Știri
Știri din categoria Politică
Demisia lui Joe Kent a declanșat o dispută publică cu Casa Albă potrivit Biziday, după ce directorul Centrului Național Antiterorism al SUA a susținut că nu poate rămâne în funcție în contextul războiului cu Iranul și a contestat justificarea de securitate invocată de administrația Trump.
Kent a publicat pe rețelele sociale o scrisoare de demisie în care afirmă că Iranul „nu a reprezentat o amenințare iminentă” pentru Statele Unite și că decizia de a intra în conflict ar fi fost luată sub influența Israelului și a lobby-ului acestuia. În mesaj, el își construiește argumentul pe o poziționare anti-intervenționistă, pe care spune că președintele Donald Trump ar fi promovat-o în campaniile electorale și, parțial, în primul mandat.
„Iranul nu a reprezentat o amenințare iminentă pentru națiunea noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunii exercitate de Isreal și a puternicului său lobby”.
Controversa a fost amplificată în aceeași zi de reacția președintelui. Într-o declarație făcută la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri bilaterale cu premierul Irlandei, Michael Martin, Trump a respins argumentele fostului director și a atacat competența acestuia pe zona de securitate, insistând că Iranul reprezenta o amenințare recunoscută pe plan internațional. Trump a spus că, după ce a citit declarația de demisie, a ajuns la concluzia că plecarea lui Kent este „un lucru bun”.
În paralel, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a acuzat că în scrisoare ar fi fost făcute „multe afirmații false” și a susținut că președintele avea „dovezi solide și convingătoare” privind un atac iranian iminent asupra SUA. Leavitt a mai afirmat că aceste dovezi ar fi provenit din „numeroase surse și factori” și că Iranului i-ar fi fost oferite „toate ocaziile posibile” să renunțe la ambițiile nucleare.
Dincolo de disputa pe fond, demisia pune presiune pe coerența mesajului administrației în interiorul comunității de informații, având în vedere rolul instituțional al Centrului Național Antiterorism în arhitectura coordonată de Directorul Serviciului Național de Informații (DNI). Kent a fost confirmat de Senat în iulie, după nominalizarea lui Trump, iar agenția pe care a condus-o reunește specialiști din structuri precum CIA, FBI, Departamentul Apărării și Departamentul de Securitate Internă.
Contextul politic este completat de informațiile citate de Biziday din presa internațională: relatează Reuters că Joe Kent este apropiat de Tulsi Gabbard, directoarea DNI, care ar fi avut o prezență publică redusă de la începutul războiului. În perioada următoare, miza pentru Casa Albă va fi să susțină public baza factuală a deciziei privind Iranul, în timp ce demisia lui Kent rămâne un semnal de fractură la vârful aparatului de securitate.
Recomandate
Interdicția de acces la Casa Albă pentru CNN, MS NOW și Politico ridică un nou risc de litigii constituționale și poate redesena, prin precedent, relația dintre administrația Trump și presa acreditată, potrivit HotNews , care citează Reuters. Casa Albă a pus în aplicare sâmbătă ordinul președintelui Donald Trump și le-a interzis accesul jurnaliștilor de la CNN, MS NOW și Politico. Cele trei redacții au transmis separat că legitimațiile echipelor lor au fost confiscate sâmbătă dimineață, când jurnaliștii s-au prezentat la Casa Albă. Miza imediată este una de reglementare și drept constituțional: publicațiile au indicat că ar putea contesta interdicția, argumentând că aceasta contravine protecțiilor din Primul Amendament al Constituției SUA, care acoperă libertatea de exprimare și libertatea presei. Ce spun redacțiile vizate și ce cale lasă deschisă CNN a descris măsura drept „un asalt ilegal” asupra dreptului său constituțional de a practica jurnalismul fără amestecul guvernului. MS NOW și Politico au anunțat, în comunicate separate, că își vor „apăra drepturile garantate de Primul Amendament”, MS NOW precizând că intenționează să „ia toate măsurile necesare” în acest sens. În paralel, CNN și MS NOW au spus că vor continua să relateze despre administrația Trump, iar Politico a transmis că își susține jurnaliștii care acoperă activitatea de la Casa Albă. Extinderea conflictului: Trump indică și alte două publicații Trump a anunțat vineri interdicția pentru cele trei instituții media, acuzându-le că „transmit constant fake news”. În aceeași postare, a avertizat că „urmează și alte publicații media care transmit știri false”. Întrebat ulterior, în Biroul Oval, la ce alte publicații s-a referit, Trump a indicat New York Times și Washington Post, fără să spună explicit că le va interzice și lor accesul la Casa Albă. New York Times a reacționat printr-un comunicat în care a numit interdicția „încă o amenințare neconstituțională” și a transmis sprijin pentru organizațiile de presă vizate. Context juridic: precedente recente și din primul mandat HotNews amintește că anul trecut Trump a interzis Associated Press să facă parte din grupul de jurnaliști care îi urmăresc deplasările, după ce agenția nu a adoptat denumirea stabilită de administrația Trump pentru Golful Mexic, redenumit în „Golful Americii”. AP a contestat interdicția. În primul mandat, Casa Albă a încercat să revoce sau să suspende acreditările corespondentului Playboy Brian Karem și jurnalistului CNN Jim Acosta, însă judecători federali au dispus restabilirea accesului lor. Aceste episoade conturează un teren deja testat în instanță, pe care și actualele redacții vizate sugerează că ar putea reveni. [...]
PSD avertizează că un calendar de anticipate ar prelungi blocajul guvernamental și ar amplifica presiunea financiară , inclusiv prin reacția agențiilor de rating, potrivit declarațiilor secretarului general al partidului, Claudiu Manda , relatate de Mediafax . El susține că social-democrații „nu se tem” de alegeri anticipate, dar spune că acestea nu ar rezolva situația politică și ar veni cu costuri. Manda a afirmat, duminică seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că anticipate nu pot fi organizate mai devreme de șase luni. În acest interval, avertizează el, România ar rămâne „tot fără guvern”, iar agențiile de rating ar pune presiune pe autorități pe fondul lipsei unor decizii bugetare, inclusiv rectificare și buget. De ce contează: riscul de costuri bugetare și măsuri „populiste” În scenariul anticipatelor, Manda anticipează o perioadă în care Parlamentul ar putea deveni teren pentru inițiative cu impact bugetar, lansate în logica de campanie. „Și atunci ne vom trezi cu tot felul de măsuri populiste în Parlament. Fiecare le pune pe masă cu speranța că ceilalți nu le va vota, dar ei să puncteze în fața populației.” El a adăugat că astfel de propuneri ar putea ajunge totuși să fie votate, caz în care „cineva trebuie să plătească aceste costuri”. În final, Manda a pus această posibilă notă de plată pe seama „încăpățânării domnului Bolojan”, dacă se ajunge la anticipate. Estimări politice: PSD „pe trend crescător”, USR „în scădere” Pe fondul discuțiilor despre anticipate, Manda a invocat și o evaluare bazată pe sondaje (fără a indica un institut sau date concrete), susținând că PSD ar fi pe un trend de creștere și „ia mai mult”. În aceeași logică, el a avansat următoarele estimări: „zona suveranistă” (POT, SOS și AUR) ar rămâne „cam la aceleași procente”; PSD ar avea „ceva mai mult”; USR ar fi „în scădere, undeva la 9-7-8%”; PNL „s-a umflat un pic”, dar ar fi din nou în scădere și „s-ar putea să ia sub 14%”; UDMR „își păstrează scorul”. Manda a mai spus că, în ipoteza anticipatelor, nici suveraniștii nu ar depăși 50% din mandate pentru a guverna singuri, în timp ce „forțele pro-occidentale” ar rămâne peste 50%, „ceea ce au și acum”. De ce ar dura șase luni: argumentul diasporei Unul dintre motivele invocate pentru calendarul de minimum șase luni este organizarea votului în diaspora, Manda menționând necesitatea trimiterii plicurilor cu buletinele de vot. În ansamblu, mesajul PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Manda, combină disponibilitatea de a intra în anticipate cu avertismentul că procesul ar prelungi incertitudinea politică și ar putea genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. [...]
Președintele Nicușor Dan le cere românilor din SUA să rămână implicați și să ceară „competență și integritate” autorităților , într-un mesaj care pune accent pe obligația statului de a oferi servicii funcționale și reguli clare pentru diaspora, inclusiv pentru cei care vor să investească sau să revină în țară, potrivit Mediafax . Mesajul, publicat de Administrația Prezidențială , leagă relația cu diaspora de calitatea interacțiunilor cu instituțiile statului: de la ghișeele consulare și eliberarea documentelor, până la sprijinul pentru investiții și decizia de repatriere. Ce cere președintele de la instituții: servicii care funcționează și răspunsuri la timp Nicușor Dan afirmă că o relație „puternică” între România și diaspora nu se poate construi fără onestitate și fără respect în contactul cu autoritățile. În mesaj, el indică explicit unde ar trebui să se vadă acest respect: în servicii publice „care funcționează bine”; în „reguli clare”; în „răspunsuri oferite la timp”; în modul în care românii sunt tratați la consulate, când cer documente, când vor să investească sau când iau în calcul revenirea în țară. Diaspora, invitată să participe la proiectele de dezvoltare și la controlul democratic Președintele îi îndeamnă pe românii din străinătate să rămână conectați la evoluțiile din România și să se implice în proiectele majore de dezvoltare, argumentând că experiența acumulată în afara țării ar trebui valorificată prin instituții „dispuse să asculte” și capabile să învețe din soluții care funcționează în alte state. În același timp, Nicușor Dan le cere românilor din diaspora să își exercite dreptul de a solicita „competență și integritate” în relația cu autoritățile și susține că distanța geografică nu le reduce legitimitatea, iar „critica de bună-credință” rămâne o formă necesară de implicare într-o democrație. [...]
PNL împinge nominalizarea lui Siegfried Mureșan spre un vot în Parlament, miza fiind profilul pro-european al viitorului premier , potrivit G4Media . Deputatul PNL Raluca Turcan susține că un premier „precum Siegfried Mureșan” ar crește influența României în negocierile externe și ar consolida direcția pro-europeană. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că, la întâlniri avute duminică la Sibiu, mai mulți cetățeni i-ar fi transmis că România „ar avea de câștigat” cu un premier cu experiența lui Mureșan. Ea îl descrie pe europarlamentar ca pe un politician care „a crescut prin muncă” și care ar reprezenta „o garanție” pentru modernizare și pentru menținerea parcursului pro-european, invocând și „rezultatele obținute în ultimele luni” de guvernul Bolojan. Argumentul central: experiența de negociere la nivel european Turcan își bazează susținerea pe rolurile lui Siegfried Mureșan în politica europeană: al treilea mandat de europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European și implicare repetată în negocierile bugetului Uniunii Europene. Ea afirmă că Mureșan a negociat de trei ori bugetul UE și că este în prezent negociator-șef pentru viitorul buget multianual al UE 2028–2034 . În logica acestei argumentații, capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite (populari, socialiști, liberali, verzi, conservatori) ar fi un atu direct pentru funcția de prim-ministru. Linia de conflict: PSD și „refuzul dialogului” în România Un punct distinct al mesajului este critica la adresa PSD: Turcan spune că socialiștii europeni negociază cu Mureșan la Bruxelles, dar PSD ar refuza să stea „la aceeași masă” cu el în România. În acest context, ea ridică întrebarea dacă nu ar fi „bine pentru România” ca președintele să aibă alături un premier care, în deplasări la Bruxelles, Berlin sau Paris, „cunoaște orice dosar” și „înțelege cum funcționează Europa”. Turcan mai afirmă că un premier ca Mureșan ar face ca România să fie „respectată, ascultată” și să aibă „un cuvânt de spus” atât în țară, cât și în străinătate. Ce urmează: presiune pentru votul din Parlament Deputatul PNL insistă că este „obligatoriu” să se ajungă la vot în Parlament, pentru ca „fiecare partid și fiecare parlamentar” să arate „ce fel de Românie susține”. În același mesaj, ea susține că Mureșan ar avea un „parcurs curat, fără scandaluri sau controverse majore”, pe care îl consideră relevant pentru un candidat la funcția de premier. [...]
Rezultatele din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest slăbesc poziția CDU și complică guvernarea regională , într-un context în care AfD își consolidează scorurile, dar rămâne izolată politic, potrivit Adevărul . Aproape 4 milioane de alegători au votat duminică, 20 septembrie, în alegeri regionale în Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest. Scrutinul stabilește componența noului parlament al landului Berlin și, implicit, configurația politică a conducerii capitalei germane. În Berlin, partidul de extremă stânga Die Linke a depășit CDU, formațiunea de centru-dreapta a cancelarului Friedrich Merz , conform sondajelor la ieșirea de la urne realizate de televiziunile publice ARD și ZDF și citate de AFP. Die Linke, cu candidata principală Elif Eralp, ar fi obținut între 24,5% și 26% din voturi, față de 20% pentru CDU, partid aflat în prezent în coaliția de guvernare a capitalei. AfD crește, dar rămâne în afara guvernării Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat creșteri în ambele alegeri regionale, potrivit acelorași exit-poll-uri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, AfD s-a clasat pe primul loc, cu 37–38% din voturi, iar la Berlin ar fi obținut 16%. Chiar și cu aceste rezultate, partidul ar urma să rămână în afara guvernării în ambele landuri, din cauza unui „ cordon sanitar ” – înțelegerea celorlalte formațiuni importante de a nu coopera cu AfD. Merz: „dezastru” pentru CDU în nord-est, dar promite reforme Cancelarul Friedrich Merz a numit „dezastru” înfrângerea partidului său în alegerile dintr-un land din nord-estul Germaniei și a spus că va continua programul de reforme. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, CDU s-ar fi prăbușit la aproximativ 5% în Mecklenburg-Pomerania de Vest. „Reformele trebuie să vină.” „Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc țara noastră înainte.” Context: victorie AfD și în Saxonia-Anhalt, cu mize administrative Materialul mai notează că AfD a obținut o victorie categorică și în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în estul Germaniei, devansând „cu mult” partidele tradiționale. O guvernare regională ar oferi AfD atribuții importante în domenii precum poliția, educația locală și cultura. Saxonia-Anhalt are aproximativ 2,1 milioane de locuitori. Filiala regională a AfD este clasificată de serviciul german de informații interne drept „extremistă de dreapta”, etichetă respinsă de liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, care a prezentat rezultatul drept un semnal „pentru întreaga Germanie”. [...]
Guvernul Mureșan depinde de voturile PSD, iar PNL încearcă să forțeze o decizie publică în Parlament , pe fondul unei majorități insuficiente pentru învestire, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan le-a cerut „tuturor colegilor parlamentari” să nu respingă dialogul privind susținerea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, nominalizat de președintele Nicușor Dan . Turcan susține că este „paradoxal” ca socialiștii europeni să negocieze cu Mureșan la Bruxelles, în timp ce PSD — membru al aceleiași familii politice europene — ar refuza dialogul pentru formarea guvernului la București. Argumentul ei se bazează pe activitatea lui Mureșan în instituțiile europene și pe rolul său în negocierile bugetului UE. În postarea citată, Turcan invocă faptul că Mureșan a fost ales de trei ori europarlamentar și este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), iar experiența de negociere a bugetului UE ar demonstra capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite. „De exemplu, acum negociază viitorul buget multianual al UE pentru 2028–2034, împreună cu o euro-deputată din grupul Socialiştilor şi Democraţilor. Adică socialiştii europeni pot sta la aceeaşi masă cu Siegfried Mureşan (...), dar PSD (...) spune că nu poate sta la aceeaşi masă cu el, pentru ţara noastră.” Aritmetica votului: 169 de voturi, prag 233 Mureșan a declarat vineri seară la Digi24 că, în acest moment, are 169 de voturi în Parlament — cele ale partidelor care l-au propus pentru funcția de premier: PNL, USR și UDMR. Pentru învestire, este nevoie de 233 de voturi, ceea ce face decisivă poziționarea PSD. „Momentul adevărului” pentru PSD, în logica lui Mureșan În aceeași intervenție, Mureșan a spus că felul în care PSD se va poziționa față de susținerea guvernului ar reprezenta „momentul adevărului” pentru partidul condus de Sorin Grindeanu, în sensul alegerii între un guvern „proeuropean” și consolidarea unui parteneriat cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR. Eu voi fi deschis și dispus să le prezint viziunea noastră pentru România.” În logica mesajelor PNL și a premierului desemnat, miza imediată este ajungerea la vot în Parlament, astfel încât fiecare partid să își asume public opțiunea, însă sursa nu indică un calendar al negocierilor sau al votului de învestitură. [...]
