Știri
Știri din categoria Politică
USR își leagă sprijinul pentru guvern de evitarea unei crize politice care, în viziunea partidului, ar lovi direct în finanțarea europeană și în costurile de împrumut ale statului, pe fondul votului pe care PSD urmează să-l dea privind retragerea susținerii politice pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit G4Media.
Mesajul a fost transmis duminică seară de Dominic Fritz, președintele USR, care a spus că formațiunea nu va participa la „schemele cinice” ale PSD și că „USR va apăra cu toate puterile această guvernare”, despre care afirmă că „a început să reformeze statul și să oprească robinetele”.
Fritz își plasează intervenția în contextul în care PSD ar urma să voteze luni, de la ora 17.00, dacă îi retrage susținerea politică premierului Ilie Bolojan (PNL). În postarea sa, liderul USR susține că PSD ar încerca schimbarea premierului „cu un an înainte de termenul agreat”.
În mesaj, Fritz afirmă că declanșarea unei crize politice ar avea consecințe economice directe, inclusiv asupra finanțării europene și a costurilor de finanțare ale României.
„Pierdem 10 miliarde de euro din PNRR. Deficitul și dobânzile vor exploda. Totul se va scumpi. Locurile de muncă vor dispărea.”
Tot în aceeași postare, Fritz acuză PSD de „jocuri de putere” și de încercarea de a profita de „haos” pentru a reveni „la butoane”.
Liderul USR enumeră mai multe episoade pe care le pune pe seama PSD, între care:
În final, Fritz transmite că USR nu va susține demersurile PSD și își definește sprijinul politic drept unul orientat către „toți românii care își doresc dreptate și prosperitate”.
Recomandate
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
Întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu Ionel Arsene reaprinde tema impunității politice , după ce deputatul USR Cătălin Drulă a lansat un atac dur la adresa PSD, pe fondul fotografiilor apărute din Italia, potrivit HotNews . Drulă își leagă criticile de imaginile publicate cu întâlnirea dintre liderul PSD Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, fost lider PSD Neamț condamnat definitiv și dat în urmărire internațională. Într-un mesaj pe Facebook, el acuză „șmecheriile” PSD și îl atacă direct pe Sorin Grindeanu, despre care spune că ar inversa realitatea în declarațiile publice. „Șmecherie pe Lago di Garda (unde se vede Ciolacu cu fugarul Arsene), șmecherie pe jetul privat Nordis, șmecherie de aia Patek Philippe la încheietură de 100 mii de euro”, a scris Drulă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook. Contextul: fotografii din Italia și un condamnat dat în urmărire Publicația arată că HotNews a publicat fotografii de la întâlnirea dintre Ciolacu și Arsene , surprinși la Villa Cortine Palace, un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei. Potrivit articolului, cei doi ar fi petrecut câteva zile împreună cu familiile. Imaginile îi surprind la micul dejun, iar HotNews notează că o cameră la hotel ar costa minim 800 de euro pe noapte. În fotografii, Arsene apare cu barbă și ochelari mari de soare. De ce contează politic: acuzații de „instituții capturate” și dublu standard În mesajul său, Drulă susține că „golănia” ar fi ajuns „la cote paroxistice” în ieșirile lui Grindeanu și descrie o „lume răsturnată” în care, în opinia sa, PSD ar prezenta USR drept vinovat și pe sine drept reformator. El extinde atacul către funcționarea instituțiilor, invocând „instituții capturate” și acuzând Agenția Națională de Integritate (ANI) de „justiție selectivă”, în timp ce face referire și la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savova. Situația lui Ionel Arsene: condamnat definitiv, extrădare respinsă de Italia Ionel Arsene figurează în continuare pe lista celor mai căutați români de pe site-ul Poliției Române, mai notează HotNews. El a fugit din țară înainte de condamnarea definitivă la 6 ani și 8 luni de închisoare. Italia a respins extrădarea lui Arsene, motivând că acesta suferă de „tulburare depresivă severă” și că ar exista un „risc foarte mare” de sinucidere dacă ar fi încarcerat într-un penitenciar din România. [...]
Traian Băsescu avertizează că soluțiile politice „în afara Constituției” pot destabiliza funcționarea statului , pe fondul crizei declanșate de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Fostul președinte a spus, miercuri seară, la B1 TV, că „nivelul” liderilor politici actuali îi face să „orbecăie în decizii” și să creadă că pot impune „decizii care nu sunt constituționale”, descriind situația drept „un moment de criză majoră”. „Oamenii ăştia, politicienii, căutând soluţii în afara Constituţiei, riscă să prăbuşească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli.” Ținta criticilor: PSD și PNL Băsescu a acuzat atât PSD, cât și PNL că tratează situația prin „ambiții personale” și „orgolii”, susținând că, într-un context de „multe crize simultane suprapuse”, lipsa unei soluții politice arată incapacitatea de a pune interesul public înaintea intereselor de partid. „Nu mai eşti un politician care serveşte ţara, eşti un politician care… aproape că-şi trădează ţara pentru nişte interese mărunte, orgolii.” Context: moțiunea PSD–AUR și blocajul politic În același cadru, publicația notează că criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan este departe de a fi rezolvată , fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau un calendar al deblocării. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
Schimbul de acuzații PSD–USR pe Transporturi mută disputa în zona controlului politic asupra ministerului , după ce Sorin Grindeanu a susținut public că instituția ar fi „condusă de fapt” de Cătălin Drulă, iar liderul USR a replicat că social-democratul are „halucinații” și reacționează la „decuplarea PSD de la banul public”, potrivit HotNews . Drulă, deputat și președinte al USR, a spus într-o postare pe Facebook că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj” și că „decuplarea PSD de la banul public de aproape 3 luni” ar explica „comportament agitat și halucinații”. El a ironizat acuzația că ar conduce Ministerul Transporturilor , afirmând că liderul PSD „are vedenii” și că „cere registrele de acces de la jandarmi”. În aceeași intervenție, Drulă a anunțat că va participa la sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare (menționată de HotNews în contextul declarațiilor politice recente) și a transmis că speră să nu îl mai găsească pe Grindeanu „președinte la Cameră” la întoarcere, invocând faptul că acesta ar fi spus că PSD este „în opoziție acum”. Drulă i-a felicitat, totodată, pe colegii din USR care „se ocupă” în prezent de Transporturi și a afirmat: „Normal că băieții cu homar și private jet Nordis turbează”. Ce a spus Grindeanu și de unde a pornit disputa Schimbul de replici a fost declanșat după o conferință de presă la Parlament, în care Grindeanu a fost întrebat despre siguranța rutieră pe Valea Oltului , în contextul unui accident produs în dimineața aceleiași zile. Liderul PSD a criticat USR și a susținut că Ministerul Transporturilor ar fi condus „de fapt” de Drulă, nu de ministrul interimar Radu Miruță. În declarația citată de HotNews, Grindeanu a mai spus că, în ultimele trei luni, la Transporturi „se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi” și că nu ar fi fost dat „nici măcar un kilometru de autostradă” în circulație în acest interval. De ce contează Miza politică a disputei este legitimitatea deciziei și a responsabilității în Transporturi , într-un moment în care tema infrastructurii și a siguranței rutiere rămâne sensibilă public. În lipsa unor elemente factuale noi în această confruntare (dincolo de acuzații și ironii), conflictul indică o escaladare a retoricii între PSD și USR pe controlul administrativ al unui minister cu bugete mari și proiecte cu impact economic. [...]
