coreea de Sud pentru că nu s-a implicat în războiul de „denuclearizare” a Iranului. Luni, Trump a amenințat că va bombarda „fără milă” Omanul dacă statul arab ar interfera cu dialogul dintre Washington și Teheran privind controlul Strâmtorii Ormuz . Declarația a venit după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a spus că sunt în desfășurare discuții cu Muscat despre o rută sigură prin această cale navigabilă. De ce contează: semnal de risc pentru alianțe și pentru stabilitatea regională Din perspectiva lui Clinton, astfel de poziționări îndepărtează SUA de aliații tradiționali și sugerează o aliniere mai mare cu Rusia, inclusiv în legătură cu războiul din Ucraina. În același registru, articolul menționează că Trump ar fi accentuat distanțarea față de Canada, vecin și aliat, prin amenințări legate de o posibilă anexare, impunerea de tarife și critici privind acordul regional de liber schimb trilateral care implică și Mexicul ( T-MEC ). Materialul nu oferă reacții oficiale ale administrației Trump la comentariile lui Clinton și nici detalii despre eventuale decizii deja implementate; informațiile se referă la declarații publice și intenții anunțate. [...]
USR își reconvoacă intern conducerea pentru a-l menține pe Dominic Fritz , într-un moment în care o decizie a Curții Constituționale (CCR) pe legea ANI poate declanșa încetarea mandatului său de primar al Timișoarei în 30 de zile, dacă legea este promulgată, potrivit news.ro . Biroul Național al USR a decis convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, cu pe ordinea de zi „reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR”. Formațiunea leagă convocarea de decizia recentă a CCR și de „atacurile politice lansate de PSD” la adresa lui Fritz și a partidului. Miza: efectul deciziei CCR și riscul de încetare a mandatului În context, CCR a decis luni că amendamentul din legea ANI privind încetarea mandatului, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, în 30 de zile, este constituțional. Potrivit relatării, amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei. USR susține că decizia CCR creează „un precedent extrem de grav pentru statul de drept”, invocând validarea unei legi care ar permite aplicarea „unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”. Ce spune USR și ce urmează în partid În comunicatul citat, USR afirmă că prin convocarea Comitetului Politic transmite „un mesaj de unitate și solidaritate” în jurul lui Dominic Fritz și insistă că deciziile de conducere sunt luate „prin mecanismele democratice interne”, nu „de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”. Deputatul USR Ionuț Moșteanu a anunțat anterior, pe Facebook, că decizia de convocare a fost luată „cu o largă majoritate” în Biroul Național, pentru un vot de susținere. Reacția lui Dominic Fritz: CEDO și critica la adresa CCR Dominic Fritz a transmis că majoritatea PSD din CCR ar fi validat „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul său de primar ar înceta în 30 de zile, ca „o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a anunțat că va ataca decizia la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului). [...]
PNL contestă public narațiunea PSD despre „prăbușirea” economiei și invocă indicatori precum inflația , contul curent și exporturile , într-o dispută cu miză directă pentru percepția asupra politicilor fiscale și a stabilității macroeconomice, potrivit news.ro . Liberalii acuză PSD că încearcă „inducerea unei imagini apocaliptice despre economia României” pentru a discredita „măsurile de corectare a dezechilibrelor lăsate în urmă”. În replică, PNL spune că „cifrele oficiale arată altceva” și trece în revistă o serie de date pe care le folosește pentru a contrazice mesajele social-democraților despre inflație, economie, investiții, datoria publică și efectele măsurilor fiscale. Indicatorii invocați de PNL: inflație, dezechilibre externe, comerț În disputa pe inflație, PNL afirmă că aceasta „a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie” și susține că reducerea consumului și temperarea creșterii salariale fac parte din procesul de stabilizare și refacere a veniturilor reale. Pe zona de dezechilibre externe, liberalii indică faptul că „în primele cinci luni ale anului” deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri cu 3,9%. Totodată, PNL afirmă că exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut „un avans marginal”. Investițiile străine și datoria publică: disputa pe interpretare PNL respinge afirmația PSD potrivit căreia investițiile străine s-ar fi „prăbușit” din cauza politicilor actuale și susține că scăderea din prima parte a anului a fost determinată „majoritar” de rambursarea unor credite intragrup și de reducerea profiturilor reinvestite, adăugând că nu ar reflecta neapărat o „fugă a investitorilor”. În privința datoriei publice, PNL afirmă că aceasta „reflectă deficitele acumulate în anii anteriori” și împrumuturile pentru acoperirea unor cheltuieli curente, prezentând corectarea dezechilibrelor drept condiție pentru „stabilitatea financiară” și „credibilitatea internațională” a României. Piața muncii și efectele fiscale asupra firmelor La acuzația PSD că măsurile fiscale „au blocat companiile românești” și că „peste 160 de români își pierd zilnic locul de muncă”, PNL răspunde că este o „interpretare politică alarmistă”. Liberalii admit presiuni asupra IMM-urilor din cauza costurilor și a temperării consumului, dar susțin că piața muncii rămâne stabilă, cu o rată a șomajului „relativ scăzută la nivel european”. De ce contează Schimbul de acuzații mută dezbaterea politică în jurul unor indicatori care influențează direct încrederea în economie: inflația, dezechilibrele externe, dinamica exporturilor și interpretarea fluxurilor de investiții străine. În lipsa unor măsuri concrete anunțate în acest schimb de replici, miza imediată rămâne modul în care partidele își justifică politicile fiscale și costurile de ajustare economică. [...]
Președintele Nicușor Dan pune presiune pe finalizarea rapidă a Legii ANI până la 31 august , termen pe care îl leagă explicit de PNRR, după decizia Curții Constituționale, potrivit Agerpres . Șeful statului spune că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate au fost „foarte solide”, dar așteaptă motivarea CCR înainte de a decide pașii următori. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Nicușor Dan afirmă că își poate menține opinia și după motivarea Curții, invocând situații anterioare în care sesizările i-au fost respinse, dar a rămas la aceeași poziție. Totodată, el indică traseul legislativ care urmează: după motivare, legea revine în dezbaterea Parlamentului și „abia apoi” ajunge la președinte pentru promulgare. Ce a decis CCR și ce rămâne în vigoare Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI , sesizată și de președinte. În același timp, CCR a stabilit ca fiind constituțional amendamentul care prevede că aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a declarat constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza politică și termenul PNRR Nicușor Dan leagă explicit închiderea circuitului legislativ de data de 31 august, pe care o numește „termenul limită al PNRR”. În acest context, mesajul său sugerează o fereastră scurtă pentru clarificarea motivării CCR, reluarea dezbaterii parlamentare și trimiterea legii la promulgare. În plan politic, reprezentanții USR au reclamat că amendamentul validat de CCR îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz , despre care spun că are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. „Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. (...) După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR.” [...]
După 100 de zile, guvernul Magyar a deblocat fonduri UE, dar intră în etapa scumpă a reformelor : refacerea serviciilor publice și a instituțiilor, într-un context de deficit ridicat și creștere modestă, potrivit Digi24 . Miza imediată nu mai este doar demontarea mecanismelor de putere ale fostului regim Orban, ci capacitatea executivului de a finanța și implementa reforme care ating direct economia și viața de zi cu zi. În primele 100 de zile de mandat, premierul ungar Peter Magyar a încheiat ceea ce analiza TVP World descrie drept „prima și cea mai spectaculoasă etapă” a schimbării: slăbirea unor pârghii prin care Fidesz își menținuse influența asupra statului. Următoarea fază este însă mai dificilă operațional și bugetar: reformarea cadrului constituțional și electoral, consolidarea instituțiilor independente și, mai ales, refacerea serviciilor publice. Ce a schimbat guvernul în primele 100 de zile Executivul a acționat rapid, folosind majoritatea parlamentară, și a vizat mecanisme instituționale asociate cu perioada de 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui Viktor Orban. Printre măsurile enumerate în material se află: încheierea stării de urgență guvernate prin decrete, care durase șase ani; desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității (creat în 2023), folosit pentru investigarea jurnaliștilor independenți, a organizațiilor civice și a cadrelor universitare cu finanțare externă; aderarea Ungariei la Parchetul Public European (EPPO) , instituție care investighează infracțiuni ce afectează interesele financiare ale UE; modificarea sistemului de comandă al radiodifuziunii publice; restabilirea competenței Curții Constituționale de a examina legislația bugetară și fiscală; introducerea unei limite constituționale de opt ani pentru mandatul de prim-ministru; înființarea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor Publice, cu rol de identificare și recuperare a bunurilor publice considerate transferate sau utilizate abuziv în perioada Orban. De ce urmează partea „scumpă”: servicii publice și spațiu fiscal limitat Digi24 notează că următoarea etapă va fi măsurată mai puțin prin schimbări instituționale și mai mult prin capacitatea guvernului de a îmbunătăți servicii publice de care depind milioane de oameni: spitale, școli, transport feroviar și administrație locală. Aceste reforme cer timp, bani și capacitate administrativă, iar materialul subliniază că „spațiul fiscal” este limitat. Comisia Europeană estimează pentru acest an un deficit bugetar de 6,2% din PIB și o creștere economică de 1,8%, ceea ce reduce marja pentru programe de cheltuieli pe termen scurt. În acest context, presiunea pe buget devine un test practic al guvernării: cât poate investi statul fără să agraveze dezechilibrele. Relația cu Bruxelles-ul și fondurile europene: un câștig rapid, dar condiționat Schimbarea de ton față de UE a avut și un efect financiar imediat: cooperarea cu Bruxelles-ul a permis deblocarea unor fonduri europene înghețate în valoare de 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei). În paralel, Comisia Europeană a adoptat o poziție de așteptare în raportul din iulie privind statul de drept: a salutat aderarea la EPPO și îmbunătățiri ale supravegherii anticorupție, dar a avertizat că parchetul național rămâne „extrem de ierarhizat” și vulnerabil la influență politică. Riscul politic: reforme rapide, dar fără contraponderi puternice Materialul atrage atenția că majoritatea parlamentară foarte mare a partidului Tisza face din „autocontrolul politic” o condiție centrală a tranziției. În lipsa unui partener de coaliție puternic și a unei opoziții capabile să blocheze schimbări constituționale, limitele puterii guvernului țin, deocamdată, de deciziile pe care și le impune singur. Un exemplu invocat este numirea lui Andras Baka ca președinte al Ungariei, văzută ca semnal pentru contraponderi instituționale, dar procesul rămâne controversat: mandatul președintelui Tamas Sulyok a fost încheiat anticipat prin amendament constituțional, ceea ce creează un precedent. În perioada următoare, testul major va fi dacă reformele instituționale și investițiile în servicii publice pot fi făcute fără „scurtături” care să reproducă, sub altă formă, concentrarea puterii pe care guvernul susține că încearcă să o prevină. Pentru mediul economic, cheia rămâne aceeași: stabilitatea regulilor și capacitatea statului de a livra servicii publice funcționale, în limite bugetare strânse. [...]
Ministerul Mediului introduce un nou canal formal de consultare cu tinerii pe politicile de climă și mediu , prin înființarea unui Consiliu Consultativ cu 20 de membri, selectați printr-un proces deschis până la finalul lunii august, potrivit Mediafax . Miza este una de guvernanță: recomandările și consultările ar urma să fie conectate direct la procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansează selecția împreună cu Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate și UNICEF România , pentru Consiliul Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM). Structura va avea 20 de membri, cu vârste între 14 și 35 de ani, care vor putea participa la consultări și formula recomandări pe politici publice de mediu. Ministra Mediului, Diana Buzoianu , susține că mecanismul ar trebui să ofere tinerilor posibilitatea de a participa „constant” la elaborarea politicilor publice din domeniu. „Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să aibă un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice”, a declarat Diana Buzoianu. Ce acoperă Consiliul și cum ar urma să funcționeze Activitatea CCT-CM va include teme precum schimbările climatice și adaptarea la efectele acestora, biodiversitatea, poluarea, gestionarea deșeurilor, educația climatică și de mediu și participarea publică. Cei 20 de membri vor putea: participa la consultări cu instituții, experți, comunități și alți tineri; analiza subiecte de actualitate; formula recomandări de politică publică; urmări modul în care propunerile lor sunt analizate de instituții. Secretariatul tehnic va fi asigurat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, iar Ministerul Mediului va asigura legătura cu procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. UNICEF România va sprijini participarea copiilor și aplicarea unor metode adaptate vârstei. Cine se poate înscrie și calendarul selecției Selecția este deschisă persoanelor cu vârste între 14 și 35 de ani, care locuiesc în România și sunt interesate de climă, mediu, participare civică, comunicare, educație sau domenii conexe. Ministerul precizează că nu este necesară experiență profesională anterioară în domeniul mediului, climei sau al politicilor publice. Candidații vor fi evaluați în funcție de motivație, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare, organizatorii urmărind și o reprezentare diversă teritorial, social și pe categorii de vârstă. Calendarul anunțat: depunerea aplicațiilor: până la 31 august 2026, ora 23:59; evaluare: 1–4 septembrie; interviuri (lista scurtă): 8–11 septembrie; anunțarea celor 20 de membri: 12 septembrie 2026; prima întâlnire fizică: 14–18 septembrie. Transportul și cazarea participanților din alte localități vor fi suportate de organizatori. [...]
