Știri
Știri din categoria Politică
Decizia ANI în cazul viceprimarului din Timișoara reaprinde disputa despre sancțiuni și interpretări legale, după ce Dominic Fritz a susținut că regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese „a scăpat de sub control”, în contextul în care viceprimarul Paula Romocean a pierdut în primă instanță procesul cu Agenția Națională de Integritate, potrivit news.ro.
Fritz a anunțat că Romocean va face recurs și a afirmat că situația pentru care ANI a declarat-o incompatibilă ar fi întâlnită la „peste o sută de consilieri locali” din România. Miza, în interpretarea primarului, este că astfel de dosare pot fi folosite ca instrument de eliminare din viața politică „fără nicio urmă de faptă penală sau de corupție”, sub forma unor „sancțiuni administrative”.
Potrivit explicațiilor lui Dominic Fritz, cazul pornește de la o modificare din 2020 a Legii Sănătății, care urmărea depolitizarea conducerii spitalelor: o persoană nu ar trebui să fie simultan în conducerea unui spital și a unui partid, iar în astfel de situații ar înceta mandatul de conducere la spital.
Primarul Timișoarei susține însă că ANI ar fi extins această logică prin interpretare, considerând că regula se aplică și pozițiilor din consiliile de administrație ale spitalelor, chiar dacă sunt neremunerate, și inclusiv persoanelor cu funcții în partide. În cazul Paulei Romocean, Fritz spune că aceasta a fost membru în Biroul Local USR Timișoara și a fost desemnată de Consiliul Local să reprezinte instituția în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal.
În plus, Fritz afirmă că ANI ar aplica nu sancțiunea prevăzută de Legea Sănătății, ci pe cea din legea incompatibilităților: încetarea mandatului de ales local și interdicție de 3 ani pentru ocuparea oricărei funcții publice. El invocă și o decizie din 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia România trebuie să respecte principiul proporționalității la stabilirea unor astfel de sancțiuni.
Fritz susține că problema de fond ar fi una de selecție a cazurilor și afirmă că, după o verificare „prin sondaj” în jumătate dintre județe, ar fi găsit „zeci de cazuri” similare în consiliile de administrație ale spitalelor, inclusiv:
El spune că nu cere „executarea” tuturor acestor persoane, ci schimbarea legii, astfel încât ANI „să nu mai aibă puterea să aleagă, în locul cetățenilor, ce oameni politici ne pot reprezenta”, și să se concentreze pe „averi ilicite” și „cazuri grave de abuzuri de putere”.
Viceprimarul Timișoarei Paula-Ana Romocean (USR) a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara, care i-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia nu este definitivă, iar Romocean urmează să facă recurs.
Potrivit Agenției Naționale de Integritate, în perioada 2021–2023, Romocean a fost membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal în timp ce avea și funcție de conducere în partid.
În același material este menționat și faptul că Dominic Fritz a pierdut luna trecută definitiv procesul cu ANI, într-un dosar în care agenția îl găsise în conflict de interese, după ce Înalta Curte i-a respins recursul și a menținut soluția Curții de Apel Timișoara.
Recomandate
Decizia CCR pe Legea integrității extinde riscul de pierdere a mandatelor , iar PNL acuză că Agenția Națională de Integritate (ANI) ar putea ajunge să influențeze rezultatul votului, într-un conflict politic care se suprapune peste cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Deputatul Alexandru Muraru , liderul PNL Iași, susține că, după hotărârea Curții Constituționale, „niciun mandat de ales nu mai este în siguranță” și lansează acuzații directe la adresa PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el afirmă că „ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru” și că „primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale” ar putea deveni „următoarea țintă”. Muraru mai acuză o colaborare politică între PSD și AUR, despre care spune că ar urmări „încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR”. În același mesaj, deputatul liberal afirmă că „inclusiv trădători din PNL” ar promova „narativul userizării” partidului, „având în buzunar punctajul dat de PSD”. „Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale.” Ce a decis CCR și ce efect produce în practică Curtea Constituțională a stabilit luni ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, care prevede pierderea funcțiilor pentru aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese. CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru anumite situații deja constatate definitiv. Amendamentul declarat constituțional prevede, în esență, că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției, „le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. De ce contează: cazul Dominic Fritz și miza politică Reprezentanții USR susțin că amendamentul îl vizează pe liderul partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. În prima reacție după decizia CCR, Fritz a spus că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”, potrivit relatării HotNews. [...]
Decizia CCR validează încetarea automată a mandatelor pentru aleși cu hotărâri definitive de incompatibilitate sau conflict de interese , iar efectul imediat este că peste 120 de persoane intră sub incidența noii reguli, potrivit Agerpres . Amendamentul la Legea integrității (Legea ANI), declarat constituțional luni de Curtea Constituțională , prevede pierderea mandatului sau a funcției atunci când există decizii definitive în instanță privind încălcarea regimului incompatibilităților și al conflictului de interese. Printre cei vizați este și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a primit în iunie o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost declarat în conflict de interese. La începutul lunii august, Fritz a fost sancționat cu diminuarea indemnizației de primar cu 10%, pentru o perioadă de șase luni. Ce schimbă amendamentul: încetarea „de drept” a funcției Textul introdus în lege stabilește că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de trei ani al interdicției prevăzute de lege „le încetează de drept” funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la intrarea în vigoare. Amendamentul a fost introdus de PSD în timpul dezbaterilor din Parlament și a fost susținut și de AUR, conform aceleiași surse. Câți sunt vizați și ce arată datele ANI Agenția Națională de Integritate a transmis, pe 3 august, că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Din datele prezentate de ANI: 75% dintre cele 122 de cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective; pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau măsurile au fost anulate în instanță; pentru celelalte, sancțiunile au constat în diminuarea salariului/indemnizației cu 5–20%, pe o durată de 1–6 luni; 47 dintre persoanele vizate continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 dintre cele declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 dintre cele declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI precizează că cele 122 de persoane sunt cele pentru care există rapoarte de evaluare rămase definitive prin neatacare în termenul legal sau hotărâri judecătorești definitive comunicate. Nu sunt incluse persoanele aflate în termen de contestare, cele cu acțiuni în instanță în desfășurare sau cazurile în care decizia instanței nu a fost încă comunicată. În comunicatul citat, ANI a susținut „consolidarea cadrului legislativ” astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu poată fi tratată „ca o simplă consecință pecuniară” (adică doar o sancțiune financiară). [...]
Motivarea CCR pe legea integrității redeschide disputa despre sancțiuni și neretroactivitate , după ce USR acuză Curtea Constituțională că a „fraudat Constituția”, iar Dominic Fritz susține că, din argumentația Curții, ar rezulta că sancțiunea nu i se aplică lui, ci „mandatului” său, potrivit HotNews . Curtea Constituțională a publicat vineri seara motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese, un amendament PSD la legea ANI. HotNews a relatat separat despre motivare în acest material: HotNews . De ce contează: efecte directe asupra mandatelor aleșilor cu decizii definitive ANI În această situație se află și Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, care a pierdut în iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate, prin decizie definitivă a Înaltei Curți, conform HotNews . Într-o reacție ironică pe Facebook, Fritz a spus: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. Acuzațiile USR: „contradicții” în motivare și „fraudarea Constituției” Deputatul USR Alexandru Dimitriu, citat de HotNews, susține că motivarea CCR „se contrazice singură de patru ori în același document” și acuză Curtea de „fraudarea Constituției”, calificând argumentația drept „toxică”. Dimitriu afirmă că, după ce CCR ar fi vorbit despre „două sancțiuni administrative” aplicate „titularului funcției, demnității sau mandatului”, ar fi ajuns apoi să susțină că norma care duce la pierderea mandatului nu ar fi o sancțiune personală, ci ar înceta o „funcție viciată” prin fapta titularului. Pentru a ilustra diferența, deputatul a folosit o comparație: „Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”. În același mesaj, Dimitriu susține că „mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit”, iar efectul practic ar fi că „cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales”. Ce urmează Din informațiile prezentate de HotNews, miza imediată este aplicarea prevederii privind încetarea de drept a funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, în condițiile în care USR contestă public logica motivării CCR. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pași procedurali concreți sau un calendar de aplicare în cazul Fritz. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că disputa pe „ amendamentul Fritz ” riscă să afecteze credibilitatea României în PNRR , în condițiile în care o eventuală condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ar pune din nou țara „într-o lumină proastă” la nivel european, potrivit Mediafax . Bolojan a spus, într-o intervenție la B1TV, că amendamentul din Legea Integrității care îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a fost folosit de PSD ca o „ghioagă politică” și a criticat ideea de a face legi „pentru persoane”, pe care o consideră incompatibilă cu principiile de integritate și cu obiectivul de a construi încredere în instituții. Decizia CCR și riscul escaladării la CEDO Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar și de președintele Nicușor Dan, însă amendamentul a fost declarat constituțional. În acest context, Dominic Fritz a anunțat că va contesta la CEDO inclusiv decizia CCR. Bolojan a legat direct acest demers de riscul reputațional pentru România și de modul în care este evaluată îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că votarea unui jalon nu ar trebui transformată într-un instrument de luptă politică. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică.” Efectul imediat: pierderea mandatului de primar Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității. Pe plan local, Bolojan a afirmat că PNL nu exclude o colaborare cu USR pentru viitoarea administrare a orașului, în funcție de analizele politice și de obiectivul de a continua modernizarea și dezvoltarea Timișoarei. [...]
USR mizează pe o reîntoarcere a legii ANI în Parlament, după motivarea CCR, pentru a bloca efecte politice asupra lui Dominic Fritz . Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, a spus, potrivit Agerpres , că Fritz își va duce la bun sfârșit atât mandatul de primar al Timișoarei, cât și pe cel de președinte al USR, după ce Comitetul Politic al formațiunii i-a reafirmat în unanimitate sprijinul politic. Seidler a susținut că Fritz „va folosi toate mijloacele legale disponibile” pentru a-și apăra drepturile și pentru aplicarea principiilor statului de drept. El a indicat că următorul pas depinde de publicarea motivărilor Curții Constituționale și Înaltei Curți și a precizat că nu va discuta public strategia de apărare. Ce urmează procedural: motivările și traseul legii ANI În declarațiile sale, Seidler a afirmat că „legea ANI se întoarce în Parlament după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale”. Din această perspectivă, miza politică imediată pentru USR este redeschiderea dezbaterii legislative, pe fondul criticilor privind aplicarea unor prevederi noi la situații vechi (principiul neretroactivității). Presiune către Președinție și critică la adresa deciziei CCR USR spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să folosească „toate instrumentele democratice” pentru a împiedica utilizarea legii ANI ca instrument de „represiune” politică, argumentând că șeful statului a contestat la rândul lui actul normativ la Curtea Constituțională. Seidler a mai afirmat că decizia CCR ar încălca reguli de bază ale statului de drept, invocând explicit principiul neretroactivității și avertizând că, dacă prevederea rămâne în legea ANI – descrisă drept „jalon PNRR ” – ar exista „riscul” ca problema să fie observată la nivel european. Context politic local: replică la PNL Timișoara În același cadru, Seidler a comentat criticile președintelui PNL Timișoara, Ionuț Gaiță, pe care l-a descris ca fiind loial fostului primar Nicolae Robu, susținând că acesta ar încerca să profite de „un moment politic”. Purtătorul de cuvânt al USR a reluat ideea că aplicarea unei legi noi la o situație veche ar reprezenta un abuz și a legat această interpretare de convingerea partidului că Fritz își va continua mandatele până la final. [...]
USR își reconvoacă intern conducerea pentru a-l menține pe Dominic Fritz , într-un moment în care o decizie a Curții Constituționale (CCR) pe legea ANI poate declanșa încetarea mandatului său de primar al Timișoarei în 30 de zile, dacă legea este promulgată, potrivit news.ro . Biroul Național al USR a decis convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, cu pe ordinea de zi „reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR”. Formațiunea leagă convocarea de decizia recentă a CCR și de „atacurile politice lansate de PSD” la adresa lui Fritz și a partidului. Miza: efectul deciziei CCR și riscul de încetare a mandatului În context, CCR a decis luni că amendamentul din legea ANI privind încetarea mandatului, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, în 30 de zile, este constituțional. Potrivit relatării, amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei. USR susține că decizia CCR creează „un precedent extrem de grav pentru statul de drept”, invocând validarea unei legi care ar permite aplicarea „unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”. Ce spune USR și ce urmează în partid În comunicatul citat, USR afirmă că prin convocarea Comitetului Politic transmite „un mesaj de unitate și solidaritate” în jurul lui Dominic Fritz și insistă că deciziile de conducere sunt luate „prin mecanismele democratice interne”, nu „de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”. Deputatul USR Ionuț Moșteanu a anunțat anterior, pe Facebook, că decizia de convocare a fost luată „cu o largă majoritate” în Biroul Național, pentru un vot de susținere. Reacția lui Dominic Fritz: CEDO și critica la adresa CCR Dominic Fritz a transmis că majoritatea PSD din CCR ar fi validat „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul său de primar ar înceta în 30 de zile, ca „o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a anunțat că va ataca decizia la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului). [...]
