Știri
Știri din categoria Politică
Elon Musk a participat la o convorbire Trump–Modi, într-un context în care Casa Albă poartă discuții la nivel înalt pe fondul războiului din Iran, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters și The New York Times.
Relatează Reuters că Musk s-a alăturat unei convorbiri telefonice între președintele SUA, Donald Trump, și premierul Indiei, Narendra Modi, informația fiind atribuită de The New York Times unor oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. Discuția în trei ar fi avut loc marți.
Deocamdată, motivele participării miliardarului american rămân neprecizate, iar detaliile despre conținutul convorbirii nu sunt cunoscute. În același timp, implicarea lui Musk în astfel de contacte survine la mai puțin de un an de la ruptura dintre el și Trump, după o perioadă în care Musk a avut un rol asociat administrației, ca șef al Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE).
Conflictul dintre cei doi a izbucnit la începutul lunii iunie, după ce Musk a părăsit funcția de la DOGE și a criticat proiectul de lege al lui Trump privind reducerea impozitelor și cheltuielile. Schimbul de replici s-a purtat pe platformele lor, Truth Social și X, iar Musk a publicat la un moment dat un mesaj în care susținea că numele lui Trump apare în dosarele încă nedivulgate din cazul Jeffrey Epstein; ulterior, Musk a șters mesajul.
„Regret unele dintre postările mele despre președintele Donald Trump săptămâna trecută. Au mers prea departe”, a scris Elon Musk pe rețeaua X, pe care o deține.
În decembrie 2025, Trump a criticat amenda de 140 de milioane de dolari stabilită de Uniunea Europeană pentru X și și-a extins criticile către Europa, pe care a acuzat-o că „se îndreaptă în direcții foarte rele”, mai notează HotNews.ro.
Recomandate
Imprevizibilitatea lui Donald Trump slăbește poziția SUA în războiul cu Iranul , iar conflictul a intrat într-un „impas dureros” în care niciuna dintre părți nu vrea, de fapt, escaladarea, spune politologul Stephen Walt , într-un interviu pentru Al Jazeera , difuzat în emisiunea „The Bottom Line”. Unghi: costul strategic al impredictibilității pentru politica externă a SUA Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, susține că promisiunea lui Trump de a face Statele Unite „mai puternice” este contrazisă de efectele unor politici care, în practică, „o fac mai slabă”. În logica lui Walt, problema centrală este credibilitatea: în războiul cu Iranul, „iranienii nu au niciun motiv să creadă ceva din ce le spune Trump”. În acest context, Walt descrie situația de pe teren ca pe un „hurting stalemate” – un impas în care costurile se acumulează, dar niciuna dintre părți nu vede o cale bună de ieșire. Potrivit lui, „niciuna dintre părți nu vrea cu adevărat să escaladeze; doar așteaptă ca cealaltă să cedeze”. Extinderea tensiunilor: fără fereastră politică pe frontul israeliano-palestinian În aceeași discuție cu realizatorul Steve Clemons, Walt spune că nu vede o deschidere pentru o soluție politică autentică pe frontul israeliano-palestinian. Argumentul său este că niciunul dintre cele două mari partide americane nu este dispus să exercite presiune asupra Israelului, într-un context în care, afirmă el, există în continuare „un angajament foarte puternic” față de ideea de „Israel Mare”. Interviul a fost publicat de Al Jazeera pe 23 august 2026. [...]
Donald Trump a decis scutirea temporară de tarife pentru importuri de carne de vită „în afara cotei”, mizând pe o ieftinire rapidă înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului , potrivit Al Jazeera . Măsura ar permite importul a până la 300.000 de tone de carne tocată de vită în următoarele trei luni fără plata tarifelor mai mari care se aplică, de regulă, după depășirea unor volume stabilite. Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social , că există un angajament ca această carne să fie vândută la un preț cu 25% sub nivelul curent al pieței, astfel încât reducerea să ajungă la consumatori. Președintele nu a precizat însă cu ce țară a încheiat înțelegerea și nici ce companii ar urma să vândă sub prețul pieței. Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că Trump ar urma să semneze un ordin executiv „în următoarele două săptămâni”. Potrivit aceluiași oficial, în schimbul relaxării tarifare, administrația ar fi obținut un acord cu exportatori străini de carne de vită pentru un discount de 25% care să fie transferat către consumatorii americani. Context: prețuri în creștere și presiune electorală Datele Biroului american de Statistică a Muncii arată că prețul pentru o livră (453,6 grame) de carne tocată de vită era de 5,55 dolari (aprox. 25 lei) când Trump a revenit la Casa Albă, iar în iulie ajunsese la 6,89 dolari (aprox. 31 lei) — o creștere de 24% de la preluarea mandatului și de 10% față de iulie anul trecut. Anunțul vine înaintea alegerilor „midterm” din noiembrie, unde costul vieții este așteptat să cântărească mult în opțiunile de vot. În acest context, un sondaj Reuters/Ipsos citat de Al Jazeera indică faptul că democrații sunt considerați mai de încredere decât republicanii în gestionarea costului vieții, iar aprobarea lui Trump pe această temă este redusă. Reacții: critică din interiorul Partidului Republican Măsura a atras critici inclusiv din tabăra republicană. Senatorul Tim Sheehy (Montana), aliat al lui Trump, a spus că decizia va afecta familiile de crescători de bovine și organizațiile agricole americane, argumentând că fermierii se confruntă de decenii cu „monopolul procesatorilor” și că relaxarea tarifelor ar putea agrava situația. De ce sunt prețurile ridicate Administrația Trump s-a confruntat cu dificultăți în reducerea costurilor la carne de vită, care au rămas ridicate pe parcursul celui de-al doilea mandat, notează Al Jazeera. Publicația indică drept factori principali: creșterea prețurilor la bovine, pe fondul celui mai scăzut efectiv de vite din anii 1950 încoace; tarifele impuse de Trump pentru carnea de vită importată, care au restrâns oferta; închiderea frontierei SUA–Mexic pentru bovine vii, din cauza îngrijorărilor legate de boala „screwworm”. În octombrie anul trecut, Casa Albă a încercat să crească achizițiile de carne de vită din Argentina, ceea ce a generat reacții negative din partea grupurilor de crescători și fermieri, care au avertizat că vor fi afectate. [...]
Hillary Clinton avertizează că mesajele lui Trump riscă să erodeze relațiile cu aliați-cheie , într-un moment în care Washingtonul are nevoie de predictibilitate în dosare cu impact direct asupra securității și comerțului, potrivit G4Media . Fostul secretar de stat american a criticat luni direcția politicii externe a președintelui Donald Trump, susținând că aceasta ajunge să fie „mai favorabilă” Coreei de Nord și Rusiei decât unor parteneri tradiționali ai SUA, precum Canada și Oman. Mesajul a fost publicat de Clinton pe platforma X, conform materialului care citează agenția EFE, preluată de Agerpres. „Președintele face ca politica SUA să fie mai favorabilă Coreei de Nord și Rusiei decât Canadei și Omanului. Serios?” Ce a declanșat reacția: declarații despre Coreea de Sud și Oman În contextul criticilor, articolul notează două episoade recente în care Trump a vizat public parteneri ai Washingtonului. Duminică, Trump a anunțat că intenționează să reducă amploarea exercițiilor militare comune dintre Seul și Washington, motivând că acestea transmit un „mesaj greșit” Coreei de Nord, pe care a descris-o drept „respectuoasă” în timpul mandatelor sale. Totodată, el a criticat Coreea de Sud pentru că nu s-a implicat în războiul de „denuclearizare” a Iranului. Luni, Trump a amenințat că va bombarda „fără milă” Omanul dacă statul arab ar interfera cu dialogul dintre Washington și Teheran privind controlul Strâmtorii Ormuz . Declarația a venit după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a spus că sunt în desfășurare discuții cu Muscat despre o rută sigură prin această cale navigabilă. De ce contează: semnal de risc pentru alianțe și pentru stabilitatea regională Din perspectiva lui Clinton, astfel de poziționări îndepărtează SUA de aliații tradiționali și sugerează o aliniere mai mare cu Rusia, inclusiv în legătură cu războiul din Ucraina. În același registru, articolul menționează că Trump ar fi accentuat distanțarea față de Canada, vecin și aliat, prin amenințări legate de o posibilă anexare, impunerea de tarife și critici privind acordul regional de liber schimb trilateral care implică și Mexicul ( T-MEC ). Materialul nu oferă reacții oficiale ale administrației Trump la comentariile lui Clinton și nici detalii despre eventuale decizii deja implementate; informațiile se referă la declarații publice și intenții anunțate. [...]
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
Ministrul interimar al Mediului susține că urșii care intră în intravilan ar trebui împușcați , în condițiile în care legislația le permite deja primarilor intervenția directă fără pașii „graduali” din reglementarea anterioară, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută la TVR INFO, unde Diana Buzoianu a spus că autoritățile locale pot interveni „pentru absolut orice urs” care ajunge în intravilan și reprezintă un pericol pentru comunități, fără obligația unei intervenții în trepte, ca în trecut. „Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenţie graduală care era o condiţie în legislaţia anterioară.” De ce miza este una de reglementare și aplicare Buzoianu a argumentat că urșii care ajung în localități sunt, în general, „habituați” – adică și-au pierdut frica naturală de om – și, din acest motiv, ar fi periculoși. În acest context, ministrul interimar a indicat intervenția letală ca soluție pentru cazurile din intravilan. „Este clar că acolo vorbim de nişte urşi pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi.” Context: estimarea privind populația de urși și „cotele de intervenție” Ministrul a afirmat că în România ar fi între 10.000 și 12.000 de urși și a susținut că problema ar trebui abordată și prin „cote de intervenție”, pe care le-a asociat cu vânătoarea. Totodată, Buzoianu a spus că aceste cote ar trebui stabilite pe criterii științifice și prin zonare, avertizând că aplicarea „fără cap” ar putea agrava situația. „Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema.” Ministrul a mai declarat că este de acord și cu existența unor „cote de prevenție”, dar a avertizat că modul de implementare ar putea produce efecte nedorite pe termen scurt, „într-un an sau doi ani”. [...]
Repornirea grupului 5 de la Turceni, cu circa 220 MW, ar urma să reducă presiunea pe Sistemul Energetic Național , în condițiile în care România se află în stare de alertă energetică după opriri la Cernavodă, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că unitatea pe cărbune de la Turceni a fost reparată duminică și este programată să reintre în funcțiune luni după-amiază. Ivan a declarat la Antena 3 CNN că grupul 5 de la Turceni, oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, „va injecta energia în Sistemul Energetic Național” luni, la ora 15:00, la un nivel de aproximativ 220 MW. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). (…) Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN. Cernavodă: repornirea reactorului 2, blocată de lipsa apei pentru răcire Pe componenta nucleară, fostul ministru susține că reactorul 2 de la Cernavodă nu poate fi repornit „în acest moment”, invocând lipsa apei necesare sistemului de răcire. El afirmă că a discutat cu persoane „de acolo” și că, pe baza „datelor publice”, nu există condițiile pentru reluarea operării. „Nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus Ivan. Critici la adresa intervențiilor și ce măsuri a anunțat Guvernul Ivan a criticat modul de gestionare a situației din zona de captare a apei pentru Cernavodă și a spus că autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme, inclusiv prin dragare și redirecționarea cursului de apă, apreciind că s-a ajuns la „o situație de compromis”. „Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, Guvernul a anunțat că CNSU a aprobat măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar răcirii centralei, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche; suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au afectat și producția hidroenergetică, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
