Știri
Știri din categoria Politică
Viitorul guvern ungar anunță o revizuire a „privatizărilor” postcomuniste, printr-un comitet de anchetă care ar urma să identifice beneficiarii tranzacțiilor derulate după căderea comunismului, o mișcare cu potențial de a redeschide dosare economice și juridice vechi de decenii, potrivit G4Media.
Peter Magyar, liderul formațiunii Tisza, a declarat că viitorul său executiv va iniția o anchetă privind „beneficiarii jafurilor comise în timpul privatizărilor” economiei Ungariei, în perioada 1988–2000. Demersul ar urma să fie formalizat prin înființarea unui „comitet de anchetă”, conform informațiilor transmise de France Presse și preluate în România.
Pe lângă ancheta legată de privatizări, Magyar a indicat și o direcție de politică publică cu implicații instituționale: deschiderea completă a arhivelor din perioada comunistă. El spune că a discutat deja cu directorul Arhivelor istorice ale securității statului, Gergo Bendeguz Cseh, despre „ridicarea completă a secretului” și publicarea dosarelor agenților, inclusiv a înregistrărilor pe bandă magnetică.
Într-o postare pe Facebook, Magyar a avansat și un termen pentru accesul public la arhive: 22 octombrie, în ajunul împlinirii a 70 de ani de la revoluția ungară din 1956.
Potrivit informațiilor citate, partidul Tisza a câștigat alegerile legislative din 12 aprilie în fața Fidesz, formațiunea premierului în exercițiu Viktor Orban. Peter Magyar, descris ca „conservator reformist” în vârstă de 45 de ani, ar urma să preia conducerea noului executiv la 9 mai.
Separat, Magyar a anunțat săptămâna trecută că deputații partidului său nu vor lucra în clădirea folosită din 1990, motivând că aceasta ar fi aparținut anterior poliției secrete comuniste.
Recomandate
Ministerul Afacerilor Externe pregătește declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din anii 1990–1992 , o măsură care poate schimba accesul public la informații despre începutul tranziției și poate reduce zona de opacitate administrativă rămasă din primii ani postcomuniști, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu , care spune că vor fi puse la dispoziția publicului documente elaborate de MAE în perioada 1990–1992, inclusiv pe teme precum alegerile din mai 1990, mineriadele , vizita Regelui Mihai și corespondența cu URSS. Ce se declasifică și pe ce bază Conform proiectului pus în transparență decizională , declasificarea vizează toate informațiile „clasificate secret de serviciu” elaborate de MAE în intervalul 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Documentul este disponibil aici: proiectului pus în transparență decizională . Ministra susține că dosarele au rămas încadrate la nivel de „secret de serviciu”, deși nu mai erau încadrate la nivel de „secret de stat” de peste un deceniu. Dimensiunea operațiunii și ce urmează să ajungă la public Oana Țoiu indică un volum de: 5.376 de dosare; 768 de mape de arhivă; aproximativ 100 de metri liniari de raft. În mesajul citat de Digi24, ministra afirmă că este „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989” și că acoperă „o perioadă de inflexiune” în istoria recentă. Printre exemplele de titluri de dosare menționate se află: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. De ce contează decizia Dincolo de valoarea istorică, declasificarea are o miză de guvernanță: lărgește accesul la documente oficiale dintr-o perioadă care a generat controverse publice persistente și poate reduce dependența de interpretări fără suport documentar. „Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis Oana Țoiu, pe Facebook. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat pentru momentul în care documentele vor fi efectiv accesibile publicului, dincolo de faptul că proiectul este în transparență decizională. [...]
PSD își pregătește opțiunile de guvernare după moțiune, dar exclude o majoritate cu AUR și respinge un executiv minoritar , potrivit Antena 3 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan să treacă, dacă nu apar retrageri de semnături până în ziua votului, și cere o soluție rapidă după consultările de la Cotroceni. Grindeanu afirmă că PSD nu va face guvernare cu AUR, deși a semnat moțiunea împreună cu acest partid. În același timp, el susține că PSD nu va susține un guvern minoritar, „nici măcar” unul format doar din PSD, argumentând că o astfel de formulă nu ar avea șanse să reziste. Ce scenarii pune PSD pe masă după vot În cazul în care moțiunea trece și guvernul cade, Grindeanu spune că preferă păstrarea „în mare” a coaliției actuale, dar cu un alt prim-ministru. El condiționează sprijinul PSD de profilul viitorului premier, despre care spune că trebuie să înțeleagă că este „premierul unei coaliții” și să „știe economie”. Totodată, admite și varianta unui premier tehnocrat sau independent, pe care o descrie drept un scenariu ce nu trebuie exclus, deși „nu e neapărat de dorit”. Poziționarea lui Grindeanu și miza consultărilor Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizarea PSD pentru funcția de prim-ministru, Grindeanu afirmă că nu ar avea „nicio ezitare” dacă partidul ar decide acest lucru, dar subliniază că PSD are „doar 27% - 28% din Parlament”, ceea ce impune negocieri și o formulă de majoritate. El spune că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la consultări la Cotroceni și insistă pe nevoia unei soluții rapide după ziua de marți. Dacă moțiunea nu trece: inclusiv demisia de la PSD, ca opțiune În scenariul în care moțiunea eșuează, Grindeanu afirmă că va exista o analiză internă și că „toate opțiunile sunt pe masă”. În acest context, declară că ar putea demisiona de la conducerea PSD „dacă așa se deblochează situația”. În material este menționată și discuția despre faptul că AUR ar avea o propunere de premier (Călin Georgescu), în timp ce partidele pro-europene ar fi prezentate ca neavând, „în momentul de față”, o propunere asumată. Grindeanu răspunde că PSD va nominaliza un prim-ministru dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală demisie de „deblocarea” politică după votul pe moțiune , în timp ce PSD își leagă strategia parlamentară de o moțiune de cenzură depusă împreună cu AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Întrebat în emisiunea „Decisiv” dacă va demisiona din fruntea PSD în cazul în care moțiunea nu trece, Grindeanu a respins scenariul și a indicat că, dacă moțiunea pică, partidul va face o analiză internă, fără să excludă formal nicio opțiune. În același răspuns, liderul PSD a ironizat ideea unei demisii cerute din exterior. „Dacă moțiunea nu trece, facem o analiză internă. Toate lucrurile sunt pe masă, dar lucrurile nu se vor întâmpla așa. Mă cheamă Ilie Bolojan să nu-mi dau demisia? Îmi dau demisia dacă așa se deblochează.” Calendarul moțiunii și miza votului PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, document semnat de 251 de parlamentari. Pentru demiterea guvernului sunt necesare 233 de voturi, iar votul este programat marți, 5 mai, de la ora 11, după citirea moțiunii în plen, programată pentru ziua precedentă. Moțiunea a fost anunțată de George Simion, fără reprezentanții PSD, iar Birourile Permanente reunite au declanșat procedura parlamentară. Reacții politice: UDMR nu votează, PNL cere PSD să se delimiteze de AUR În spațiul politic au apărut deja poziționări care pot influența aritmetica votului: Cseke Attila (UDMR), președintele partidului și ministru interimar al Sănătății, a spus că UDMR nu va vota moțiunea. PNL a transmis un apel către parlamentarii PSD „care se revendică din valorile pro-europene” să nu voteze alături de AUR și să respingă moțiunea. Președintele României a declarat, după depunerea moțiunii, că are încredere în PSD că nu va face un guvern cu AUR, apreciind drept „extrem de improbabil” un astfel de scenariu. Ce urmează pentru PSD Din declarațiile lui Grindeanu reiese că, în cazul unui eșec al moțiunii, PSD își va evalua intern strategia și conducerea, însă liderul partidului nu a confirmat un angajament de demisie automată. În schimb, a lăsat deschisă ideea unei demisii doar dacă aceasta ar produce „deblocarea” situației politice, fără a detalia ce ar însemna concret acest lucru. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu încearcă să influențeze votul la moțiunea de cenzură prin trimiterea către toți parlamentarii a raportului despre listarea unor companii de stat , invocând nevoia ca decizia de marți să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiuni denaturate”, potrivit news.ro . Gheorghiu a anunțat joi seară că a transmis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator”, însoțit de „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”, document pe care îl descrie ca fiind „original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie” și publicat pe site-ul Guvernului. Miza: votul la moțiune și tema „vânzării țării” Vicepremierul susține că demersul are legătură directă cu moțiunea de cenzură, afirmând că fiecare parlamentar ar trebui să voteze „având la dispoziție toate informațiile corecte”. În același mesaj, ea contestă premisa moțiunii, pe care o descrie ca bazată pe „un narativ fals: că acest guvern ar vrea să «vândă țara»”. În declarația citată, Gheorghiu califică această temă drept „manipulare menită să creeze isterie în societate”, pe fondul unor „reminiscențe ale anilor ’90”. Ce urmează Moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR urmează să fie votată marți. Vicepremierul spune că se așteaptă ca parlamentarii să își exercite votul „nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii” care i-au ales. [...]
O scrisoare strict confidențială arată că regimul iranian s-a divizat pe negocierile nucleare cu SUA , potrivit Bild . Documentul, adresat lui Mojtaba Khamenei, ar indica faptul că o parte a conducerii consideră actuala linie „nesustenabilă” și cere deschiderea de discuții cu Washingtonul pe tema programului atomic. Miza este una de reglementare și politică externă: dacă Iranul acceptă sau nu să includă programul nuclear pe agenda negocierilor cu SUA. În material se arată că „hardlinerii” tratează chiar și simpla discuție despre dosarul nuclear drept o depășire a unei „linii roșii”, despre care se afirmă că ar fi fost stabilită intern de Khamenei: subiectul nu ar trebui negociat cu Washingtonul. Cine susține negocierile și cine se opune Scrisoarea ar fi fost semnată de unii dintre cei mai importanți oficiali, în timp ce alții ar fi refuzat să o sprijine. Printre susținătorii menționați se numără: președintele Masoud Pezeshkian ; președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . De cealaltă parte, opoziția față de demers este asociată cu figuri din zona dură a regimului. Bild notează că diplomatul Ali Bagheri Kani ar fi fost printre cei care ar fi contribuit la răspândirea scrisorii, deși aceasta era „strict confidențială”. Efectul scurgerii: presiune pe echipa de negociere și mesaj public de „unitate” În paralel, disputa ar fi escaladat în jurul negocierilor aflate în derulare, iar „hardlinerii” ar acuza echipa de negociere că ar fi încălcat deliberat linia conducerii. Vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională, Mahmoud Nabavian, este citat cu formularea „eroare strategică”. În exterior, liderii iranieni ar încerca să mascheze conflictul prin mesaje de unitate, cu declarații aproape identice. Ghalibaf este citat spunând: „În Iran nu există hardlineri sau moderați. Suntem cu toții iranieni și revoluționari.” În aceeași logică, și președintele Pezeshkian ar fi insistat public pe ideea de unitate. Totuși, scurgerea scrisorii subminează această linie, pentru că indică un conflict de fond, cu implicații directe asupra direcției negocierilor nucleare cu SUA. [...]
Emmanuel Moulin este eliberat din funcția de șef de cabinet al lui Macron pentru a putea candida la conducerea Băncii Franței , o numire care devine sensibilă politic deoarece viitorul guvernator poate fi blocat de un Parlament dominat de opoziție, potrivit Politico . Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe ambasadorul Franței în Australia, Pierre-André Imbert, în funcția de șef de cabinet, în locul lui Emmanuel Moulin. Decizia a fost formalizată joi în jurnalul oficial al Franței, după ce fusese relatată inițial de publicație marți. Imbert a fost consilier pentru afaceri sociale al lui Macron între 2017 și 2020 și adjunct al șefului de cabinet până în 2023, când a plecat la Canberra. Miza: numirea guvernatorului Băncii Franței și riscul unui veto parlamentar Schimbarea de la Palatul Élysée îl lasă pe Moulin „liber” să încerce să obțină funcția de guvernator al Băncii Franței, post care urmează să fie eliberat în iunie, odată cu plecarea lui François Villeroy de Galhau. Moulin nu și-a anunțat public intenția de a candida, însă interesul său pentru poziție este „un secret deschis” la Paris, notează Politico. Conform Constituției Franței, guvernatorul băncii centrale este: nominalizat de președinte; numit prin decret guvernamental după un vot în Parlament. Candidatul poate fi însă respins dacă trei cincimi dintre membrii comisiilor de finanțe din Adunarea Națională și Senat votează împotrivă. Ce urmează Guvernul nu a comunicat detalii despre procesul de selecție sau despre eventuale audieri ale candidaților. Un oficial din anturajul lui Macron a declarat că președintele își va face alegerea în luna mai. În contextul în care Parlamentul este dominat de partide de opoziție „de ambele părți ale spectrului politic”, nu este sigur că Moulin ar obține aprobarea necesară, în pofida „solidului său profil economic”, potrivit aceleiași surse. [...]
